Cod-f-pc-4 revista presei 19-22 ianuarie 2015 cuprins

Teme de mediu

Amenzi de peste 70.000 de lei aplicate de Directia Silvica Maramures, in 2014, pentru nereguli in transportul si exploatarea materialului lemnos

2014 a fost un an incarcat pentru angajatii Directiei Silvice Maramures. In urma controalelor si actiunilor de verificare efectuate atat pe drumurile publice si forestirere cat si in gatere, silvicii au dat amenzi de peste 70.000 de lei pentru neregulile gasite.
Desi numarul infractiunilor si contraventiilor depistate este in crestere, oficialii institutiei se declara multumiti, avand in vedere ca volumul de material lemnos confiscat a scazut.
Actiunile de control si verificare incep chiar din padure, din locul in care arborii sunt taiati pentru a fi ulterior valorificati. Pentru ca nu a putut justifica taierile de arbori, personalului silvic i-a fost imputat material lemnos in valoare de peste 1,9 miliarde lei numai anul trecut, in urma constatarii de infractiuni si contraventii la regimul silvic.„La taieri de arbori s-au instrumentat un numar de 124 de infractiuni silvice cu un volum de 4.181 mc, un numar de 222 de contraventii cu un volum de 414 mc. Ambele, si infractiunile si contraventiile, sunt in crestere cu circa 20% fata de aceeasi perioada din anul 2013. Volumul nejustificat si imputat personalului silvic se cifreaza la 7.999 mc care este in scadere cu 60% fata de aceeasi perioada a anului anterior”, dupa cum declara Marinel Rob, sef birou Paza si protectie a padurilor din cadrul Directiei Silvice Maramures. Nu au scapat de sanctiuni nici transportatorii de lemne si nici cei care prelucreaza lemnul in gatere. Pentru ca aveau acte de insotire a marfii expirate sau pentru ca nu aveau avizele care sa justifice provenienta lemnului, acestia s-au ales cu amnezi in valoare de peste 70.000 de lei, cu aproape 30.000 de lei mai putin decat in anul 2013. Cele mai multe si cele mai mari amenzi au fost date de catre lucratorii silvici pentru infractiuni privind circulatia materialului lemnos pe drumurile publice. Marinel Rob a declarat ca: „Pe toata durata anului 2014 numarul de contraventii este aproximativ egal cu cel din anul 2013, valoarea din contraventii se cifreaza la 63.500 de lei si s-a confiscat un volum de 5.155 mc. In ce priveste controlul instalatiilor de debitare volumul confiscat este de 75 de mc si s-au instrumentat un numar de 4 contraventii. Si la acest capitol inregistram o crestere in ceea ce priveste numarul de infractiuni si contraventii dar o scadere in ceea ce priveste volumul retinut si confiscat”. Chiar daca numarul neregulilor depistate a fost in crestere, un lucru imbucurator este faptul ca a scazut volumul de material lemnos confiscat cu mai bine de 50%, fata de anul anterior. Conducerea Directiei Silvice Maramures spune ca un aport la diminuarea taierilor si transporturilor ilegale de lemn il are si programul de monitorizare „Radarul padurilor”, intrat in vigoare in luna octombrie 2014./EMaramures,

http://www.emaramures.ro/stiri/109655/BILANT-Amenzi-de-peste-70-000-de-lei-aplicate-de-Directia-Silvica-Maramures-in-2014-pentru-nereguli-in-transportul-si-exploatarea-materialului-lemnos-VIDEO-

Marea toaletare! Romprest taie ilegal copacii din Baia Mare. Garda de Mediu, se aude?

De ani la rand, se poarta o polemica intre “specialistii” primariilor si adevaratii specialisti in probleme de mediu. Administratiile publice locale vor pe de o parte sa para active si implicate, aplicand politica radicala a drujbei, in timp ce mai ales universitarii spun ca toaletarea este o operatie speciala, care trebuie realizata in anumite conditii climatice si numai de catre cunoscatori.Pe 16 ianuarie, in Baia Mare, a inceput o noua cruciada impotriva patrimoniului verde, la o temperatura de 1,5 grade Celsius, “specialistii” de la Romprest intrand in plin cu masacrarea arborilor, in total dispret fata de lege si avutia orasului.Reamintim celor care nu stiu ca Legea nr. 313/2009 a spatiilor verzi din zonele urbane specifica la art 14: „In cazul arborilor ornamentali (tei, salcam, castan, artar, mesteacan, stejar) plantati pe spatiile verzi din domeniul public, precum si al arborilor plantati in aliniamente in lungul bulevardelor si strazilor, pe terenurile din zonele urbane si rurale, este interzisa interventia cu taieri in coroana acestora, cu exceptia lucrarilor de eliminare a ramurilor uscate sau a celor care afecteaza siguranta traficului pietonal si rutier, a imobilelor aflate in apropiere, precum si a celor de pe traseul retelelor aeriene”.

Pentru incalcarea legii, amenzile sunt cuprinse intre 40.000 si 70.000 de lei pentru persoane juridice si intre 20.000 si 40.000 de lei pentru persoane fizice.

Va invitam pe strada Victoriei, segmentul cuprins intre str. Valea Rosie si str. Iuliu Maniu, unde angajatii Romprest au inceput decapitarea fondului verde al orasului, taind in proportie de 70% coroanele copacilor, procedura aplicata si in alti ani. De asemenea, invitam Garda de Mediu Maramures sa-si intre in atributii si sa constate (i)legalitatea activitatii “drujbarilor” si sa aplice legea./ZiarMM,

http://ziarmm.ro/marea-toaletare-romprest-taie-ilegal-copacii-din-baia-mare-garda-de-mediu-se-aude/

EŞECURILE proiectelor cu fonduri europene derulate de Consiliul Judeţean Cluj, trase LA INDIGO

Fie că vorbim de Centrul de Deşeuri sau de drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor, reţeta “succesului”este aceeaşi: se organizează o licitaţie, se decontează mii de euro din bugetul judeţului pe lucrări de proastă calitate sau pe lucrări imaginare, se şterg cu buretele ultimii ani de eşec ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat şi se organizează o nouă licitaţie. Bani irosiţi, timp pierdut. Cine pierde şi cine câştigă din această afacere?

Proiectele de infrastructură în valoarea de mii de milioane de euro au fost puse pe butuci de angajaţi incompetenţi şi consilierii judeţeni care nu iau niciun fel de atitudine. Banii au fost pierduţi, timpul a trecut, iar judeţul Cluj nu are încă o groapă de gunoi funcţională sau o reţea de drumuri bine pusă la punct, totul culminând cu jaful de la drumul turistic Răchiţele-IC Ponor, unde autorităţile se chinuie de mai bine de şase ani să asfalteze 20 de kilometri de drum.

A răspuns cineva pentru proiectele date de gard şi pentru banii pierduţi? Nu!

Epopeea Răchiţele-Ic-Ponor

În 12 mai 2009, Consiliul Judeţean Cluj anunţa firma care a câştigat contractul pentru modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele - Prislop – Ic Ponor. Firma declarată câştigătoare a fost SC MBS GROUP SRL, SC ALFA ROM SRL SI S.C.Nemzetkozi BETONUT pentru suma de 34.415.777,83 lei fără TVA la care se adauga 6.538.997,79 lei TVA, iar durata de execuţie era de 18 luni.

La 1 iulie 2009 se semna contractul pentru acest obiectiv, iar lucrările ar fi trebuit să fie finalizate un an şi jumătate mai târziu.

După şase ani de lucrări pe drumul Răchiţele - Ic Ponor nu există nicio urmă de asfalt. Perioada de execuţie a fost depăşită cu ani buni, iar firma care a executat lucrările a intrat în insolvenţă. Mai mult, o expertiză tehnică confirmă faptul că la construirea acestui drum s-au folosit materiale inferioare faţă de cele prevăzute în contract. Dacă instanţa va decide că este vorba de fraudă judeţul Cluj va pierde toţi banii de la UE.

Pentru a nu pierde toţi banii de la Uniunea Europeană proiectul trebuie finalizat până în august 2015.

Firma care trebuia să execute lucrările, MBS Group, aparţine fostului consilier local PDL din Turda Gabriel Silagy. Numele lui Silagy apare în dosarul de corupţie al preşedintelui CJ Cluj Horea Uioreanu. Procurorii spun că acesta i-ar fi dat lui Uioreanu prin intermediari peste 33.000 de lei, la începutul lui 2013. Un an mai târziu, în februarie 2014 Uioreanu a depus o plângere penală la DNA Cluj împotriva firmei MBS Group pe motiv că şi-a bătut joc de lucrările la drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor.

Eu nu pot să vă spun dacă s-a furat la materiale. Dacă se constată în mod definitiv printr-o hotărâre a instanţei că este vorba de o fraudă pierdem absolut toţi banii, Mariana Raţiu despre Răchiţele-Ic Ponor (iulie 2014)

Expertiza buclucaşă

O expertiză tehnică arată că firma fostului consilier local din Turda a folosit materiale inferioare față de cele prevăzute în proiectul tehnic, care nu rezistă în timp, neavând clasa minimă de rezistenţă.

Printre neregulile semnalate în cadrul expertizei se numără faptul că executantul nu a respectat proiectul tehnic, nu a fost respectată clasa de betoane şi s-a sesizat apariţia unor degradări ale lucrărilor deja executate, recepţionate şi decontate ca umare a neluării de către executant a măsurilor de conservare necesare.

Mai mult, experţii spun că neregulile descoperite pun în pericol siguranţă rutieră şi pietonală. De la betoane care nu se încadrează în clasa minimă de rezistenţă până la fisuri, experţii propun inclusiv demolarea a ceea ce s-a construit.

Dacă mergem pe teren constatăm că ar fi trebuit un zid de sprijin de 8 metri, dar în teren există un zid de sprijin de 4 metri. Proiectul tehnic aşa cum a fost el aprobat nu-l regăsim în teren, Mariana Raţiu despre Răchiţele-Ic Ponor (iulie 2014)

De asemenea, firma care a executat lucrările la cele nouă poduri de pe drumul Răchiţele-Ic Ponor Samus Dej a primit banii pentru lucrările efectuate, dar Consiliul Judeţean Cluj nu a făcut recepţia lucrărilor din cauza unor probleme la structura metalică. Numele patronului Samus Dej Ioan Tecar apare în agenda cu şpăgi a lui Uioreanu. Acesta i-ar fi dat mită lui Uioreanu suma de 30.000 de lei.

Deznodământul: o nouă licitaţie, o nouă promisiune

De luni de zile, lucrările la drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor au fost oprite şi vor rămâne aşa cel puţin până în primăvara acestui an. Proiectul a fost preluat de RAADPP Cluj care s-a angajat, prin vocea directorului Mircea Avram, să finalizeze acest drum anul viitor. Zilele trecute, CJ anunţa că a postat pe SEAP anunţul privind organizarea unei noi licitaţii pentru finalizarea drumului.

“Am mers pe teren, am făcut măsurători, am văzut ce s-a deteriorat în aceşti ultimi doi ani. Pe o porţiune de 350 de metri s-a descoperit că sub nivelul stratului de piatră sunt nişte buşteni. Vom înlocui această porţiune cu piatră spartă. Banii pentru această porţiune de lucrări provin din bugetul CJ Cluj, iar suma este de 491.088 lei. Lucrările pentru întregul drum vor începe undeva la începutul lunii mai şi sperăm că până la sfârşitul lunii octombrie să le finalizăm. Marea majoritate a lucrărilor e pe asfalt”, a precizat directorul RAADPP Cluj Mircea Avram, care a spus că nu ştie de existenţa vreunui audit intern care să stabilească cine se face vinovat de această situaţie. „Dacă cineva a greşit, să plătească”, mai spune Avram.

Chestionat în legătură cu existenţa unui audit intern pentru a stabili cine se face vinovat de jaful de la Răchiţele-Ic Ponor, preşedintele CJ Cluj Vakar Istvan spune că nu s-a cerut niciun audit la acest obiectiv de investiţii şi nici nu se va cere în viitorul apropiat. „Mai întâi terminăm lucrările, asta este cel mai important, după aceea vedem şi de audit. Dar de ce să cerem audit?”, spune Vakar.

Proiectul Centrului de Deşeuri, cel mai mare eşec din istoria Clujului

În martie 2013, demarau lucrările de execuţie la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, proiect în valoare totală de 107.536.011,54 lei fără TVA. Termenul de execuţie iniţial a fost de 14 luni din 26 martie 2012, dar printr-un act adiţional lucrările au fost prelungite până în decembrie 2013. Şi acest termen a fost prelungit până în 19 octombrie 2014. Ultimul termen preconizat este 31 decembrie 2015.

Licitaţia pentru Centrul de Deşeuri a fost câştigată de asocierea formată din S.C. Confort S.A., Atzwanger Spa, S.C. Ladurner Impianti S.R.L. şi S.C. Vel Service S.A. Iniţial, SC Confort a fost lider de asociere, ulterior, după intrarea în insolvenţă s-a schimbat liderul, lider devenind firma din Italia, Atzwanger. Acest antreprenor a subcontractat lucrările de construcţie subantreprenorului Napoca SA.

Insolvenţă, lucrări ilegale, reziliere, o nouă licitaţie

Înainte să intre în insolvenţă, CJ Cluj a plătit către SC Confort SA suma de 19.141.291,10 lei pentru lucrări care, ulterior, se vor dovedi cu probleme. După intrarea SC Confort SA în insolvenţă, CJ Cluj a mai plătit suma de 52.537.816 lei către noul lider al asocierii,, ultimele plăţii fiind făcute în vara anului trecut când deja o expertiză confirma dezastrul de la Centrul de Deşeuri.

Şefa proiectului Centrului de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Cluj Mariana Raţiu a încasat sume substanţiale coordonând lucrări despre care avea “supiciuni” că nu ar corespunde cerinţelor tehnice. Mariana Raţiu a ştiut din luna martie 2014 de nenumărate nereguli în ceea ce priveşte construirea Centrului de management integrat al Deşeurilor. Ca manager de proiect a lăsat aceste lucrări să continue, despre care acum le numeşte lucrări “ilegale”.

Echipa de implementare a proiectului, aproximativ 20 de persoane, au încasat în total din noiembrie 2011 şi până în prezent 1.050.510 lei, adică peste 235.000 de euro. Din echipa de implementare a proiectului la Centrul de Deşeuri, se numără, printre alţii, Mariana Raţiu, Vinicius Mărgeanu, Simona Tatomir, Ştefan Iliescu, Corina Salanţă, Sanda Oltean, Diana Coman sau Claudiu Salanţă.

În noiembrie 2014 contractul pentru construirea Centrului de Deşeuri a fost oficial reziliat. Nicio sancţiune, nu s-a găsit niciun vinovat, iar acum conducerea CJ Cluj se pregăteşte pentru o nouă licitaţie.

Reţeta succesului pentru ştergerea urmelor: o nouă licitaţie

După doi ani de zile, Clujul s-a întors de unde a plecat. Cu un contract reziliat şi cu sabia lui Damocles deasupra capului, conducerea CJ Cluj se chinuie de mai bine de trei luni să organizeze o nouă licitaţie pentru finalizarea acestui obiectiv.

Am primit acordul Ministerului Mediului şi a Ministerului Fondurilor Europene să rupem CMID-ul în două ca soluţie de continuare a proiectului. Sperăm, cu ajutorul lui Dumnezeu, să finalizăm până la finalului anului 2015, Mariana Raţiu despre Centrul de Deşeuri (ianuarie 2015)

Conducerea Consiliului Judeţean Cluj anunţa în data de 3 decembrie 2014 că se vor face demersuri pentru o nouă licitație “până pe 10-12 decembrie” pentru găsirea unui nou constructor care să finalizeze Centrul de Management Integrat al Deșeurilor.

Termenul anunţat atunci nu a putut fi respectat, iar echipa de management anunţa că „se estimează că data de postare pe SEAP a procedurii de achiziţie publică va fi ianuarie 2015".

Nici acest termen nu a fost respectat, Mariana Raţiu precizând că în luna februarie va fi organizată o nouă licitaţie, asta în condiţiile în care termenul limită până la care trebuie finalizat Centrul de Deşeuri este 31 decembrie 2015, iar depăşirea termenului limită de finalizare a CMID ar putea atrage penalităţi şi chiar necesitatea rambursării banilor europeni alocaţi până acum.

133.000 de euro s-au dus pe apa sâmbetei din bugetul clujenilor doar pentru Răchiţele-Ic Ponor

11.675.070 de euro a plătit CJ Cluj firmelor pentru lucrările la Centrul de Deşeuri./Monitorul de Cluj,

http://www.monitorulcj.ro/administratie/43543-esecurile-proiectelor-cu-fonduri-europene-derulate-de-consiliul-judetean-cluj-trase-la-indigo#sthash.LnBHisuN.dpbs