Cod-f-pc-4 revista presei 19 februarie 2013 cuprins

Teme similare

Nevoie urgentă de fonduri pentru stabilizarea unui „hău" format după inundaţii

» Ravena formată pe raza satului Ştirbăţ, comuna Udeşti, care pune în pericol de inundare cel puţin 13 gospodării, necesită o investiţie de peste 2,2 milioane de lei. O ravena de mari dimensiuni, for­mată de-a lungul anilor din cauza inun­daţiilor, necesită lucrări de amenajare cât mai urgente, pentru ca în cazul unor alte precipitaţii abundente sa nu se pro­ducă pagube şi mai mari. Ravena, o vale strâmtă cu versanţi abrupţi, formată prin eroziune de şuvoaie, se află pe raza satului Ştirbăţ, comuna Udeşti, la mar­ginea a DJ 208A. Încă din mai 2006 s-a întocmit un proces verbal din care a rezultat ca imperios necesară realizarea unor inter­venţii de îndepărtare a eroziunii şi se speră ca în acest an să fie alocaţi banii pentru demararea lucrărilor. Proiectul de amenajare antierozională a ravenei Ştirbăţ este promovat de Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare, prin Filiala de îmbunătăţiri Funciare Suceava, ordonatorul princi­pal de credite fiind Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Răzvan Florea, directorul Filialei de îmbunătăţiri Funciare Suceava, a arătat că lucrările ar reduce pierderea de teren agricol limitrof de circa 5.000 de mp/an, ar stopa lăţirea ravenei, ar proteja drumul de exploatare DE 977 cu construcţiile hidrotehnice aferente şi ar îndepărta pericolul prăbuşirii malurilor cu afectarea directă a 13 gospodării. „Prin materialul erodat, transportat în aval, se colmatează canalul de eva­cuare al ravenei, punându-se în pericol de inundaţie gospodăriile din intravi­lanul satului Udeşti. De asemenea, peri­odic se colmatează podeţul de pe DJ 208A, Suceava-Liteni, ceea ce duce la inundarea drumului. Investiţia este oportună deoarece amânarea ei ar con­duce la intensificarea fenomenului de degradare a terenului în zonă, cu un impact negativ major economic, social şi deteriorarea gravă a condiţiilor de mediu din zonă", se arată într-un raport al Filialei de îmbunătăţiri Funciare Suceava. Lucrarea, care ar necesita peste 2,2 milioane de lei, presupune intervenţii de taluzare şi ridicare a talvegului în zona activă, la vârful ravenei, plantaţii silvice de protecţie, lucrări de inter­cepţie, colectare şi evacuare a apelor subterane, lucrări de intercepţie, colectare şi evacuare a scurgerilor de suprafaţă şi amenajarea antierozională a drumurilor tehnologice. Lucrările pentru amenajarea ravenei Ştirbăţ se propun pe o lungime totală 0,60 kilometri. /Monitorul de Suceava

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Teme ABA

Cea mai bună, Protecţia Consumatorilor, cea mai slabă, POS Mediu Piteşti

Prefectul a terminat eva­lua­rea deconcentratelor din Ar­geş. Din cele 32 de insti­tuţii luate la puricat, 9 abia au reu­şit să obţină cali­fi­cativul Suficient, adică cel mai slab punctaj dat u­nei decon­centrate. La polul opus au fost 15 instituţii ca­re au pri­mit calificativul Foar­te bine, unele dintre acestea fiind şi date ca exemplu, dar tot nu au obţi­nut punctajul maxim, de 100 puncte. Pe 9 luni, de cînd a venit la con­ducerea instituţiei, pre­fectul Cris­tian Soare a evaluat decon­cen­tra­tele din Argeş. După o lungă pe­rioadă în care a moni­to­rizat apa­riţiile în presă ale institu­ţiilor eva­lu­ate prin reprezentanţii a­ces­tora, în speţă directorii, sondaj printre pri­mari sau printre arge­şeni, şi ţi­nîn­du-se cont de alte criterii, s-a a­juns la un top al eficienţei de­con­centratelor. Prefectul vrea conferinţe săptămînale. „Această evaluare după 9 luni de mandat, pentru că pot spune că şi cunosc activitatea instituţiilor de­concentrate, a fost făcută după cri­terii clare. Între 0 şi 40 de puncte este calificativul Insuficient, dar nu l-a primit nici o instituţie, între 40 şi 60 de puncte - Suficient (S), între 60 şi 80 - Bine (B), între 80 şi 99 - Foarte Bine (FB) şi 100 Excelent. Sigur că Excelent şi Insuficient nu a obţinut nimeni. Asta pentru că n-au fost detectate disfuncţionali­tăţi majore, dar nici instituţii per­fecte. Deconcentratele din subor­dinea MAI, adică Poliţia, Jan­dar­meria şi ISU, au primit calificativul Foarte Bi­ne, în special pentru des­făşu­rarea alegerilor. O concluzie ar fi că instituţiile care au obţinut Suficient ar trebui să aibă o co­la­borare mai bună cu Instituţia Pre­fectului şi în interesul cetăţeanului. Cel mai bine şi transparent ar fi ca insti­tu­ţiile să aibă săptămînal con­ferinţe de presă, cum avem şi noi. Să pre­zinte proiectele şi activi­ta­tea. Cei cu calificativul Foarte Bine trebuie să nu se culce pe o ureche şi să-şi con­tinue activitatea poate chiar mai bine ca acum. Re­zul­ta­tele acestei evaluări vor fi tri­mise la ministerele de care aparţin de­concentratele. Si­gur că fiecare mi­nister face o evaluare internă. Ori­cum, mereu este loc de mai bi­ne. Poate în u­nele situaţii am fost pu­ţin subiectiv, pentru că sînt in­sti­tuţii care s-au implicat activ în pro­iectele demara­­te de noi“, a pre­ci­zat prefectul Cris­tian Soare. De altfel, e bine de men­ţionat faptul că primarii au dat un calificativ mare Inspectoratului Şcolar Jude­ţean Argeş şi Inspecto­ratului Te­ritorial de Muncă Argeş, pe cînd la polul opus au situat A­genţia de Plăţi şi Intervenţie pentru A­gricul­tură. Deconcentrate evaluate cel mai bine. Primele deconcentrate care au trecut cu brio evaluarea. Prefecturii sînt Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Argeş, Inspectoratul Şcolar Jude­ţean (ISJ) Argeş, Inspectoratul Te­ritorial de Muncă (ITM) Argeş şi Direcţia Silvică Argeş. Astfel, CJPC Argeş a primit un FB. „Poa­te fi considerat unul dintre cele mai bune servicii de­concentrate, Comi­sa­riatul Jude­ţean derulînd şi im­pli­cîn­du-se în mai multe proiecte, multe iniţiative pro­prii (de exem­plu, apă­rarea drepturilor con­su­ma­torilor bancari, multe proce­se cîştigate în litigiile cu băncile, a­părarea drepturilor consumatori­lor casnici în relaţia cu CEZ), partici­pînd, împreună cu Instituţia Pre­fec­tului, la activităţi/întîlniri cu ANRE şi ANPC. Au avut şi multe apariţii în media, imaginea gene­ra­lă fiind foarte bună“, a precizat prefec­tul. ISJ Argeş a primit un FB, pentru buna gestionare a e­xamenelor de Evaluare Naţiona­lă (clasa a VIII-a) şi Bacalaureat, dar şi pentru implicarea în pro­iec­tul In­stituţiei Prefectului Argeş pri­vind pre­venirea şi combaterea con­su­mului de etnobotanice în rîn­dul e­le­vilor (feed-back pozitiv la ini­ţia­tivele Instituţiei Prefectului). ITM Ar­geş a fost evaluat cu FB, remar­cat pentru că este o „insti­tuţie di­namică şi s-a implicat în mul­te ac­ţiuni comune cu alte instituţii în ac­tivităţi de prevenire şi com­ba­tere a unor serii de infracţiuni (de e­xem­plu, munca la negru, exploa­ta­rea prin muncă a minorilor). Recomandare: eficientizarea activităţii de control

Calificativul Foarte bine l-au pri­­mit cei de la Poliţie, Jandar­me­rie, ISU, în special pentru orga­niza­rea alegerilor. Totodată, Di­rec­ţia Ju­de­ţea­nă pentru Cultură, Culte şi Pa­tri­moniu Cultural Naţio­nal a primit FB pentru prezenţă constantă şi susţinută în comisiile de avizare teh­nică privind patrimo­niul judeţu­lui Argeş, consiliere per­manentă a primarilor din judeţul Argeş privind aplicarea legislaţiei în domeniul pro­tejării monumen­telor, răspun­suri operative la so­licitările Institu­ţiei Prefectului, dar au fost puţine proiecte promovate la nivel institu­ţional şi puţine apa­riţii în media. Cu toate acestea, în momentul de faţă, la nivelul jude­ţului nostru, mo­numentele istorice sînt un mare semn de întrebare. Acelaşi califi­ca­tiv de FB l-a primit Direcţia Ge­nerală pentru Agricul­tu­ră şi Dez­vol­tarea Rurală, pentru buna ges­tio­­nare a campaniei pri­vind acor­da­­rea ajutorului de mini­mis, implica­rea în proiectul Pre­fec­­tu­rii de înfiinţare  a  pie­ţelor al­ter­­native şi apariţii în me­dia. Di­recţia Silvică a primit un calificativ de FB, dar şi o recomandare: „Tre­buie în­tre­­­prinse acţiuni preventive co­­mu­ne pentru o mai bună ad­mi­nis­trare a pădurilor private (cele care sînt lua­te în pază de Direcţia Silvică). Deşi a primit un calificativ de FB, Oficiul Judeţean de Cadas­tru şi Pu­blicitate Imobiliară are un po­ten­ţial de îmbunătăţire a colabo­rării în pri­vinţa Comisiei de fond fun­ciar din cadrul Instituţiei Prefec­tului. Direc­ţia Sanitară Veterinară şi pentru Si­guranţa Alimentelor are un FB şi o recomandare: „A­vînd în vedere ex­perienţa profe­si­onală a condu­ce­­rii, există loc de îmbunătăţire a activităţii instituţiei“. Deşi Direcţia Generală a Finan­ţe­lor Publice are o relaţie excelentă cu autorităţile publice locale şi a primit un FB, are şi un punct slab, şi anume îmbunătăţirea activită­ţii de lucru la ghişeu, dar şi pe linia de informare a contribuabilului. Gar­da Finan­cia­ră - secţia Argeş - a fost evaluată cu FB, dar are o recomandare: „E­fi­cientizarea acti­vi­tă­ţii de control şi prezentarea o­biectivă a aces­teia în mass - me­dia“. Agenţia Regio­na­lă de Pro­tecţia Mediului Piteşti a primit FB pentru soluţionarea o­perativă a a­vizelor şi acordurilor de mediu în cadrul Comitetului de A­vizare Teh­­nică. Deşi Garda Ju­de­ţeană de Mediu are FB, trebuie să mai lucreze la colaborarea cu auto­ri­tăţile locale pe linia prevenirii şi  gos­­podăririi localităţilor (de exem­plu, sa­lubrizare cursuri de apă). Ad­minis­tra­ţia Bazinală de Apă Ar­geş-Vedea are proiecte în deru­la­re şi, de aceea, a pri­mit FB, dar „e nevoie de o mai mare implicare în regularizarea u­nor cursuri de apă ce produc pa­gube în timpul inun­daţiilor“. Direc­ţia Judeţeană pen­tru Sport şi Ti­neret a luat FB, fiind­că organizea­ză sistematic con­fe­rinţe de presă şi s-a implicat în pro­iectul privind pro­movarea spor­tului în şcoli i­niţiat de Instituţia Pre­fectului. Re­gistrul Autor Român - Ar­geş a pri­mit FB, deşi n-are un site pro­priu, iar reco­mandarea Pre­­fecturii vizează re­me­dierea a­cestei situaţii. DSP face raportări formale. Cinci deconcentrate au primit ca­lificativul Bine. Astfel, Direcţia de Sănătate Publică nu a ges­tio­nat foarte bine proble­mele a­pă­rute în perioadele de ca­niculă şi a a­vut o comunicare neo­perativă cu Prefectura, dar şi pen­tru că merge pe formalism la nive­lul raportărilor periodice transmise Instituţiei Pre­fectului şi în cadrul şe­dinţelor de Colegiu Prefectural. Casa Jude­ţea­nă de Asigurări de Să­nătate a­re de îmbunătăţit rela­ţia cu Insti­tuţia Prefectului, nu a a­vut multe apariţii în media şi in­teri­matul con­ducerii a fost de lungă du­rată. La Casa Judeţeană de Pen­sii a fost gestionată bine activi­tatea proprie, dar mai e de îmbu­nătăţit la relaţia cu publicul pen­sionar, fiind nece­sa­ră o mai bună coordonare spre a micşora timpul de răspuns la so­licitările cetăţenilor. Oficiul Jude­ţean de Plăţi pentru Dez­voltarea Rurală şi Pescuit are un minus în  ce priveşte co­mu­nicarea în de­rularea pro­gra­­me­lor şi proiec­telor, dar şi in­su­fi­cienta mediati­zare a activităţii instituţiei. Direcţia Jude­ţeană pen­tru Accize şi Ope­ra­ţiuni Vamale nu a avut o comu­nicare bună cu Insti­tuţia Prefectu­lui, fiind necesară o prezenţă mai activă în cadrul şedin­ţelor de Co­legiu Pre­fec­tural, şi nici cu mass-media. / Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=44552&Itemid=373