Cod-f-pc-4 revista presei 2-6 septembrie 2011 cuprins

Eckstein-Kovacs îi bate apropouri lui Kelemen: Sper ca UDMR să nu devină partidul-cianură

Fostul consilier prezidenţial revine cu noi critici la adresa conducerii Uniunii din cauza poziţiei acesteia pe tema investiţiei de la Roşia Montană. “Preşedintele UDMR e şi ministrul Culturii... . Eu am spus că nu mi se pare o soluţie bună ca 14 ani politicul să nu facă paşi decisivi de frica publicului. Oamenilor nu le place cianura. Aurul poate le place, dar nu vor primi un lingou. Mi-ar părea o sol greşită şi din punct de vedere electoral. Asta nu a plăcut ministrului culturii. dar sper ca UDMR să nu devină partidul cianură”, a declarat Eckstein-Kovacs Peter, în emisiunea 3X3 de la Realitatea TV. Eckstein-Kovacs care a demisionat în această săptămână din Administraţia Prezidenţială a avut recent un schimb mai dur de replici cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Acesta din urmă i-a sugerat voalat lui Eckstein să plece din UDMR. /Realitatea.net, http://www.realitatea.net/eckstein-kovacs-ii-bate-apropouri-lui-kelemen-sper-ca-udmr-sa-nu-devina-partidul-cianura_867458.html

Ceahlău, cronica unui dezastru anunţat. Arie naturală strict protejată, în pericol să dispară

Aşa va arăta şi zona de protecţie a parcului dacă proiectul va fi aprobat Aceşti arbori din zona de protecţie strictă a parcului vor dispărea Proiectul conceput de salvamontistul vânător Raul Papalicef nu este decât o hartă, neexistând altă documentaţie. Pârtia de 1,7 km va fi pe latura nordică a Ceahlăului, între Toaca şi Panaghia. În zonă mai există o pârtie care se află pe terenul Mitropoliei. O zonă de protecţie integrală din Parcul Naţional Ceahlău va deveni pârtie de schi. În staţiunea Durău din Neamţ mai există o pârtie pe terenul Bisericii şi încă un proiect similar al primarului din Ceahlău, proiect fără impact asupra mediului. Această nouă pârtie, care va funcţiona maximum două luni pe an, a fost concepută de şeful Salvamont Neamţ, politician înfocat de altfel, direct în inima Parcului Naţional şi nu are nici o justificare. Zona va fi iremediabil distrusă. Membrii Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional se opun acestui proiect, dar şeful Salvamont şi prietenii săi pădurarii au descoperit între timp că arborii din zona pârtiei au fost atacaţi de insecte şi s-a cerut tăierea acestora. Însă, în ecosistemele naturale gândacii de scoarţă joacă un rol esenţial în reciclarea materiei organice. Scoaterea arborilor uscaţi din ariile protejate în urma atacului de gândaci de scoarţă este nejustificată, mai ales că aceştia sunt în cele mai multe cazuri părăsiţi de insecte. Extragerea lor din pădurile aflate mai ales în ariile protejate este o crimă, acel lemn mort fiind casa a numeroase alte specii de vieţuitoare care au un rol încă greu de evaluat în menţinerea echilibrului natural. Soarta Parcului Naţional Ceahlău este acum în mâna Academiei Române care va avea ocazia să demonstreze de partea cui se află: a ambiţiilor politice sau a biodiversităţii. "PDL – un partid al faptelor. PDL îşi câştigă voturile prin fapte şi proiecte", declara acum câteva zile Elena Udrea, ministrul Turismului şi Dezvoltării Regionale. Un proiect al PDL este distrugerea Parcului Naţional Ceahlău, unde o zonă de protecţie in­tegrală urmează să devină pârtie de schi. În primăvara acestui an, Raul Papalicef, şeful Salvamont Neamţ, a conceput un proiect pentru o pârtie de schi, idee deloc agreată de membrii Consiliului Ştiinţific (CS) al Parcului. "Acest proiect nu are nici o justificare. Pentru o pârtie care va func­ţio­na două luni pe an se va distruge iremediabil zona. Parcul Naţional e un templu sfânt, unde trebuie să se audă glasul pădurii, nu al drujbelor", a declarat prof. univ. dr. Iordache Ion de la Facultatea de Biologie din Iaşi şi preşedintele CS. Papalicef, mare vânător inclusiv de câini, s-a înscris anul trecut în PDL şi l-a adus în partid pe starostele gaterelor din Ceahlău, Dan Coroamă. O mişcare bine gândită care i-a asigurat celui din urmă nu numai şefia PDL Ceahlău, ci şi o linişte sufletească după care tânjea. Firma lui Coroamă a fost amendată de Garda de Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului, ITM, dar de când s-a înscris în partid nu-l mai deranjează nimeni, deşi în locurile unde exploatează lemn e dezastru. Cum membrii CS s-au opus acestui proiect, PDL Neamţ a pornit la atac. Dacă a văzut că nu-i merge, Papalicef a făcut presiuni pentru ca zona de protecţie unde vrea să-şi facă pârtie să nu mai fie strict protejată, solicitând schimbarea zonării interioare a parcului. Apoi, prin prietenii lui din Administraţia Parcului a descoperit că pădurea a fost atacată de insecte. Membrii CS nu s-ar fi implicat în rezolvarea acestei situaţii şi de aceea trebuie să fie schimbaţi. 1 august 2011. Şefii a două ocoale silvice, Bicaz şi Poiana Teiului, au trimis câte o adresă preşedintelui CJ Neamţ – Vasile Pruteanu (PDL), şefului Direcţiei Silvice Piatra Neamţ – Simion Maftei şi conducerii Parcului Naţional în care se menţiona că peste 1.200 de hectare (adică vreo 2.500 mc de lemn) de pădure din zona integrală de protecţie şi din zona de tampon au fost atacate de insecte drept pentru care arborii trebuie tăiaţi. La atacul insectelor, silvicultorii au mai adăugat şi faptul că există multă masă lemnoasă calamitată din cauza vântului. 2 august 2011. Maftei, revenit la conducerea Direcţiei după ce a fost pus de Gheorghe Flutur, fostul ministru PDL al Agriculturii şi Pădurilor, la şefia Romsilva, a trimis o adresă către CJ Neamţ prin care se solicită tăierea arborilor. Dacă în adresele tri­mise de ocoalele silvice cantitatea de material lemnos ce se cerea tăiată era de aproape 2.500 mc, iată că Maftei a întors-o din pix şi s-au făcut aproape 8.600 de mc. Păi, dacă e să se taie, să se taie! Ce contează 6.000 mc de lemn în plus? În aceeaşi adresă s-a cerut convocarea CS al Parcului care să aprobe tăierea arborilor calamitaţi "prin adoptarea unor tehnologii de expluatare (sic!) cu impact redus asupra solului şi biodiversităţii". 8 august 2011. Directorul Parcului a trimis şi el CJ Neamţ o adresă în care susţinea ineficienţa Consiliului Ştiinţific codus de prof.dr. Iordache Ion, care nu se implică în atacurile dăunătorilor şi în zonarea internă a parcului. 9 august 2011. Şefii CJ Neamţ mai primesc o adresă de la Administraţia Parcului în care sunt informaţi despre multiplele probleme care pun în pericol biodiversitatea ariei protejate, compromit relaţia cu comunităţile locale şi pericolul ca anumite proiecte cu fonduri europene să nu se deruleze. 11 august 2011. Preşedintele CJ Neamţ, Vasile Pruteanu, a trimis o petiţie către Ministerul Mediului "în spiritul bunelor relaţii de colaborare statornicite" în care a cerut ministrului Mediului reorganizarea Consiliului Ştiinţific "ca urmare a cons­tatărilor proprii din teren". 17 august. Vicepreşedintele CJ Neamţ, Mircea Pintilie (PDL), a făcut o adresă către Academia Română prin care solicita dizolvarea actualului Consiliu Ştiinţific. 29 august. Pintilie, care înainte de a fi vice a fost şi "comiisionar" de exporturi diverse, după cum scrie în propriul CV, a plecat urgent spre Bucureşti pentru a-l convinge, fără succes, pe academnicianul Cristian Hera să accepte şefia Consiliului Ştiinţific. Pintilie, Papalicef şi şeful OS Poiana Teiului vor face parte din noul Consiliu. 1 septembrie. Parcul Naţional s-a pricopsit cu un nou şef. Ciprian Niculae Enache este silvicultor, consilier al preşedintelui CJ Neamţ şi fost şef al sportului neamţean reciclat acum spre apărarea biodiversităţii. Motivaţia pădurarilor cum că atacurile insectelor de scoarţă asupra arborilor sunt devastatoare şi că aceştia trebuie tăiaţi este ilară. Este foarte interesant cum ar putea angajaţii Romsilva să explice de ce gândacii de scoarţă au decis să dea atacul exact asupra arborilor care stau în calea dezvoltării pârtiei de schi. Dr.ing. Leonard Duduman din cadrul Facultăţii de Silvicultură Suceava a explicat că în ecosistemele naturale gândacii de scoarţă joacă un rol esenţial în reciclarea materiei organice. "Dorinţa de a scoate arborii uscaţi din ariile protejate în urma atacului de gândaci de scoarţă este nejustificată, mai ales că aceşti arbori sunt în cele mai multe cazuri părăsiţi de insecte. Scoaterea lor din pădurile aflate mai ales în ariile protejate este o crimă, acel lemn mort fiind casa a numeroase alte specii de vieţuitoare care au un rol încă greu de evaluat în menţinerea echilibrului natural. Că în pădurile naturale apar ici colo arbori doborâţi, care sunt colonizaţi de gândacii de scoarţă şi nu numai, nu înseamnă că avem de-a face cu o calamitate", a precizat Duduman. Soarta Parcului Naţional Ceahlău este acum în mâna Academiei Române, care va avea ocazia să demonstreze de partea cui se află: a ambiţiilor politice sau a naturii.

/Jurnalul național,

http://www.jurnalul.ro/special/anchete/ceahlau-cronica-unui-dezastru-anuntat-arie-naturala-strict-protejata-in-pericol-sa-dispara-589323.html