Cod-f-pc-4 revista presei 19 februarie 2013 cuprins

Teme ABA

Administraţia Apelor se pregăteşte să dubleze volumul de apă din lacul Surduc. Află câte vile vor fi inundate!

Administraţia Bazinală de Ape Banat (ABAB) Timişoara ar putea relua în acest an lucrările de betonare a galeriei de aducţiune pe o lungime de patru kilometri pe sub munte, de la Luncani de Sus până la Gladna Montană şi construcţia prizei de captare şi a debuşeului galeriei, începute încă din 1981. Prin lucrările care se vor executa va fi preluată apa din râul Bega, de pe raza satului Luncani, pentru a o trece pe sub munte către Gladna, urmând ca pe albia unui pârâu din zonă să se reverse în Surduc. Lacul, construit în 1972, este cel mai mare din Banat, iar barajul este cel mai îngust din România, raportat la cantitatea de apă reţinută – 25 de milioane de metri cubi.
"Este vorba de o investiţie foarte mare şi aşteptăm să vedem ce bani ni se vor aloca după votarea bugetului. În condiţiile în care vom primi fondurile necesare, demarăm lucrările chiar în acest an", declara Ionel Vlaicu, directorul ABAB Timişoara. Dacă investiţia va demara, volumul apei în Surduc va fi dublat şi va ajunge la o cantitate de 50 de milioane de metri cubi, care ar asigura în condiţii optime alimentarea cu apă potabilă a municipiului Timişoara. Creşterea apei ar inunda 65 de case şi vile care au fost construite fără autorizaţie aproape de malurile lacului.

/Redeşteptarea, http://www.redesteptarea.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=4237:administraia-apelor-se-pregtete-s-dubleze-volumul-de-ap-din-lacul-surduc-afl-cate-vile-vor-fi-inundate&catid=294:administratie&Itemid=414

Primăvara aduce inundaţii pe malul lacului Surduc

Câteva zeci de case de vacanță construite pe malul lacului Surduc vor fi inundate în această primăvară. Administraţia Bazinală de Ape Banat (ABAB) reia lucrările de betonare a galeriei de aducţiune pe o lungime de patru kilometri pe sub munte. Lucrările se fac de la Luncani de Sus până la Gladna Montană şi include construcţia prizei de captare şi a debuşeului galeriei. Acestea au început în 1981 și nu sunt încă finalizate.

Apa din râul Bega de pe raza satului Luncani, va trece pe sub munte către Gladna, iar la final ajunge în lac. Prima consecință: volumul apei în Surduc se va dubla şi va ajunge la 50 de milioane de metri cubi, cantitate suficientă pentru a asigura în condiţii optime alimentarea cu apă potabilă a Timişoarei. Odată ridicat nivelul apei, 65 de case de vacanță construite prea aproape de mal vor fi inundate. Acestea au fost edificate fără autorizație de construcție. Lacul de acumulare Surduc a fost construit în 1972. Este cel mai mare din Banat, iar barajul este cel mai îngust din România, raportat la cantitatea de apă reţinută – 25 de milioane de metri cubi.

/De Banat, http://www.debanat.ro/2013/02/primavara-aduce-inundatii-pe-malul-lacului-surduc/

Spatiul hidrografic Banat pe locul al doilea în România, în ceea ce priveşte ariile protejate

Conform Administraţiei Bazinale de Apă Banat (ABAB) Timişoara, Spaţiul Hidrografic Banat (SHB) se situează pe locul al doilea la nivel naţional, în ceea ce priveşte zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor.
Zonele unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei reprezintă un factor important reprezintă 25% din suprafaţa SHB. 30 de zone ce au legătură cu apa, în Caraş-Severin şi Timiş Acestea cuprind ariile naturale protejate de interes internaţional, comunitar, naţional şi local care au legătură cu apa. Zonele sunt reprezentate de ariile protejate din cadrul siturile Natura 2000 (SPA – arii de protecţie avifaunistică, SCI – situri de interes comunitar), de parcurile naturale, rezervaţiile naturale şi zonele protejate de interes local. În total sunt 30 de zone protejate pentru protecţia habitatelor şi speciilor care au legătură cu apa în SHB. De exemplu, zona Semenic – Cheile Caraşului este alcătuită din 3 rezervaţii ştiinţifice, un parc naţional, un SPA şi un SCI; zona Cheile Nerei – Beuşniţa este alcătuită din 4 rezervaţii ştiinţifice, un parc naţional, un SPA şi un SCI; zona Domogled – Valea Cernei este alcătuită din două rezervaţii naturale, un parc naţional, un SPA şi un SCI; zona Porţile de Fier este alcătuită din 4 rezervaţii naturale, un parc natural, un SPA şi un SCI; zona Mlaştina Satchinez este o rezervaţie naturală, un SPA şi un SCI; zona Aria naturală protejată Lacul Surduc este zonă protejată de interes local, zona Lunca Timişului reprezintă un SCI şi un SPA; zona Rusca Montană este o rezervaţie naturală şi un SCI; zona Munţii Ţarcu este un SCI. De asemenea, conform Administraţiei Bazinale de Apă Banat (ABAB) Timişoara, zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole sunt: Nera – Timişul Superior din care fac parte 50 de localităţi şi zona vulnerabilă Bega, judeţul Timiş, din care fac parte 85 de localităţi, ele reprezentând 80% din teritoriul Spaţiului Hidrografic Banat. Zonele au fost identificate de către Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului pe baza evaluării condiţiilor naturale ale arealelor cu potenţial de transmitere a nitraţilor din sistemul agricol către corpurile de apă.

Suprafaţa - 18.320 km patraţi

“Privind numărul zonelor pentru protecţia habitatelor şi speciilor, trebuie să  menţionăm că acesta a crescut de la 20 în anii anteriori (2009-2011) la 30 în prezent (2012), iar suprafaţa acestora a crescut de la 18% în anii 2009-2011, la 25% în anul 2012, datorită continuării procesului de constituire a reţelei Natura 2000 în România, respectiv a desemnării de noi situri Natura 2000 şi extinderea unora deja existente. Din acest punct de vedere spaţiul hidrografic Banat se situează pe locul al 2-lea la nivel naţional ca şi grad de extindere al acestor areale naturale protejate” a declarat directorul A.B.A. Banat, Ionel Vlaicu. Administraţia Bazinală de Apă Banat a actualizat Registrul zonelor protejate aflate în strânsă legătură cu mediul acvatic, conform normelor europene (cerinţele Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE). Registrul Spaţiului Hidrografic Banat defineşte cinci categorii de zone protejate şi anume: zone pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecţia speciilor acvatice cu potenţial economic, zone pentru habitate şi specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la poluare cu nitraţi şi sensibile la nutrienţi, precum şi zone destinate îmbăierii. ABAB Timişoara are în administrare bazinele hidrografice ale râurilor Aranca, Bega, Bega Veche, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna şi a fluviului Dunărea, parţial. Suprafaţa totală administrată este de 18.320 km pătraţi, cu o lungime a reţelei hidrografice de 6.296 km.

/Ziua de Vest, http://ziuadevest.ro/actualitate/37261-spaiul-hidrografic-banat-pe-locul-al-doilea-in-romania-in-ceea-ce-privete-ariile-protejate.html