Cod-f-pc-4 revista presei 19 februarie 2013 cuprins


Teme de mediu Centrele de fier vechi, verificate la sînge



Yüklə 185,64 Kb.
səhifə13/13
tarix17.01.2019
ölçüsü185,64 Kb.
#99747
1   ...   5   6   7   8   9   10   11   12   13

Teme de mediu

Centrele de fier vechi, verificate la sînge


Joi şi vineri, poliţişti din cadrul Serviciului de Ordine Publică, lucrătorii Biroului Combaterea Delictelor Silvice şi a Sustragerii de Produse Petroliere, împre­u­nă cu lucrători din cadrul Servi­ciului Transporturi, Garda de Mediu Argeş şi inspectori ITM Argeş, au desfăşu­rat o amplă acţiune. Mai exact, s-a acţionat pe linia respectării prevederilor legale de către societăţile co­merciale care au ca obiect de activitate achiziţionarea de de­şeuri metalice feroase şi nefe­roase de pe raza judeţului Ar­geş. Au fost luate la puricat 11 so­cietăţi comerciale, fiind legi­ti­mate 53 de per­soa­ne. Controa­lele s-au lăsat cu 4 a­menzi, în va­loare totală de 24.000 lei. La con­trolul e­fec­­tuat la punc­tul de lucru al SC A­u­to Rent Ac­tiv SRL, din Piteşti, a fost depis­ta­tă o per­soa­nă care mun­cea la negru. Socie­ta­tea ce nu îi înche­ia­se con­tract de muncă a fost sanc­ţionată contravenţional de ITM Ar­geş cu 10.000 lei amen­dă. O altă firmă verificată la care s-au găsit nereguli a fost SC RE­MAT SA Costeşti. S-a constatat că A­le­xandru Dumitrescu, 39 de ani, din Costeşti, a predat, în pe­ri­oa­da ianuarie - februarie 2011, can­titatea de 6.022 kg deşeuri fe­roa­se, pentru care a încasat 4.771, 27 lei, declarînd la pre­da­re că provin din gospodăria pro­prie. Totul pentru a se sustrage de la plata impo­zitului către bu­ge­tul de stat. Oamenii legii au în­tocmit dosar de cercetare pe­na­lă pentru co­miterea infracţiunii de evaziune fiscală. Agenţii Bi­ro­ului de Or­dine Publică din ca­drul Poli­ţiei Cîmpulung au efec­tuat veri­ficări la SC Roby şi Nico SDG 2005 SRL Cîmpulung, punct co­lectare materiale feroa­se şi nefe­roase, ocazie cu care s-a cons­ta­tat că societatea în cauză deţine 2.400 kg deşeuri fier vechi, fără documente de pro­venienţă. În­trea­ga cantitate a fost confiscată în vederea valori­fi­cării prin DGFP Argeş, iar ad­mi­nistratorul, sanc­ţio­nat cu 1.000 de lei. La centrul de colectare GIX&CATALIN SRL, cu punct de lucru în comuna Călineşti, a fost identificat Mihai Turcu, ges­tionar, care a valori­ficat piese din autoturisme dezmembrate, fără respect­a­rea prevederilor legale. Bărba­tul a fost amendat cu 1.000 de lei. / Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=44584&Itemid=1

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ


Teme similare

Podul putitor (brudina) cu 4 persoane, blocat pe Mureş, la Cerul Băcăinţi.Pompierii încearcă să îi salveze


Podul plutitor, numit de localnici – brudina s-a blocat sâmbătă după-amiază pe râul Mureş, în timp ce transporta 4 persoane de la Ceru-Băcăinţi la Şibot. Pompierii Detaşamentului Alba Iulia intervin pentru salvarea celor patru, începând cu ora 17.15. Ceru-Băcăinţi este cea mai mică comună din judeţul Alba, având o populaţie de puţin peste 300 de locuitori, dintre care majoritatea sunt vârstnici. Aici cea mai rapidă cale de acces la Şibot, la DN1, este traversarea râului Mureş cu un pod plutitor, numit de localnici brod sau brudină, acesta fiind o instalatie veche, ce foloseste curentii raului pentru a traversa de cealalta parte a apei. Brudina poate transporta o greutate de până la 10 tone. UPDATE: Potrivit ISU Alba, cei 4 bărbați și un tractor cu remorcă traversau apa, moment în care bacul s-a defectat și au rămas blocați pe râu. Pompierii i-au adus la mal folosind o barcă pneumatică. A rămas ca ulterior să se găsească o soluție și pentru tractor. Bărbații salvați transportau îngrăşământ natural în remorca tractorului și după ce au reuşit să facă două transporturi cu brudina, la al treilea, podul plutitor s-a blocat la mijlocul râului şi a rămas împotmolit pe un banc de nisip. ⁄Unirea AB, http://www.ziarulunirea.ro/podul-plutitor-brudina-cu-4-persoane-blocat-pe-mures-la-ceru-bacainti-pompierii-incearca-sa-ii-salveze-156605.html

Hoţii au vrut să taie conducta de alimentare cu apă pentru Câmpia Turzii, de la sursa Poiana!


Reprezentanţii Companiei de Apă Arieş au fost sesizaţi astăzi că, în cursul dimineţii, s-a încercat tăierea conductei de alimentare cu apă a municipiului Câmpia Turzii, de la sursa Poiana, cu scopul de a se fura pentru valorificarea la fier vechi. Alerta a fost dată de paznicul care a sesizat că două persoane studiau terenul în zonă. Când s-a apropiat de zona respectivă, a constatat că erau decopertaţi circa 10 metri liniari de conductă, peste care era pus stufăriş, pentru a se masca lucrarea. Conducta era secţionată şi chiar s-a luat o mică bucată din ea. Laurenţiu Turcu, şef Departament Strategie-Dezvoltare-Investiţii, a declarat că e vorba de conducta de alimentare cu apă a magistralei Turda - Câmpia Turzii. Diana Bănete, reprezentantul pentru Relaţii Publice al companiei, a declarat că datorită acestor acţiuni ale unor persoane care, deocamdată, au rămas neidentificate, reprezentanţii companiei au decis sporirea pazei în zonele cu probleme. ⁄TurdaNews CJ http://turdanews.net/articole/actualitate/24005-hotii-au-vrut-s-taie-conducta-de-alimentare-cu-apa-pentru-campia-turzii-de-la-sursa-poiana-video.html

Încep plantările de puieți


Peste un milion de puieţi din diferite specii vor fi plantaţi în acest an în judeţul Mureş. Reprezentanţii Direcţiei Silvice Mureş anunţă că puieţii vor fi plantaţi atât în pădurile care aparţin statului român cât şi în pădurile private şi întreţinute de angajaţii instituţiei. În funcţie de formele de relief întâlnite în judeţ angajaţii Direcţiei Silvice vor face plantări ale diferitor specii de arbori. /TV Antena 1 MS şi Târgumureşeanul MS, http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/antena-1-tirgu-mures-incep-plantarile-de-puieti.html

Teme de mediu

Reghinenii îngrijoraţi de noua fabrică de clei vor înfiinţa un ONG


Fabrica turcească din Reghin a solicitat acordul de mediu pentru construirea unei noi fabrici de clei, în cadrul căreia va funcţiona o secţie de formaldehidă. Peste 2 mii de localnici au depus semnături atât la Agenţia de Protecţia Mediului Mureş  cât şi în mediul on-line  împotriva construirii acestei fabrici, îngrijoraţi de efectele pe care le-ar putea avea formaldehida. Pentru a avea mai multe şanse în lupta lor, mai mulţi reghineni au pus bazele unui organizaţii neguvernamentale care urmează să fie înregistrată zilele următoare. Principala lor armă împotriva construirii noii fabrici este un document internaţional care le dă posibilitatea locuitorilor să oprească asemenea proiecte. Reghinenii sunt îngrijoraţi că noua fabrică va fi construită la doar 2 kilometri de centrul oraşului, iar în apropiere se află mai multe unităţi de învăţământ. Tot în apropiere se află un sit Natura 2000, dar şi sursa de apă potabilă a reghinenilor.

De asemenea, reghinenii au arătat că în ţară există o fabrică similară a aceleiaşi companii, în Sebeş, iar localitatea se află acum pe primul loc în ţară în ceea ce priveşte incidenţa cancerelor. Reprezentanţii firmei reghinene nu au putut fi contactaţi nici astăzi de RTM pentru a da detalii cu privire la proiectul noii fabrici. /Radio Mureş MS, http://www.radiomures.ro/stiri/reghinenii_ingrijora_i_de_noua_fabrica_de_clei_vor_infiin_a_un_ong.html



Reghin, oraşul viorilor sau al cleiului?!


Municipiul Reghin nu mai vrea fabrică de clei. Ceea ce părea, iniţial, o investiţie extrem de profitabilă pentru oraş s-a dovedit a fi, de fapt, o posibilă sursă de poluare a zonei, dar şi de distrugere a mediului înconjurător. Conform proiectului, o societate turcă ar dori aici construirea unei fabrici ce urmează a produce aproximativ 100.000 de tone de formaldehidă, o substanţă chimică extrem de toxică, folosită la producerea cleiului dar şi a altor produse. În momentul de faţă, proiectul se află în prima fază, şi anume obţinerea acordului de mediu, un aviz extrem de important având în vedere faptul că discutăm despre producerea unei substanţe care a fost declarată ca posibil cancerigenă. Având în componenţă formol, un dezinfectant extrem de puternic, formaldehida, un gaz incolor cu miros înţepător, de fapt, este folosită şi la producerea de detergenţi sau articole de igienă. Construirea unei fabrici care ar urma să producă o asemenea substanţă toxică nu mai este deloc pe placul reghinenilor, chiar dacă ar fi adus sume importante la buget şi ar fi creat noi locuri de muncă.  „Încercăm să stopăm oarecum din faşă demersurile şi, chiar dacă riscăm să pierdem locuri de muncă sau venituri suplimentare în bugetul local, sunt alături de cetăţenii municipiului Reghin care se opun acestei investiţii pentru că viaţa omului este mai presus decât orice. Primul pas pe care ar trebui să-l facem ar fi organizarea unui referendum prin care populaţia să-şi exprime acceptul sau nu al acestei investiţii, pe urmă printr-o hotărâre de consiliu să validăm referendumul şi să ne opunem”, a declarat Maria Precup – primar municipiul Reghin.
În acest scop un grup de locuitori ai muncipiului Reghin au pornit o adevărată campanie de informare a cetăţenilor cu privire la pericolul la care s-ar putea expune.
 „Campania de informare are scopul de a conştientiza populaţia. Modul în care a fost depusă cererea, Fabrică de Clei, nu a fost tocmai o formă transparentă de a expune adevăratul proces tehnologic care va fi acolo. Noi în momentul de faţă încercă să informăm populaţia de substanţele chimice care vor fi depozitate acolo, acizi sulfurici metanol, tot felul de substanţe care niciuna nu este benefică sănătăţii”,susţine Iulius Făgărăşan, iniţiator campanie.  „Ca orice substanţă chimică, formaldehida este periculoasă, Organizaţia Mondială a Sănătăţii chiar clasifică formaldehida ca fiind potenţial  cancerigenă (Musca) 25:42 – 26:01 S-a depus cererea de către societatea respectivă, s-a analizat şi în şedinţa de analizare s-au cerut trei studii şi un studiu de evaluare al impactului asupra mediului, un studiu de risc şi un studiu referitor la aria protejată care se află în preajma amplasamentului”, a precizat Dănuţ Ştefănescu – director APM Mureş. În momentul de faţă, pe platforma respectivă funcţionează o fabrică ce produce pal brut, melaminat dar şi uşi şi folii pentru uşi.Chiar şi aşa mirosul din zonă şi zgomotul produs este infernal pentru locuitori. Mai mult, din cauza traficului greu din zonă, drumurile au fost distruse. Până în prezent aproximativ 3.000 de persoane au semnat o petiţie prin care se opun proiectului de construcţie a fabricii de formaldehidă la Reghin. Decizia finală va aparţine însă tuturor reghinenilor care vor fi chemaţi la referendum dacă avizul de mediu va fi acordat. Reprezenztanţii companiei turceşti refuză în continuare să îşi exprime un punct de vedere şi aşteaptă decizia autorităţilor cu privire la acordul de mediu. /TV Mureş MS, http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detalii-eveniment/article/reghin-orasul-viorilor-sau-al-cleiului.html

„Panica, în peşteră, e moarte sigură”


Târgumureşeanul Kovacs Robert Zoltan este probabil cel mai activ cetăţean al urbei. Salvamontist, alpinist şi scafandru, Robert este gata oricând să povestească despre aventurile lui pe vârful Kilimanjaro sau în măruntaiele întortocheate ale pământului. Despre scufundări în general şi despre scufundările în peşterile inundate din Mexic, salvamontistul vă povesteşte în interviul de mai jos:

Reporter:  „Fericit cel ce a făcut o călătorie frumoasă, precum Ulise!” Aşa este? Ce destinaţie a avut cea mai recentă călătorie?

Kovacs Robert Zoltan: Aşa este. Destinaţia a fost peninsula Iucatan, în Mexic. De doi ani ne-am pregătit pentru o expediţie de scufundare în peşteri. Am reuşit să organizăm o expediţie internaţională la care au participat scafandrii din Ungaria, Mexic şi România, în perioada 14-27 ianuarie 2013.

Peninsula Iucatan şi Playa del Carmen


Rep.: Ai putea să ne dai nişte date mai precise, unde anume în Mexic?

K.R.Z.: Peninsula Iucatan zona Cancun şi Playa del Carmen. Aici se află peste 3000 de peşteri scufundate din care numai 320 sunt explorate restul încă sunt neatinse. Este o zonă unică în lume. Recent, în decembrie 2012, a fost descoperită cea mai mare peşteră subacvatică din lume, care până-n perzent are peste 300 de km şi încă se mai fac cercetări după noi galerii..


Rep.: Când faci scufundări nu trebuie să cunoşti lacul peştera, marea ..apa în care te scufunzi?

K.R.Z.: Ideal ar fi să cunoşti zona în care te vei scufunda dar tocmai necunoscutul, locurile unde până în prezent nu s-a scufundat nimeni înaintea ta ne-a adus şi pe noi în peşterile ( „cenote” aşa se numesc acolo ) din Mexico. Ideea era să ne scufundăm într-o peşteră în care până acum nimeni nu a intrat! Dar din păcate birocraţia şi costul  unei asemenea expediţii nu a fost pentru bugetul nostru. Am primit aprobare pentru 4 peşteri aflate deja în explorare şi am avut ocazia da a intra în galerii şi pasaje unde până în prezent nu a intrat nimeni.

Vieţuitoare albe sau transparente

 Rep.: E intuneric sub apă?

K.R.Z.: Peşterile subacvatice au aceeaţi calităţi ca şi peşterile uscate, da este întuneric, scafandrii folosesc nişte lanterne subacvatice foarte puternice şi fiecare scafandru de pesteră are la el minimum 3 lanterne.

Rep.:  Piatra, plantele …tot ce gaseşti sub apă, acolo în adâncuri, pe întuneric, au culoare?

K.R.Z.: Piatra are culoare, depinde în ce fel de peşteră te scufunzi. Plante nu se găsesc deloc, dar sunt mai multe feluri de peşti, raci şi alte animale foarte bizare. Ce este foarte interesant, e că majoritatea vieţuitoarelor din peşterile scufundate nu au ochi şi de obicei sunt albe sau total transparente.

Rep.: Nu ţi-e frică să te scufunzi la mare adâncime, fiind în peşteră?

Sportul extrem aduce adrenalină

K.R.Z.: Sunt instructor de scafandru în plus şi meseria de salvator montan m-a pregătit în nenumărate cazuri să controlez frica, un pic de adrenalina însă nu strică niciodată. Scufundările în peşteri inundate se află între cele mai extreme sporturi din lume. Trebuie să fii pregătit atât fizic cât şi psihic foarte bine. De aceea nu trece măcar o săptămână fără să fac antrenament în apă, dacă nu altfel, eventual şi în piscina din Târgu Mureş.

Interzisă panica în peşteră

Rep.: Ţi s-a întâmplat să te panichezi acolo în adâncuri?

K.R.Z.: Panica este cel mai mare duşman al unui scafandru de peşteră, de aceea este important să cunoşti foarte bine echipamentul, coechipierul. Trebuie să ştii că poţi face faţă la nenumărate situaţii de stres maxim şi este interzis să te panichezi, panica în peşteră înseamnă moarte sigură. Din păcate cazuri fatale se întâmplă deseori în scufundările în peşteră. În timpul expediţiei noastre au murit 3 scafandrii împreună cu ghidul lor care cunoştea destul de bine peşterea în care se scufundau. Au fost găsiţi la 150 de metri de la ieşire.
Rep.: Ce riscuri există la o scufundare?

K.R.Z.: Aici o să vorbesc despre riscurile de scufundare într-o peşteră pentru că scufundările în ape deschise nu se pot compara cu scufundările de peşteră.

În primul rând există riscul să se strice un echipament, riscul de a te inţepeni într-un pasaj mai strâmt, riscul de rătăcire, panica, din cauza planificării greşite a unei scufundări riscul să rămâi fără aer etc…

Firul ghid te poate salva

Rep.: Există posibilitatea să te rătăceşti sub apă?

K.R.Z.: Da, din păcate da! În peşteri sunt de obicei mai multe pasaje, galerii de diferite dimensiuni. Pentru acest lucru un scafandru de peşteră nu intră niciodată într-o peşteră scufundată fără un fir ghid. Firul acesta este graniţa între viaţă şi moarte. Sunt multe cazuri când la ieşire vizibilitatea apei scade la zero. Pentru ca la intrare nămolul de pe fundul apei se amestecă cu apa şi atunci singura direcţie sper suprafaţă îţi arată firul ghid. Care din păcate dacă nu este poziţionată corect se poate rupe!

Adventure Diving Club Târgu Mureş

Rep.: Există un club al scafandrilor, dacă da, unde?

K.R.Z.: Şi în Târgu Mureş avem un club al scafandrilor se numeşte Adventure Diving Club. A fost înfiinţat de 4 ani şi deja avem peste 40 de scafandri în club. În fiecare an organizăm şcoli de scufundare, ture de scafandri in Croaţia, Egipt, Ungaria şi în lacurile din România ( lacul Bâlea, Beliş, Frumoasa etc…) Suntem de găsit şi pe Facebook ca Adventure Diving Club sau la adresa de web www.salvamontms.ro

 Trebuie să iubeşti apa!

Rep.:  Ce calităţi trebuie să aibă un scafandru?

K.R.Z.: În primul rând trebuie să se simtă bine în apă, nu trebuie să fii un înotător bun dar trebuie să iubeşti apa. Restul se învaţă la şcolile de scufundări. Eu sunt instructor NAUI care este un sistem american recunoscut în toată lumea şi cu brevetul de sufundare care primeşti de la clubul nostru te poşi scufunda oriunde în lume.


Rep.: Din ce se compune un echipament de scafandru?

K.R.Z.: Sunt diferite tipuri de echipamente pentru un scafandru obişnuit sau un scafandru technic sau de peşteră. Minimumul de echipament pentru un scafandru este: haina neopren sau uscat, labe de înot, masca de scafandru, reductor, vesta de scafandru, butelie cu aer comprimat, mănuşi, cizme, compas, cuţit, lesă şi curaj!



/Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/%e2%80%9epanica-in-pestera-e-moarte-sigura-galerie-foto/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT


Teme similare

8 constructori, în competiţie pentru lucrările de extindere a sistemului de alimentare cu apă din Lădeşti


După ce a scos la licitaţie lucrările de asfaltare a 6,7 km. de drumuri, în zonele Dealul Cornii, Măldăreşti, Lădeşti, Popeşti şi Păsculeşti, primarul Ion Lixandru a lansat în SEAP o competiţie între constructorii interesaţi să extindă sistemul de alimentare cu apă din localitatea sa. “La prima licitaţie, aşa cum v-am mai spus, s-a stabilit câştigătorul, iar imediat cum vremea se va încălzi voi da ordinul de începere a lucrărilor. La cea de-a doua licitaţie, la apă, ofertele sunt în evaluare. S-au prezentat 8 firme, iar zilele acestea ar trebui să aflăm rezultatul. Sper să nu existe contestaţii, ca lucrările să înceapă cât mai repede”, a spus primarul comunei Lădeşti. Acesta a mai anunţat că reţeaua de alimentare cu apă va fi extinsă cu aproape 6,5 km., iar următoarea investiţie importantă va viza extinderea sistemului de canalizare în zonele care nu beneficiază de acest serviciu: Măldăreşti, Păsculeşti, Găgeni, Cermegeşti şi Chiriceşti. “S-a făcut un studiu, dar vreau să-l actualizez. Apoi, îl voi depune pentru finanţare, probabil pe HG 577″, a adăugat primarul din Lădeşti. Întrebat de situaţia organizaţiei locale a PNL, Ion Lixandru a afirmat că, în viitorul apropiat, vor avea loc alegeri, iar în locul regretatului Băjan Gheorghe va fi susţinut Gheorghe Stanciu, consilier local şi asistent la Ambulanţă. /Arena, http://arenavalceana.ro/2013/02/19/8-constructori-in-competitie-pentru-lucrarile-de-extindere-a-sistemului-de-alimentare-cu-apa-din-ladesti/



- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38


Yüklə 185,64 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   5   6   7   8   9   10   11   12   13




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin