Cod-f-pc-4 revista presei 19 septembrie 2011 cuprins

Sute de brăileni s-au revoltat după ce un dig s-a prăbuşit

Sute de oameni revoltaţi, în mai multe localităţi din judeţul Brăila. Ei acuză autorităţile că au distrus un dig care le proteja locuinţele, iar acum sunt în pericol de a fi inundaţi.

Digul e distrus pe o porţiune de un kilometru şi jumătate. Este vorba de mai multe localităţi care ar putea fi afectate în urma inundaţiilor. Oamenii erau foarte mulţumiti, anul trecut, când au aflat ca zidul va fi consolidat, dar nu s-a întâmplat aşa."Lucrarea este prost executată de o firmă. Digul e a Apelor Române şi e prost cosolidat. Pământul e luat de la bază şi înălţat, situaţie în care s-a prăbuşit pe o lungime de un kilometru. Înainte a fost mai bine, digul a rezistat în 2010 la inundatii. Acum s-au dat banii au fost aruncati aiurea sau păstrati bine. Pentru ca digul se prăbuste zona e în pericol", a declarat un localnic.Sunt în jur de 40.000 de hectre de teren care ar putea fi afectate. Aici sunt terenurile cel mai productive. Digul a fost făcut ca să se dărâme. Oricine ştie că dacă sapi la baza se va prăbuşi digul", a spus un alt localnic. În replică, purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale ”Apele Române”, Ana-Maria Agiu, a declarat că digul nu a fost finalizat și prin urmare nu s-a făcut încă recepția lucrării, el aparținând în continuare constructorului. Ea a precizat totodată că s-au produs două breșe, datorită scăderii bruște de nivel a Dunării, în câteva luni, de la un nivel de 6 m la 0,60 m, ceea ce a declanșat și intensificat fenomenul de eroziune la baza digului. ”Ca măsuri urgente, s-a decis astuparea de urgență a breșelor, iar, ca măsuri pe termen lung, s-a cerut proiectantului să vină, în două săptămâni, cu o altă soluție tehnică”. Cât privește riscul de inundații, reprezentantul Apelor Române a declarat că nu se pune problema de așa- ceva, în acest moment, datorită nivelelor scăzute ale Dunării, dar și mai mult, digul este de fapt o incintă agricolă care apără terenuri și nu gospodării. /Realitatea.net,

http://www.realitatea.net/sute-de-braileni-s-au-revoltat-dupa-ce-un-dig-s-a-prabusit-video_871549.html#ixzz1YJsq76Ul

Cod galben pentru energie. Secarea apelor Dunării şi a râurilor ameninţă coloana vertebrală a economiei

Secarea Dunării începe să afecteze sistemul energetic naţional după ce producţia Hidroelectrica a scăzut cu 15%, preţul energiei s-a dublat faţă de media din 2010 pe bursa de energie OPCOM, iar debitele la Porţile de Fier sunt cu o treime sub cele normale. Acum, Transelectrica, care gestionează securitatea întregului sistem energie se află în faţa unei mari dileme: ori dă drumul la apa din lacuri – cu riscul intrării în iarnă cu un nivel scăzut, ori porneşte mai multe termocentrale, fie pe cărbune, fie pe gaze naturale sau păcură, dar care produc energie mult mai scump. Or, energia mai scumpă trebuie plătită de cineva. „N-ar fi fost foarte grav dacă furnizorii şi-ar fi achi­zi­ţi­o­nat energia necesară pe contracte bilaterale şi n-ar fi fost atâta presiune pe PZU (piaţa pentru ziua următoare de pe OPCOM – n.r.). Balanţa e deocamdată asigurată, putem folosi centralele pe gaze naturale şi păcură”, au declarat pentru Jurnalul Naţional surse din sectorul energetic. Însă Nuclearelectrica a oprit vineri un reactor al centralei de la Cernavodă din cauza unei defecţiuni minore la robotul care asigura încarca­rea şi descărcarea combustibilului nuclear. Dispeceratul Energetic Naţional ţine mereu la dispoziţie capacităţi de generare care să fie pornite rapid, astfel încât să acopere necesarul de curent electric produs de un reactor nuclear. Nuclearelectrica anunţa joi că nu se impune oprirea re­ac­toarelor. Însă nivelul apei din bazinul de aspiraţie este la două treimi; iar unităţile se închid când scade la jumătate. „Pentru eventualitatea opririi celui de-al doilea reactor suntem descoperiţi pentru circa 6-7 ore, timpul ne­cesar în care se pot porni o serie de grupuri termo”, au mai precizat sursele. Cele două unităţi de la Cernavodă au o putere instalată de 1.400 MW şi realizează împreună 18% din producţia naţională. Hidroelectrica a anunţat vineri că asigură în prezent 24% din producţia de energie din România, faţă de 28% în săptămânile trecute, din cauza diminuării debitelor Dunării şi râurilor pe care sunt amplasate centrale hidroelectrice. Spre comparaţie, anul trecut compania a asigurat în medie 36% din producţia totală a României. Vineri, valoarea debitului înregistrat la Porţile de Fier era de numai 2.400 mc/s, adică 63% din debitul mediu multianual aferent lunii septembrie, care era de 3.800 mc/s. Compania nota că acest lucru „nu creează probleme legate de exploatarea nodului hidrologic Porţile de Fier 1 şi 2”. Potrivit datelor oficiale fur­nizate de Hidroelectrica la solicitarea Jurnalului Naţional, nivelul de umplere a lacurilor era de 66% şi to­taliza 2,3 miliarde de metri cubi. Din cauza deficitului de energie hi­dro, preţul unui MWh a ajuns joi pe OPCOM la 342 lei, de peste două ori mai mare faţă de media anul trecut. În 2010 pe piaţa PZU preţul mediu ponderat al energiei electrice tranzacţiontă a fost de 156,31 lei pe MWh. „Ei (furnizorii – n.r.) notifică totul echilibrat, cât au dat, atât au luat. Problema e că nu e aşa. Sunt unii care au contract de 100 MW dar au nevoie de 120 MW. Cei 20 MW îi iau de la echilibrare. Şi chiar dacă cine creează dezechilibrele le plăteşte, iar preţul de pe piaţa de echilibrare este mai mare sau egal cu cel de pe PZU, problema e că plăţile se fac după două luni şi jumătate”, au mai spus sursele. Potrivit Administraţiei Naţionale „Apele Române”, pentru perioada 16-22 septembrie se prognozează ca debitele Dunării la intrarea în ţară să fie într-o uşoară scădere. Instituţia menţionează că nivelul va fi îndeajuns pentru a furniza apă în oraşele alimentate din Dunăre, respectiv Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Slobozia, Cernavodă, Brăila, Galaţi, Tulcea./Jurnalul național, http://www.jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/cod-galben-pentru-energie-590778.html