Cod-f-pc-4 revista presei 2 aprilie 2013 cuprins

Cod galben pe Dunăre, şi la Galaţi. Institutul Naţional de Hidrologie a prelungit atenţionarea până miercuri

Nivelul Dunării a ajuns, în dreptul Galaţiului, la 547 de centimetri, cu 13 centimetri sub cota de atenţie. Apa este deja la nivelul Falezei inferioare şi a inundat terasele cele mai expuse.

Încălzirea bruscă şi accentuată a vremii a determinat topirea zăpezii căzute zilele trecute în cea mai mare parte a ţării noastre dar şi în celelalte ţări riverane Dunării. Drept consecinţă, nivelul apelor fluviului a înregistrat o creştere importantă, ale cărei efecte se fac deja simţite şi la Galaţi. Cota apelor Dunării, era, luni 1 aprilie, de 547 de centimetri, cu doar 13 centimetri sub cota de atenţie.

La Brăila, această cotă a fost deja depăşită cu cinci centimetri.

Conform unei atenţionări emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA): „Având în vedere situaţia hidrologică actuală, evoluţia debitelor defluente de la S.H.E.N. Portile de Fier şi prognoza evoluţiei situaţiei hidrometeorologice din Bazinul Dunării, în amonte de intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), se mentine COD GALBEN pe Dunăre pe sectorul Bechet - Tulcea (sector îndiguit) - judetele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calaraşi, Ialomita, Braila, Galaţi, Constanţa si Tulcea. Se impune urmărirea evoluţiei situaţiei hidrometeorologice, în conformitate cu «Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale»”. Conform prognozelor INHGA se aşteaptă că, până la data de 2 aprilie, debitul Dunării la Galaţi să ajungă la 12.500 de mc/s, iar nivelul să ajungă la 550 cm, cu doar 10 cm sub cota de atenţie.

Autorităţile au pregătit 5.000 de saci care pot fi umpluţi cu nisip pentru îndiguirea malului Dunării în zonele critice din dreptul municipiului Galaţi, dacă va fi necesar, iar primarul a dispus achiziţionarea a încă 15.000 de saci. În cazul fenomenelor hidrologice, atenţionarea cod galben se emite pentru „risc de viituri sau cresteri rapide ale nivelului apei care nu provoacă pagube semnificative, dar necesită o vigilenţă sporită”. /Adevarul de Galati

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Teme ABA

Concurs internaţional pentru amenajarea râului Olăneşti

Primarul Emilian Frâncu a primit duminică, 31 martie, vizita unei delegaţii formată de 22 de studenţi şi profesori de Arhitectură, Urbanism şi Peisagistică de la universităţi din Marea Britanie, Belgia, Franţa, Germania şi Estonia. La sugestia colegilor de la Facultatea de Arhitectură şi Urbanism ”Ion Mincu”, delegaţia respectivă a analizat proiectul ”Amenajarea şi renaturarea râului Olăneşti” în cadrul unei vizite în România dedicată studierii fronturilor construite către apă. Oaspeţii din străinătate au fost primiţi pe faleza râului Olăneşti de primarul Emilian Frâncu, de arhitectul-şef al oraşului, Dan Felix Paraschiv, de consilierul Tudor Şindilaru şi de reprezentantul Direcţiei Apelor, Gheorghe Ţigaret, după care a urmat o acţiune de cunoaştere a terenului, din zona Stadionului Zăvoi până la vărsarea Olăneştiului în râul Olt. Această vizită a fost urmată, la sediul Direcţiei Apelor, de o prezentare a intenţiilor municipalităţii referitoare la acest proiect, iar participanţii au obţinut lămuriri suplimentare şi au propus noi idei şi abordări. Pentru proiectul de amenajare şi renaturare a râului Olăneşti – apreciat de Uniunea Arhitecţilor din România drept unul din cele mai interesante proiecte din ţară de la acest moment - se va organiza în a doua jumătate a acestui an un concurs de soluţii cu participare internaţională. /Viata Valcii, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/48-prima-pagin/13618-concurs-internaional-pentru-amenajarea-raului-olneti.html

Teme similare

Calamitatile naturale de la Brezoi, evaluate

Prefectul Nadolu a dispus, în calitate de preşedinte al Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă deplasarea unei comisii în oraşul Brezoi, pentru constatarea şi evaluarea pagubelor produse de calamităţile naturale. Comisia a constatat că, în satul Păscoaia s-a produs o coborâre a talvegului pârâului Păscoia în aval de pragul antierozional existent şi executat de Direcţia Silvică Vâlcea, având ca efect punerea în pericol a pragului şi a proprietăţilor şi obiectivelor (drum de acces, pod, etc.) aflate în aval, până la confluenţa cu pârâul Lotru. S-a stabilit că este necesară executarea unor lucrări de stabilizare şi de ridicare a talvegului pârâului Păscoaia, constând din praguri de fund şi praguri de colmatare; iar pentru execuţia lucrărilor recomandate se va analiza posibilitatea încheierii unui parteneriat între administraţia publică locală din Brezoi şi S.G.A. Vâlcea, parteneriat ai căror termeni vor fi comunicaţi Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea. Până la realizarea lucrărilor recomandate, zona va rămâne în monitorizarea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă Brezoi, pentru a se dispune, dacă situaţia impune, măsuri de protecţie a populaţiei şi a proprietăţilor riverane. /Impact Real, http://www.impactreal.ro/2013033114422/Calamitatile-naturale-de-la-Brezoi-evaluate.html

Pastravaria de la Bradisor poate functiona fara sa afecteze sanatatea populatiei

Deputatii vâlceni Aurel Vladoiu si Constantin Radulescu au initiat modificarea Legii 107/1996 – Legea apelor. Vladoiu sustine ca „In conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva si aprobarea regulamentului de organizare si functionare, aceasta autoritate urmareste aplicarea strategiei nationale in domeniul silviculturii, actionând pentru apararea, conservarea si dezvoltarea durabila a fondului forestier proprietate publica a statului, respectiv a celui proprietate publica a unitatilor administrativ - teritoriale sau proprietate privata pe care il administreaza, precum si pentru gestionarea fondurilor de vânatoare si de pescuit atribuite pentru recoltarea, preluarea si valorificarea, prin acte si fapte de comert, a produselor specifice fondului forestier, exercitând si atributii de serviciu public cu specific silvic. Regia Nationala a Padurilor – Romsilva desfasoara si activitati de pescuit si acvacultura prin recoltarea, prelucrarea si valorificarea pestelui din apele de munte, din pastravarii, balti si iazuri din fondul forestier. Actuala reglementare a practicarii pisciculturii in lacurile de acumulare, respectiv art. 11, alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, aduce prejudicii substantiale activitatii economice a Directiei Silvice Vâlcea prin faptul ca «Pastravaria Bradisor» a fost infiintata in anul 1987, inaintea aparitiei Legii Apelor si devenirii acumularii Bradisor sursa de apa pentru populatie. Precizam ca actuala lege nu dispune de reglementare in ceea ce priveste activitatea pastravariilor deja infiintate in lacurile de acumulare. Activitatea de piscicultura in lacurile de acumulare prin administrare de furaje, având la baza documente legale (avize, autorizatii, rapoarte etc.) care sa constate ca hrana granulata folosita la alimentarea pestilor nu afecteaza calitatea apei, fiind produsa dupa retete utilizate in Uniunea Europeana, pe baza unor produse naturale care nu pun in pericol starea de sanatate a populatiei, constituie un motiv just, temeinic si suficient la modificarea articolului propus.”/Monitorul, http://www.monitoruldevalcea.ro/politica/37593/

38 kilometri de reţea de apă în Galicea

Conducerea administrativă a comunei Galicea are în plan un proiect de racordarea a gospodăriilor la reţeaua de apă potabilă, proiect ce va fi realizat cu fonduri pe H.G. 577. Astfel, începând din acest an se va lucra la introducerea sistemelor de alimentare cu apă în mai multe sate, Bratia Vale, Bratia Deal, Cremenari, Cocoru, Valea Râului şi Dealul Mare, iar până la începutul anului 2015, vor fi realizaţi 38 kilometri de reţea de apă. Valoarea acestui proiect se ridică la aproximativ 2 milioane de euro. Pentru ca toţi locuitorii din Galicea să poată beneficia de apă potabilă, după finalizarea acestui proiect, ar mai fi nevoie de circa un kilometru şi jumătate de reţea. „Sperăm ca din bugetul local să putem realiza şi această porţiune şi astfel să asigurăm racordarea la apă în toate gospodăriile din comună”, a precizat primarul comunei Galicea, Ion Năfliu. În acest moment, primarul şi viceprimarul Florea Udrea au în derulare un proiect cu Fondul de Mediu a cărui valoare se ridică la suma de 70 miliarde lei vechi. Este vorba despre alimentarea cu apă pe o porţiune de 7 kilometri şi canalizare pentru 6 kilometri. Corina Zat. /Viata Valcii, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/45-univers-valcean/13645-38-kilometri-de-reea-de-ap-in-galicea.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU – IALOMIȚA

Teme similare

"Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi"

Campania de promovare şi conştientizare a Proiectului “Controlul Poluării cu Nutrienţi” * Seminar pentru formare de formatori- educaţie ecologică CHIŞCANI jud. BRĂILA.

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a organizat duminică, 31 martie 2013, un seminar dedicat reducerii poluării resurselor de apă în comuna CHIŞCANI judeţul BRĂILA, una dintre localităţile stabilite pentru întâlnirile experţilor de mediu cu grupuri de promotori (profesori, învăţători, medici, preoţi) care să sensibilizeze opinia publică şi tânăra generaţie cu privire la problemele de sănătate din mediul rural, generate de poluarea apelor, din surse agricole şi menajere.

Evenimentul face parte din cadrul celei de-a patra etape a Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”, şi anume “Seminar local pentru formare de formatori - educaţie ecologică”, care se derulează în perioada 11 martie - 27 aprilie 2013 în 87 localităţi, din 34 judeţe incluse în proiect.
Selecţia grupului de promotori, a avut la bază ideea că, prin prisma profesiei practicate (profesori, învăţători, medici, preoţi), aceştia pot contribui cu experienţa personală în instruirea copiilor şi a întregii comunităţi locale pentru inducerea de schimbări comportamentale şi crearea unei atitudini pozitive în relaţia lor cu mediul înconjurător.
În cadrul sesiunii de formare, experţii de mediu au instruit participanţii selectaţi asupra următoarele aspecte:
- metodologia de formare de formatori (grupuri ţintă, principiile învăţării, metode de instruire, evaluarea performanţei învăţării);
- calitatea apei (principalele surse de poluare, poluarea din surse agricole şi menajere, vulnerabilitatea la poluarea cu nitraţi a apelor de suprafaţă şi subterane);
- sanitaţia în mediul rural (managementul apei reziduale în mediul rural, managementul deşeurilor menajere, managementul gunoiului de grajd);
- relaţia între calitatea apei potabile şi sănătate (necesarul de apă, bolile posibil asociate apei, igiena aprovizionării cu apă);
- cele mai bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării.
Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântâni. În majoritatea comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă provenită din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor.
Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană.
În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, iar consumul de apă poluată cu această substanţă poate duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculină.
Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării cu nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale.

Informaţii suplimentare despre proiect

Informaţii despre finanţare

Proiectul este finanţat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi Facilitatea Globală de Mediu (GEF), care au acordat României un împrumut, respectiv un Ajutor financiar nerambursabil.

În ce constă proiectul:

Se realizează activităţi de colectare, depozitare şi gestionare a gunoiului de grajd prin:

- construcţia unor platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd
- dotarea gospodăriilor cu platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd
- dotarea comunităţilor locale cu echipamente pentru colectarea, compostarea şi împrăştierea ca fertilizant organic a gunoiului de grajd.

Obiectivul campaniei

Scopul campaniei este de a induce schimbări comportamentale la nivel de individ şi grup pentru un control al poluării cu nutrienţi, dar mai ales pentru identificarea de soluţii viabile pentru protejarea în viitor a poluării apelor cu nitraţi şi nitriţi. Pe termen lung, obiectivul acestei campanii este îmbunătăţirea calităţii vieţii prin practicarea agriculturii ecologice, împădurirea terenurilor improprii agriculturii şi crearea de perdele forestiere de protecţie.

Beneficiile proiectului

Aceste măsuri elimină riscul îmbolnăvirii cauzate de consumul de apă contaminată şi promovează utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care, în acest mod, nu va mai fi un factor poluant. /Arcasu’de Braila, http://www.arcasu.ro/E.O._&34Controlul_Integrat_al_Poluarii_cu_Nutrienti&34_id_1364824317.html

Teme de mediu

Proiect european eco pentru elevi

Centrul Carpato Danubian de Geoecologie a lansat un proiect european în cadrul Programului Mondial Eco-Schools: Şcoli europene pentru ape curate, la care pot participa elevi din ciclul primar, dar şi gimnazial. Aceştia vor realiza un proiect privind rîurile sau lacurile din zonă, despre care se vor documenta în luna martie şi se vor înscrie pînă la 31 martie în concurs. În perioada aprilie-mai vor desfăşura activităţile propriu-zise, iar raportul final va fi transmis CCDG pînă la 25 mai. Proiectul urmăreşte implicarea elevilor în protejarea acestor zone, biodiversitatea specifică şi aplicarea lor în activităţile proiectului. Prezentarea proiectului se va face prin postere, videocliuri, fotografii, modele, experimente, grafice, chestionare, diorame, panouri şi  machete. Cel mai interesant proiect va fi prezentat de către şcoala cîştigătoare în luna iunie la Bled, în Slovenia. /Sansa Buzoiana, http://www.sansabuzoiana.ro/educational.html?aid=55556

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Teme ABA

/ Cuvantul liber (Giurgiu)

/ Cuvantul liber (Giurgiu)

Teme de mediu

Rovana Plumb, la Gala Femeilor de Succes Renault

Gala Femeilor de Succes Re­nault România va avea loc joi, 4 aprilie, la Piteşti, la hotel Ra­mada, începînd cu ora 9.30. Me­seriile industriei auto­mo­bi­lu­lui sînt cel mai adesea la ge­nul mas­culin, dar la succesul Re­nault România contribuie 5.555 de femei, cu meserii spe­cifice în­tre­gului lanţ de con­struc­ţie a unei maşini.Invitatul special al aces­tei gale e minis­trul Mediului şi Schimbă­rilor Climatice, Rova­na Plumb. Eve­ni­mentul se va desfăşura în pre­zenţa direc­to­ru­lui general Re­nault România, Jé­rôme Olive, şi a directorului de resur­se umane pentru Ro­mâ­nia şi re­giunea Euromed Africa, Radu Mavrodin. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=45983&Itemid=373

Împroprietăriri ilegale în pădurea Trivale. Curtea de Conturi confirmă neregulile comise de autorităţi

Pădurea Trivale - plămînul verde al Piteştiului, a fost făcută bucăţele, iar terenuri aflate în pro­prieta­tea statului au ajuns peste noapte în posesia unor privaţi. Au existat cazuri cînd au fost puse în posesie în pădurea Trivale persoane care nu ar fi deţinut terenuri forestiere aici. Acestea sînt doar o parte din concluziile publicate de Curtea de Conturi, la sfîrşitul săptămînii, în sinteza raportului de audit privind „Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 - 2012“. La 31.12.1990, suprafaţa fon­du­lui forestier era de 6.367.660 ha, din care păduri 6.248.990 ha şi alte terenuri 118.670 ha. Su­pra­faţa fondului forestier la data de 31.12.2010 era de 6.515.173 ha, din care în proprietatea pu­bli­că 4.363.000 ha şi în cea pri­va­tă 2.152.173 ha. „Finalitatea a­u­ditului presupune posibilitatea va­lorifi­cării rezultatelor obţinute prin pu­­nerea acestora la dis­po­zi­ţia factorilor de decizie le­gis­la­tivi şi executivi, sub forma unor con­­cluzii şi recomandări, cu pri­vi­re la măsurile care se impun a fi lu­a­te pentru remedierea even­tu­­a­lelor neajunsuri şi deficienţe con­­statate şi creşterea eficienţei în vederea menţinerii şi extin­de­rii fondului forestier naţional, pre­­cum şi a conservării biodi­ver­si­tăţii eco­sistemelor forestiere“, mai arată cei de la Curtea de Con­­turi. Experţii demaschează mersul terenurilor. „Atribuiri preferenţiale de am­pla­samente în pădurea Trivale, ur­­mărindu-se realizarea de be­ne­ficii imobiliare: mai multe co­mi­sii locale de pe raza judeţului Ar­geş (Răteşti, Poiana Lacului, Bă­bana, Bascov, Miceşti, muni­ci­­piul Piteşti) au propus, iar Co­mi­­sia Judeţeană Argeş a vali­dat (în unele cazuri, contrar preve­de­rilor legale, a revalidat) recon­sti­tuiri de drepturi de proprietate în pădurea UP (Unitatea de Pro­duc­ţie) II Trivale, deşi această pă­dure a fost întotdeauna în pro­­­prietatea statului. Amplasa­men­­tele fostelor proprietăţi soli­ci­­tate nu s-au identificat în teren, nu s-a constatat dacă sînt libere, nu s-au propus amplasamente ve­cine dacă cele solicitate erau ocu­pate prin puneri în posesie anterioare ca urmare a aplicării le­gilor fondului funciar, ci s-a tre­cut pur şi simplu la atribuirea de am­­plasamente în UP II Trivale. Şi mai grav este faptul că s-au re­­constituit drepturi de proprie­ta­te în pădurea Trivale fără a e­xis­ta înscrisuri doveditoare din care să rezulte că autorul deposedat, în numele căruia se făcea solici­ta­rea, a deţinut cu adevărat te­re­nu­ri forestiere, suprafaţa deţi­nu­tă şi amplasamentul acesteia. În unele cazuri nu existau dovezi cer­te nici în ce priveşte calitatea de moştenitor a solicitantului. În pe­rioada 2001 - 2005, s-au făcut re­constituiri după autori diferiţi, deşi autorul deposedat era unul sin­gur, în scopul de a se trece pes­te limita de 10 ha pădure im­pu­să de legislaţia în vigoare la a­cea dată. Prin aceste metode, s-au reconstituit drepturi de pro­prietate în UP II Trivale în su­pra­faţă de 192,5 ha, deşi această pă­dure a fost dintotdeauna a sta­­­tului şi, prin urmare, nu a pu­tut fi deposedat abuziv nici un fost proprietar particular. Comi­si­ile locale şi Comisia Judeţeană Ar­geş, prin actele emise cu în­căl­carea legii, au translatat pro­prie­tatea publică în proprietate par­ticulară, urmărindu-se apa­rent dezinteresat creşterea va­lorii terenurilor pentru moşte­ni­tori, fiind evidentă valoarea imo­bi­liară a unor astfel de terenuri. Da­că o altă pădure din judeţul Ar­geş, şi anume, pădurea Gă­va­na, căzuse deja victima inte­reselor imobiliare, nici pădurea Trivale nu era departe. Tehnicile erau deja brevetate: vînzări suc­cesive, fragmentări şi lotizări; e­miterea de către primării a unor a­de­verinţe în care se menţio­nea­­ză categoria de folosinţă - te­­ren agricol; încheierea altor con­­tracte de vînzare în care se menţionează noua categorie de folosinţă; obţinerea avizelor de scoatere din circuitul agricol; de­fri­şarea arborilor; introducerea în intravilan prin PUZ; obţinere de certificate de urbanism şi a­poi de autorizaţii de construc­ţie“, se arată în raportul de audit al Cur­ţii de Conturi. Tăieri nelegale de arbori. Potrivit raportului, evoluţia tă­ierilor ilegale de arbori din pă­durile de stat administrate de  RNP - Romsilva în perioada 1990 - 2011 la nivel naţional a­ra­tă astfel: „În perioada 1990 - 2011, volumul tăierilor ilegale a cres­cut cu unele fluctuaţii a­uale, ajun­gînd la un maximum de 281.517 mc în anul 1992. În toa­tă perioada analizată, tăierile ile­gale de material lemnos s-au rea­lizat, aşa cum rezultă din con­statările organelor cu atribuţii de pază a pădurilor, stabilirea şi sanc­ţionarea contravenţiilor sil­vi­ce, prin infracţiuni şi contra­venţii, în multe situaţii pe fondul ne­glijenţei/abuzurilor per­sona­lului silvic. Spre exemplificare, a­ră­tăm situaţia anului 2010, cînd s-au tăiat nelegal 49.306 mc de ma­terial lemnos, din care 11.114 mc din infracţiuni, 10.532 mc din contravenţii, 24.233 mc din neglijenţa personalului silvic şi imputat acestuia, iar pentru 689 mc s-a acordat riscul nor­mal al serviciului. În perioada 2005 - 2011, s-au efectuat tăieri ne­legale de arbori în volum total de 438.900 mc, din care cel mai ma­re volum de tăieri ilegale s-a în­registrat în judeţele: Suceava - 10.213 mc, Maramureş - 9.542 mc, Bacău - 7.751 mc, Gorj - 7.686 mc, Argeş - 6.160 mc şi Olt - 4.501 mc“. Totodată cei de la Curtea de Conturi publică în ra­port şi evoluţia tăierilor ilegale de arbori din pădurile proprietate pri­vată administrate de RNP - Rom­silva la nivel naţional. „În pe­rioada analizată, 2005 - 2011, vo­lumul tăierilor ilegale din pă­du­rile private administrate pe bază de contracte de RNP - Rom­silva a fost de 194.600 mc. Cel mai mare volum de tăieri ile­ga­le s -a înregistrat în judeţele Su­ceava: 16.867 mc, Satu Ma­re: 13.370 mc, Argeş: 13.300 mc, Gorj: 12.010 mc, Harghita: 11.266 mc, Neamţ: 10.175 mc, Cluj: 7.646 mc, Maramureş: 6.772 mc etc.“, se arată în ra­port. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=45986&Itemid=373

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]