Cod-f-pc-4 revista presei 25 aprilie 2017 cuprins


Râurile din județele Vaslui și Galați sunt la limita de inundație



Yüklə 181,35 Kb.
səhifə3/12
tarix12.01.2019
ölçüsü181,35 Kb.
#96320
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   12

Râurile din județele Vaslui și Galați sunt la limita de inundație


Angajații Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad sunt în continuă monitorizare a cursurilor de apă din spațiul hidrografic Prut – Bârlad. Ca urmare a încălzirii vremii și a topirii stratului de zăpadă depus săptămâna trecută, cumulat cu precipitațiile din ultima perioadă, hidrologii avertizează că până astăzi, la ora 14.00, vor fi creșteri de debite și niveluri datorită cedării apei din stratul de zăpadă și propagării, cu depășiri ale cotelor de atenție.

Pe majoritatea cursurilor de apă din spațiul hidrologic Prut – Bârlad s-au înregistrat creșteri de debite și niveluri, dar doar pe o parte din râuri au fost atinse cote specifice de apărare. Astfel, pe cursul de apă Bârlad, în județul Vaslui sunt înregistrate creșteri de niveluri la următoarele stații hidrometrice: Buhăiești, Ștefan cel Mare, Mărășeni, Bârlad și Banca. Creșteri de debite și niveluri se înregistrează și pe râul Stavnic la stația hidrometrică Frenciug, pe râul Vaslui la stația Codăiești și pe cursul de apă Dobrovăț la stația Codăiești.

În județul Galați se înregistrează pe cursul de apă Bârlad la stația hidrometrică Tecuci creșteri de niveluri cu + 30 cota de atenție. Echipele Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad sunt pregătite să intervină cu materiale și utilaje, fiind impusă starea de vigilență maximă și monitorizarea permanentă.

“Lucrările hidrotehnice aflate în administrarea ABA Prut – Bârlad sunt exploatate în condiții de siguranță, adaptând programele de exploatare ale acumulărilor în vederea asigurării tranșelor de atenuarea viiturilor. Autoritățile locale să fie pregătite pentru a asigura starea de permanență la sedii. Primarii au ca atribuții în cazul situațiilor de urgență generate de inundații și fenomene meteorologice periculoase, asigurarea, realizarea și întreținerea corespunzătoare a șanțurilor și rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos și a deșeurilor din albia majoră a cursurilor de apă, din secțiunile de scurgere a podurilor și podețelor pentru a evita blocarea secțiunilor”, a declarat Andreea Poenaru, purtător de cuvânt al Administrației Bazinale de Apă Prut – Bârlad.

În cazul acumulărilor piscicole – baraje mici, trebuie să fie verificată funcționalitatea echipamentelor de evacuare a apelor mari. Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate sau în folosință astfel de obiective în zone ce pot fi afectate de acțiunile distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase la construcțiile hidrotehnice, au obligația să asigure întreținerea și exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente. (G.P) /Est News Vaslui, http://estnews.ro/2017/04/25/raurile-din-judetele-vaslui-si-galati-sunt-la-limita-de-inundatie/


Bârladul dã pe-afarã!


De ieri dimineatã, cotele de atentie ale râului Bârlad au fost cu mult depãsite. Apele învolburate adunate de pe versanti si din afluenti s-au strâns în valea râului si au umplut Bârladul pânã peste albia minorã, începând sã „roadã” serios din digurile albiei majore. În numai câteva ore, s-a dat alerta si autoritãtile s-au pus pe treabã când au vãzut cã nu e de glumã cu râul pe care, pânã nu demult, îl treceai cu piciorul în anumite locuri. Primãria Bârlad a fost, la rându-i, alertatã de mai multi bârlãdeni de pe strada Zefirului, unde apele revãrsate amenintau sã le intre în gospodãrii printr-o vanã care nu a mai fost întretinutã de nimeni de ani buni. S-au adus patru motopompe pentru a preveni o situatie de risc cu care orasul nu s-a mai confruntat de peste 30 de ani. „Suntem, pe bunã dreptate, îngrijorati (…), trebuie sã fim foarte atenti la ce se întâmplã în continuare. Alãturi de celelalte autoritãti competente în domeniu intervenim pentru a preveni, întrucât nimeni nu îsi permite sã astepte sã combatã o eventualã inundatie, în special în aceastã zonã”, a declarat, de la fata locului, primarul Bârladului, Dumitru Boros.

Alerta pe raul Barlad s-a dat ieri dimineatã, in jurul orei 8.30, cand apele au inceput sã creascã, nu de la o orã la alta, asa cum se intampla in mod normal, ci vãzand cu ochii. Primii care s-au alertat de viitura care traversa zona cu case de dincolo de digul de apãrare al raului au fost barlãdenii care le ocupã. Speriati, acestia au spus cã nu au mai vãzut un Barlad atat de furios si involburat din anii ù70, cand s-a decis construirea unei albie majore a raului, din pricina inundatiilor anterioare. ‘Un vuiet! Ca un vuiet s-a auzit dimineatã, cand am iesit din casã, sã deschid la pãsãri. Nu a crescut lent, asa cum mai crestea dupã vreo ploaie, ci deodatã. Pe la 8.00, am vãzut cã nu-i de glumã si am sunat la la primãrie sã anuntãm. Acum, dupã cum puteti vedea (ieri, la orele 15.00, n.r.) mai are aproape un metru si jumãtate si aproape dã peste digul mare…’, a povestit un localnic de pe strada Zefirului. Altii, in schimb, au reclamat cã, tot la primele ore ale diminetii, le-a fost inundat imasul pe care isi pãsteau animalele si nu isi pot da seama pe unde anume a pãtruns apa acolo, avand in vedere cã acesta este in spatele digului de apãrare. ‘Am reclamat si tot am reclamat cã tiganii au furat niste componente metalice de la o vanã, ceva, nu stiu cum se cheamã… De ani de zile tot spunem, si nimeni de la Ape nu a venit aici sã vadã. Acum mergem doar pe dig, dar cine stie cat mai rezitã…’, se impacienta, pe bunã dreptate, un localnic chiar de langã digul Barladului.

Clapetul si iar… clapetul

Ca si in cazul sirenelor, autoritãtile din nou au fost suprinse pe picior gresit. Noroc cã abia in jurul orei 17.00, dupã circa 10 ore de monitorizare continuã, cei de la Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgentã (SVSU), din cadrul Primãriei Barlad, alãturi de pompieri, au constatat cã raul se mai linistise. Asta doar in sensul cã nu mai crestea la fel de amenintãtor. ‘Am venit in aceastã zonã cu douã pompe de la serviciul nostru, una de la colegii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgentã si una de la Aquavas, pe care le-am actionat imediat intrucat, dupã cum puteti vedea, este vorba despre un clapet defect, care, desi este inchis la maximum, scapã foarte multã apã, in spatele digului albiei majore. Desi pompele au un debit foarte mare de absorbtie, se pare cã nu este suficient pentru a preveni inundarea imasului si mai ales pentru a a inlãtura pericolul inundãrii gospodãriilor de pe strada Zefirului. În consecintã, dupã discutii cu toate fortele implicate si cu domnul primar, am decis sã solicitãm ajutor suplimentar din partea celor de la ISUJ Vaslui, care ne va pune la dispozitie o motopompã de mare putere, pe care o vom actiona in cel mai scurt timp. Dacã va fi nevoie vom rãmane aici panã la inlãturarea totalã a pericolului care amenintã locuintele in cauzã’, ne-a declarat, de la fata locului, Adrian Trandafir, seful Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgentã Barlad.

Statia de pompare Prodana, la foc automat

Toti barlãdenii stiu cu ce debit curge paraul Valea Seacã, cunoscut lor sub denumirea de ‘Cacaina’. Ieri, insã, acest parau semãna mai mult cu raul Barlad dupã o ploaie zdravãnã de varã, cel putin pe sectorul IRB-Prodana. Acest lucru a fãcut ca cei de la Statie de Pompare cu acelasi nume sã isi ia, la randul lor, mãsuri suplimentare. Ei au incercat, cu stãvilarele inchise care tineau piept debitului raului Barlad, sã pompeze apa din Valea Seacã, spre albia obisnuitã, desi aceasta era inundatã de apele din amonte. De fapt, au dat o manã de ajutor celor de la SVSU Barlad, care deversau din spatele digului in paraul Cacaina. La fata locului, pe aproape toatã durata operatiunilor de protectie impotriva inundatiilor, a fost prezent si primarul Dumitru Boros. Situatia constatatã nu prea l-a multumit pe edilul-sef… ‘Fie cã este vorba despre deficiente dintr-o parte sau alta, populatie nu trebuie sã sufere din pricina niciunei autoritãti. Am vãzut care sunt deficientele, care sunt problemele si mai ales care sunt solutiile care trebuie implementate imediat. Acest serviciu pentru situatii de urgentã nu mai poate astepta sã se intample ceva pentru a putea fi imbunãtãtit. Deci, lucrurile sunt simple: ori punem umãrul toti, ori suferim cu totii. Sunt nemultumit, de fapt, de astfel de nimicuri, cum este cazul de fatã, adicã un simplu clapet, pentru cã oricand ele pot face diferenta intre bine si rãu. Am dispus monitorizarea atentã a situatiei si mai ales inlãturarea pericolului. Vã asigur cã, personal, voi fi aici, atat cat va fi nevoie, pentru ca oamenii nici mãcar sã nu isi mai aducã aminte de situatiile triste din anii ù68 si ù70, cand au fost acele mari inundatii din aceast judet, care au afectat atat de multã lume’, a declarat primarul Dumitru Boros. În paralel, cei de la Administratia Bazinalã de Ape Prut- Barlad, le-au transmis autoritãtilor locale sã fie, in continuare, in alertã maximã, intrucat nu se stie cum va evolua, in scurt timp, debitul raului Barlad, mai ales cã, incã mai sunt catitãti mari de precipitatii pe versanti laterali, de pe tot cursul acestuia.

Cotele de atentie, depasite pe râurile din Vaslui

Angajatii Administratiei Bazinale de Apã Prut-Barlad sunt in continuã monitorizare a cursurilor de apã din spatiul hidrografic Prut – Barlad. Ca urmare a incãlzirii vremii si a topirii stratului de zãpadã depus sãptãmana trecutã, cumulat cu precipitatiile din ultima perioadã, hidrologii avertizeazã cã panã la data de 25 aprilie, ora 14.00 vor fi cresteri de debite si niveluri datoritã cedãrii apei din stratul de zãpadã si propagãrii, cu depãsiri ale COTELOR DE ATENTIE. Pe majoritatea cursurilor de apã din spatiul hidrologic Prut – Barlad s-au inregistrat cresteri de debite si niveluri, dar doar pe o parte din rauri au fost atinse cote specifice de apãrare. Astfel, pe cursul de apã Barlad in judetul Vaslui sunt inregistrate cresteri de niveluri la urmãtoarele statii hidrometrice: Buhãiesti (+ 80 CA), Stefan cel Mare (+ 17 CI), Mãrãseni (+ 38 CA), Barlad (+ 48 CA) si Banca (+ 21 CA). Cresteri de debite si niveluri se inregistreazã si pe raul Stavnic la statia hidrometricã Frenciug (+ 14 CA), pe raul Vaslui la statia Codãiesti (+ 66 CA) si pe cursul de apã Dobrovãt la statia Codãiesti (+ 18 CA). Lucrãrile hidrotehnice aflate in administrarea ABA Prut – Barlad sunt exploatate in conditii de sigurantã, adaptand programele de exploatare ale acumulãrilor in vederea asigurãrii transelor de atenuarea viiturilor. Administratia Bazinalã de Apã Prut-Barlad solicitã autoritãtilor locale sã fie pregãtite pentru a asigura starea de permanentã la sedii. Primarii au ca atributii in cazul situatiilor de urgentã generate de inundatii si fenomene meteorologice periculoase, asigurarea, realizarea si intretinerea corespun – zãtoare a santurilor si rigolelor de scurgere a apelor pluviale, indepãrtarea materialului lemnos si a deseurilor din albia majorã a cursurilor de apã, din sectiunile de scurgere a podurilor si podetelor pentru a evita blocarea sectiunilor.

Cinci statii de desecare scot apa în exces din amenajarea Albita-Falciu

Prefectul Judetului Vaslui, Isabel Bogdan, a condus, ieri, sedinta extraordinarã a Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgentã Vaslui, al cãrui principal subiect a fost legat de punerea in functiune a statiilor de desecare din amenajarea Albita-Fãlciu, ca urmare a topirii zãpezii cãzute in ultimele zile, asociate cu cresterea nivelului raului Prut, in incinta amenajãrii Albita- Fãlciu, existand pericolul inundãrii terenurilor agricole si locuintelor din zonã. Solicitarea Filialei de Îmbunãtãtiri Funciare Moldova-Sud, Unitatea de Administrare Vaslui, a fost aprobatã, astfel cã statiile de desecare de la Pogãnesti, Sãratu, Bumbãta, Berezeni si Doniceasa au fost pornite, pentru evacuarea apei in exces din incinta amenajãrii Albita-Fãlciu. /Monitorul de Vaslui, http://www.monitoruldevaslui.ro/2017/04/barladul-da-pe-afara.html




Yüklə 181,35 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   12




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin