Cod-f-pc-4 revista presei 2-6 septembrie 2011 cuprins

Teme de mediu

Deşi autorităţile îi atenţionează că se pot îmbolnăvi – Craiovenii se înghesuie la apă nepotabilă

Cu toate că arşiţa verii s-a mai domolit, cişmelele publice din Craiova sunt tot mai solicitate. Fie că vor să facă economie la apa de la robinete, fie că aşa s-au obişnuit, pentru mulţi dintre craioveni a devenit o regulă ca, de câteva ori pe săptămână, să iasă cu bidoanele la una dintre fântânile oraşului. Numai că nu întotdeauna alegerea este cea potrivită.În acest moment, în Bănie funcţionează 13 fântâni publice, amenajate în aproape toate colţurile municipiului, însă nu peste tot apa este potabilă. Pentru a nu exista nici un risc ca populaţia să se îmbolnăvească, autorităţile au montat plăcuţe de avertizare pe care sunt inscripţionate unul din cele două mesaje: apă potabilă sau apă nepotabilă.Un prim exemplu este cişmeaua din imediata apropiere a Pieţei Vechi, catalogată printre fântânile cu apă bună de băut. Deşi pe postament stă scris cu litere de-o şchioapă că apa este potabilă, craiovenii se apropie şovăitori de acest loc. În miezul zilei, când setea dă ghes celor mai mulţi, susurul şi răcoarea apei care se aude curgând ar îmbia, în mod normal, orice trecător să se oprească şi să ia o gură de apă. Însă lucrurile nu stau chiar aşa. Speriaţi de mizeria din jur, oamenii preferă să înghită în sec şi să treacă mai departe. Câinii fac baie la cişmeaua din Piaţa Veche: Chiar în colţul intersecţiei de la intrarea în piaţă, la doi paşi de cişmea, o comerciantă stă sub umbrelă şi vinde lubeniţe. Vrând-nevrând, toată vara a avut sub supraveghere şi fântâna. Recunoaşte cu jumătate de gură că a băut apă, însă a văzut cum vecinii din jur spală covoare, cum sunt aruncate gunoaie sau, mai grav, cum câinii îşi răcoreau blana în jgheabul cişmelei. «Atunci când se ia apa la blocurile din jur, e coadă până la colţ. Eu am băut apă de aici, dar nu pot spune că locul e foarte curat. Dimpotrivă, sunt tot felul de resturi, oamenii îşi spală covoarele, nu mai vorbesc de câinii care îşi fac nevoile acolo. Chiar dacă apa ar fi bună nu îţi vine să bei când vezi atâta mizerie», ne-a spus comercianta Angela Popescu. Una peste alta, în ciuda inscripţiei, apa fântânii e considerată nepotabilă şi e cărată cu bidoanele pentru diverse întrebuinţări casnice, dar nicidecum pentru a fi băută. „Românul bea şi din copita boului”. Sunt şi oameni care ignoră mizeriile din jurul cişmelei şi, făcându-şi palma căuş, se apleacă la ţâşnitorile fântânii din Piaţa Veche pentru a lua o gură de apă. «Autorităţile noastre nu prea se ocupă de fântâni, nu vedeţi ce murdărie este aici? Nu aşa ar trebui să arate o fântână din care oamenii să bea apă! Sunt neîngrijite, dar de sete nu ai ce să faci. Se ştie, oricum, că românul bea şi din copita boului atunci când se frige de sete…», ne-a spus George Bairam. Ieri, în mijlocul zilei, acesta nu a rezistat tentaţiei şi, printre paharele de unică folosinţă, chiştoacele de ţigări, hârtiile şi bucăţi de haine rupte şi spălate de apă, s-a răcorit preţ de câteva secunde. Fiindcă era foarte cald, omul a luat apă cu pumnii şi s-a stropit pe faţă. «Parcă aşa e altceva. Bine că le avem şi pe astea», a răsuflat uşurat craioveanul şi şi-a văzut mai departe de drum. Au fost şi zile mai bune pentru cişmelele craiovene. Cei mai în vârstă îşi aduc aminte de anii buni ai acestei fântâni. Craioveanul Mircea Georgescu este pensionar şi locuieşte la câteva case de Biserica „Madona Dudu”. Cunoaşte foarte bine zona pieţei, cu tot cu fântâna, şi e convins că a ajuns într-o stare proastă, cum nu a mai fost până acum. «Aici era demult Piaţa Elca, care era o piaţă foarte mare, importantă. Fântâna arăta altfel, era îngrijită, nimeni nu îndrăznea să murdărească postamentul sau să stea cu picioarele pe marginea bazinului. Avea o apă rece şi bună, de izvor, nu ca acum, din reţea. Toată lumea venea şi lua cu sticlele de aici. Maşinile treceau foarte rar, nu erau nici vecinii care sunt acum, ce să mai… era un loc curat, sănătos», spune bătrânul. Fiindcă ştie aceste lucruri din trecut, se întristează ori de câte ori face drumul de la piaţă spre casă: aruncă o privire şi constată că «lucrurile nu se limpezesc deloc». Apă nepotabilă în Parcul „Romanescu”. La polul opus sunt fântânile de care nu ai voie să te atingi, fiind considerate nepotabile. În Parcul „Romanescu”, spre exemplu, sunt două astfel de izvoare, unul situat pe aleea principală şi celălalt spre ieşirea dinspre Potelu. În fiecare zi, oamenii vin să-şi umple bidoanele, încrezători că aici pot să bea o apă care este de mii de ori mai bună decât cea de la robinet. Oricât ai încerca să le arăţi plăcuţa cu mesajul de atenţionare, «apă nepotabilă», consumatorii nici nu vor să audă: o ţin una şi bună că apa este de izvor şi nimic nu e mai bun ca asta.

«Eu iau apă de aici de ani de zile şi nu am păţit nimic. Se spune că ar avea nu ştiu ce nisip, nu ştiu ce nitraţi, dar nu e adevărat. Uite că eu nu m-am îmbolnăvit. În schimb, apa de la robinet e tulbure şi miroase a clor de nu poţi să o bei, iar asta nu înseamnă că e mai sănătoasă dacă e tratată», ne-a spus Traian Voichescu, un pensionar care, ieri la prânz, venise să-şi facă obişnuita aprovizionare cu apă. Cişmelele de izvor sunt contaminate. Reprezentanţii Companiei de Apă Oltenia (CAO) susţin că locuitorii din Craiova ar trebui să respecte cu stricteţe panourile de avertizare montate la fiecare fântână. Potrivit directorului Companiei, pot să existe cişmele alimentate dintr-un izvor natural, dar care să nu fie potabile. «De obicei, craiovenii fac tocmai invers de cum le spunem noi. Am plasat multe plăcuţe de atenţionare că apa e nepotabilă şi tocmai acolo se îngrămădesc să ia apă cu bidoanele. De exemplu, în Parcul „Romanescu” apa provine dintr-un izvor care e contaminat. Noi am informat populaţia în acest sens, dar cineva s-a găsit să şteargă o parte din mesaj şi a rezultat că, din contră, apa ar fi potabilă», a declarat Doru Buruiană, directorul CAO. Potrivit acestuia, săptămânal se recoltează probe de la toate cişmelele din oraş şi, de fiecare dată, fântânile alimentate din sursă naturală sunt impure, iar cele din reţea sunt bune de băut. Explicaţia este că pânza freatică a Craiovei este la suprafaţă şi se contaminează uşor cu deversările din canalizările menajere.

Fântâni cu apă potabilă:

- Cişmeaua de la Izvorul Rece

- Cişmeaua de la intersecţia străzilor „Caracal” cu bulevardul „Gheorghe Chiţu”

- Cişmeaua Obedeanu

- Fântâna Jianu, de la Grădina Botanică

- Cişmeaua Popova

- Cişmeaua din Piaţa Veche

- Cişmeaua din Dealul Spirii. (Cuvantul Libertăţii-Actualitate -Laura Moţîrliche Şi Radu Iliceanu-6 septembrie 2011)