«Let’s do it, Romania!» cauta voluntari pentru marea ecologizare din 24 septembrie
Dupã implicarea autoritãtilor judetene, în aceastã primãvarã, în proiectul «România prinde rãdãcini», care a vizat plantarea de pomi, acum, acestea cer, din nou, sprijinul populatiei. În cadrul proiectului «Let’s do it, Romania!», organizatorii sperã ca un numãr cât mai mare de voluntari din judet sã participe, sâmbãtã, la adunarea deseurilor aruncate aiurea în afara localitãtilor. Pentru al doilea an consecutiv, “Let’s do it, Romania!” a fost gândit ca cel mai mare proiect de educare si responsabilizare a cetãtenilor din România, intentionânduse curãtarea tãrii într-o singurã zi de toate deseurile depozitate necorespunzãtor în ecosistemele naturale. Actiunea este inspiratã de proiectul similar desfãsurat în Estonia, în 2008, si în Letonia si Lituania, în 2009. Pentru ca acesta sã-si atingã scopul, sâmbãtã, 24 septembrie, cu începere de la ora 08.00, voluntari din rândul cetãtenilor, autoritãtilor, companiilor, organizatiilor non-guvernamentale si media sunt asteptati în punctele de înregistrare din judet. Dintre orase, vor participa Vasluiul, cu plecarea din parcarea supermarketului Kaufland si din parcul Copou, Bârladul, cu plecarea de la Colegiul Tehnic “Al. I. Cuza”, si Husul, cu plecarea din fata Cinematografului “Dacia” si a Colegiului National “Cuza Vodã”. Pentru cã, în 2010, curãtenia generalã s-a realizat doar cu sprijinul a 560 de voluntari, pentru aceastã editie, coordonatorii din judet sperã cã numãrul celor care se oferã voluntari sã fie mult mai mare. Mai ales cã, deja, au fost identificate peste 50 de zone cu mult mai multe mormane de gunoi ce trebuie curãtate. Persoanele care vor sã participe se pot înscrie pe site-ul www.letsdoitromania.ro sau direct la punctele de întâlnire, pânã pe 24 septembrie, ora 08.00. “Pe lângã cele trei orase din judet, ne-au mai confirmat participarea încã vreo 20 de comune din zona Husului. Din mediul rural, punctele de plecare vor fi din fata primãriilor si a scolilor. Estimãm cã, în acest an, vom avea în jur de 1.500 sau chiar 2.000 de voluntari la nivelul judetului. Pânã acum, avem ca parteneri institutii precum Directia Silvicã, Agentia de Protectie a Mediului Vaslui, Inspectoratul Scolar Judetean, Prefectura, Inspectoratul de Jandarmi Jude- tean Vaslui sau Penitenciarul Vaslui, dar sperãm cã se vor mobiliza si altele pânã la momentul curãteniei generale”, ne-a spus Delia Ariciuc, coordonatorul “Let’s do it, Romania!” în judetul Vaslui. Fiecare voluntar va primi saci menajeri si mãnusi, pentru a putea strânge deseurile colectate. Actiunea de curãtare propriu-zisã se va derula în intervalul orar 09.00-15.00, urmând ca, pânã la ora 18.00, sacii cu deseuri sã fie transportati la bazele de stocare.Monitorul de Vaslui
Foltesti, sete, seceta si ghinion
Seceta a „subţiat” aşa de tare pânza freatică la Folteşti încât fântânile au orice, numai apă bună de băut nu. Grădinile s-au uscat, aşa că iar e nevoie de apă, dar exact acum, când apă nu e de niciun fel. Pe deasupra, pompele cumpărate de Primărie să aducă apă oamenilor s-au ars, la interval de câteva luni una de alta, iar de o săptămână oamenii mai primesc apă doar cu ajutorul pompierilor militari, care de joi încoace le aduc apă cu cisterna. Aşa arată acum Folteştiul, o comună unde setea, a oamenilor, a pământului şi a animalelor este cuvântul de ordine. ”Aducem cam 8 tone de apă în cisternă şi mergem din casă în casă sau la răspântii să ia lumea apă. Au o defecţiune tehnică la pompele de apă dar sunt şi scăzute precipitaţiile şi asta e şi mai greu. Noi îi vom ajuta atâta vreme cât este nevoie, până când situaţia va reveni la normal”, spunea plt. Valentin Măcelaru de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi. Când vine cisterna pompierilor, plină cu apă bună de băut, toată lumea e oarecum mulţumită. Cei mai în vârstă sau mai sărmani au apă gratis, apă bună de băut. Cei mai cu stare beau apă cumpărată, iau însă în tomberoane apă potabilă din cisterne pentru animale sau pentru a-şi uda grădina.
Lumea e nemulţumită. Viceprimăriţa, aflată mereu pe urmele apei, se apără cum poate. ”S-au stricat pompele noi şi aşteptăm să vedem ce defecţiuni au şi cum le facem. E greu acum, suntem 2.300 de oameni fără apă. Apa din fântâni e nepotabilă: care are mâl, care nitriţi... Şi aşa uite în ce situaţie am ajuns... De aceea am şi cerut ajutor, să ni se aducă apă cu cisterna”, spunea Măndiţa Stănilă, viceprimăriţa din Folteşti, cea care, în lipsa primarului, internat în spital, ar trebui să rezolve criza apei. Butoiul, găleata, bazinul de ciment şi... tomberonul. Sunt obiectele şi locurile cele mai de preţ într-o comună ca Folteştiul, unde apa e lucru rar. ”Noi avem bazin din ciment făcut în curte şi aşa încărcăm mai multă apă odată de la pompieri. Ce să facem? Asta ne e soarta. Noi aici mereu suferim, fără apă, chiar când sunt pompe, dar acum când nu sunt... Ne-am învăţat cu apa adusă acasă şi nu am mai smolit fântânile şi acum... ia apă bună de băut din fântăni... Iacă, nu ai de unde!”, spunea Ionel Bogdan, un localnic din Folteşti. Alţii, mai în vârstă, nu au bazine şi atunci apelează la butoaie şi găleţi. „Şi ce vedeţi aici nu ne ajunge nici 2 zile. Vai de vieţile nostre... Acu' nici fântâni cu apă bună nu avem, ca pe vremea când eram tineri. Şi pompele astea s-au stricat. Suntem la mâna cerului”, spunea şi Ioana Stroie. Seceta le-a uscat grădinile. Lipsa de apă bună în fântâni şi defectarea pompelor au venit şi într-o vreme în care nici natura nu a fost prea darnică la Folteşti, unde, zic oamenii, nu a mai dat strop de ploaie de o lună. ”Am aici o mică grădină de zarzavat. Şi aşa mică cum e, abia o ţin, că apă de unde şi pentru ea... Abia avem noi apă în tomberoanele astea de plastic. Sapă bărbatul acu' în curte un bazin şi îl cimentuim şi aşa o să avem unde aduna mai multă apă”, spunea Alina Crişan. Un alt localnic, Tase, spunea că viia lui nu a mai udat-o de mult dar are noroc că îi trebuie apă puţină. De aia omul nici zarzavaturi nu a pus, că nu avea cu ce le uda.Monitorul de Galati
ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI
Dostları ilə paylaş: |