La MHC se va produce energie electrică. Nu vom avea un “lac ecologic”, spune Creţu
Nu vă bucuraţi prea tare chiar dacă vedeţi utilajele lucrând la Baza MHC. Nu vor face un lac ecologic şi de agrement, ci unul “tranzitoriu” care se va umple noaptea şi se va goli ziua ca să producă energie electrică. Firma din Braşov care l-a concesionat nu e interesată nici de natură, nici de turism.
Primarul Ovidiu Creţu a fost întrebat, într-o emisiune la Radio Transilvania, despre ce se întâmplă cu Baza MHC. “MHC e prescurtarea de la microhidrocentrală. Cea de acolo care are cinci turbine mici din care funcţiona doar una fiindcă nu era apă suficientă, lacul fiind colmatat. Am discutat cu administratorii firmei din Braşov care au spus că doresc să decolmateze lacul, lucru de care s-au bucurat mai ales ecologiştii, dar asta nu înseamnă că acolo va exista un lac. Firma din Braşov e producătoare de energie electrică şi se ştie că energia e scumpă ziua şi ieftină noaptea. Se ştie şi că debitul râului Bistriţa nu acoperă funcţionarea celor cinci turbine, aşa că firma va lucra în regim tranzitoriu: noaptea lacul se va umple cu apă, turbinele vor fi oprite, iar dimineaţa când consumul în unităţile economice, dar nu numai, este foarte mare, ei vor porni toate cele cinci turbine. Până seara, lacul se va goli. Lacul cu un astfel de regim tranzitoriu nu este nici pe departe ecologic. Vă pot spune că mult mai ecologic era lacul înainte, o mlaştină. Ceea ce exista acolo, o zonă sălbăticită, nu era în regulă, şi s-a văzut că nu există posibilitatea transformării lacului într-o bază de agrement aşa cum a fost concepută iniţial. Baza de agrement care s-a dezvoltat lângă nu foloseşte absolut deloc lacul acela. S-a amenajat o altă piscină aşa încât cei care doresc să se poată relaxa în zona respectivă”, a spus Ovidiu Creţu.
Purtătorul de cuvânt al Partidului Ecologist Român (PER) Bistriţa-Năsăud, Marius Rus, scria, într-o postare pe contul său de Facebook, că firma braşoveană Marub SA a cumpărat lacul de agrement al MHC, acesta urmând să fie decolmatat pentru producerea de electricitate, dar şi pentru a putea fi folosit cu scop de agrement şi pescuit sportiv.
“Pentru început, compania va decolmata lacul pe o suprafaţă de şapte hectare. Perioada de excecuţie se va derula pe 3-4 luni. În perioada următoare va moderniza prizele de apă”, scrie Marius Rus care s-a întâlnit cu noul proprietar, Iorgu Ganea.
Potrivit unui articol scris tot de Marius Rus pe site-ul Pescuit şi Vânătoare TV, în anii 80, la intrarea râului Bistriţa în municipiu s-a construit un minibaraj şi un lac de acumulare, un aşa-zis bazin compensator, cu destinaţia construirii unei microhidrocentrale.
“Aceasta a funcţionat timp de 23 de ani. Lacul de agrement MHC, aşa cum e cunoscut, avea şi o destinaţie de agrement, fiind dotat la vremea respectivă şi hidrobiciclete şi bărcuţe. Nu in ultimul rând acest lac a fost populat cu peşte din specia crap şi caras. Odată cu trecerea timpului lacul s-a populat natural cu speciile de peşti ale râului Bistriţa respectiv clean, morunaş şi scobar. În timp, acest lac s-a colmatat, iar autorităţile abilitate, respectiv Societatea de Gospodarire a Apelor Bistriţa, în calitate de administrator, şi Hidroelectrica SA, în calitate de utilizator nu au efectuat nicio decolmatare. Din acest motiv, lacul a devenit poluatorul numărul unu al râului Bistriţa şi al râului Şieu, râu care, în 1958 a fost declarat cel mai populat cu peşte din Europa, conform statisticilor. Azi fauna piscicolă este decimată şi multe specii au dispărut. Datorită exploatării de către Hidroelectrica a acestui lac, prin colmatare, turbinele angrenează namolul depus dând o culoare cenuşie apei, o culoare a cimentului care, în opinia specialiştilor în acvacultură, pune în pericol viaţa acvatică şi fauna acestui râu”, scrie Marius Rus. La începutul anului 2012, asociaţiile de pescari, împreună cu ecologiştii şi ONG-urile de specialitate au demarat un protest de proporţii mărşăluind pe străzile municipiului Bistriţa şi cerând oprirea imediată a dezastrului ecologic. La data de 15 aug 2012 contractul de funcţionare al microhidrocentralei urma să se încheie prin ordinul ministrului mediului până la soluţionarea decolmatării şi intrarea în normalitate conform standardelor europene. A mai trecut însă un an până când, iată, s-a găsit o soluţie. Profesorul Ioan Bâca, şef de lucrări la Facultatea de Geografia Turismului a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj, Extensia Bistriţa, este cel care a denumit locul “Delta urbană a Bistriţei, secată” şi a făcut mai multe fotografii pe care le puteţi vedea pe pagina sa de Facebook. /Timp online, http://www.timponline.ro/la-mhc-se-va-produce-energie-electrica-nu-vom-avea-un-lac-ecologic-spune-cretu/
SURSE - Directorul de la Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures a fost demis
Conducerea Administratiei Bazinale de Apa Somes-Tisa l-a demis pe Ioan Podar, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures. Acestuia i s-a reprosat modul deplorabil in care institutia a actionat in timpul inundatiilor care au avut loc la sfarsitul acestei saptamani in judetul Maramures.
Ioan Podar a detinut sefia institutiei cu titlu de interimar. Acesta a preluat conducerea Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures in luna septembrie 2013 cand fostul sef, Gratian Talos, a fost demis. La fel ca si in cazul lui Gratian Talos, niciun oficial din institutia care se ocupa cu gospodarirea apelor nu a anuntat oficial demiterea din functie a lui Ioan Podar. Se pare ca reprezentantii acesteia uita de multe ori faptul ca institutia pe care o reprezinta este una publica. La sefia institutiei urmeaza sa fie numit un nou director. Acest lucru se va intampla fie prin numire directa de la conducerea Administratiei Bazinale de Apa Somes-Tisa, fie viitorul sef va fi numit politic, avand sprijinul Partidului Social Democrat Maramures. /EMaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/104779/SURSE-Directorul-de-la-Sistemul-de-Gospodarire-a-Apelor-Maramures-a-fost-demis-
/Ziare live, http://www.ziarelive.ro/stiri/surse-directorul-de-la-sistemul-de-gospodarire-a-apelor-maramures-a-fost-demis.html
Dostları ilə paylaş: |