410.000 de puieţi forestieri au fost plantaţi, primăvara aceasta, la Arad
Campania de împădurire derulată de Direcţia Silvică Arad a ajuns la momentul bilanţului. Prin ocoalele silvice din subordine, cu sprijinul voluntarilor şi al unor elevi din Arad, Bârzava, Buteni, Căpâlnaş, Chisindia, Conop, Dezna, Gurahonţ, Lipova, Moneasa şi Sebiş, au fost plantaţi nu mai puţin de 410.000 de puieţi forestieri. „În cadrul campaniei aferente «Lunii plantării arborilor» s-au organizat 31 de acţiuni de plantare de puieţi forestieri, au fost făcute prezentări având ca tematică pădurea şi mediul în şapte unităţi de învâţământ, acţiuni la care au participat şi s-au implicat 405 elevi, precum şi 50 de voluntari” – detaliază ing. Teodor Ţigan, director al Direcţiei Silvice Arad. „Alăturarea instituţiilor de învăţământ, a elevilor şi a voluntarilor la acţiunile organizate şi/sau coordonate de angajaţi din cadrul ocoalelor silvice a fost de natură a ne bucura. Ţinem să mulţumim tuturor acelora care, prin faptele lor, au dovedit că iubesc natura şi pădurea” – conchide ing. Ţigan. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/410-000-de-puieti-forestieri-au-fost-plantati-primavara-aceasta-la-arad/1819953
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU
Teme similare Anunțul meteorologilor pentru minivacanța de 1 Mai
Potrivit ANM, în Oltenia, între 24 și 27 aprilie, procesul de încălzire a vremii va conduce la creșterea mediei regionale a temperaturilor maxime de la 15 la 23 de grade. Între 28 aprilie și 1 mai aceasta va scădea spre 16…17 grade. În prima săptămână, temperaturile minime vor fi și ele în creștere, de la 1…2 grade, favorizând bruma pe 24 și 25 aprilie, până la 8…9 grade. În perioada 2 – 7 mai, temperaturile maxime se vor situa, în medie, între 19 și 22 de grade, valori apropiate de cele normale pentru această perioadă, iar media temperaturilor minime se va situa între 7 și 10 grade. După data de 27 aprilie vor fi condiții de ploi, mai ales averse, aproape în fiecare zi, dar cele pe arii mai extinse și izolat importante cantitativ sunt de așteptat pe 28 și 29 aprilie, când vor fi posibile și descărcările electrice.
La munte, procesul de încălzire a vremii va fi important în intervalul 24 – 27 aprilie, când media maximelor termice va crește de la 2 la 12 de grade. În perioada 28 aprilie – 1 mai, valorile temperaturii maxime vor marca o scădere și vor oscila, în medie, între 6 și 9 grade. Ulterior, regimul termic diurn va fi apropiat de cel caracteristic începutului de mai, cu medii ale maximelor între 7 și 11 grade. Temperaturile nocturne vor fi scăzute îndeosebi în primele două nopți, caracterizate prin medii de -6…-4 grade, dar, începând cu 26 aprilie și până pe 7 mai, aceleași medii se vor înscrie în ecartul normal în această perioadă, de la -1 la 4 grade. În special după data de 27 aprilie vor fi aproape zilnic condiții de precipitații, predominant ploi la altitudini sub 1500 m, pe arii extinse și izolat importante cantitativ pe 28 și 29 aprilie. /IMPACT IN GORJ – Ultima Ora
Autorităţile judeţene au declarat că podul de la Turcineşti rămâne în continuare închis traficului pietonal. Cosmin Popescu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, spune că se lucrează la proiectul de hotărâre de guvern pentru alocarea fondurilor privind reabilitarea podului. „Lucrăm la proiectul de hotărâre de guvern, în momentul în care avem evaluarea finală a expertului să putem înainta către Guvern proiectul de hotărâre să reuşim să atragem fondurile necesare reabilitării. Aşteptăm răspunsul expertizei prin care ne va spune dacă se poate sau nu circula pietonal pe acest pod până facem o variantă provizorie”, a declarat Cosmin Popescu. /PANDURUL – Comunitate
Dezastru în agricultura din Gorj: „Luni s-a întâmplat nenorocirea cea mai mare”
Vremea capricioasă din ultimele zile a făcut prăpăd în grădinile gorjenilor. Aproape nimic nu a supravieţuit brumei şi zăpezii căzute săptămâna trecută, iar gerul de luni dimineaţa a pus capac. Cel puţin asta susţin reprezentanţii Direcţiei Agricole Gorj care aşteaptă acum statistici din teren. Cel puţin în privinţa viţei de vie, previziunile sunt sumbre: peste 70% din culturi sunt compromise.
Răsadurile puse în pământ de cei mai vrednici dintre gorjeni au fost afectate de bruma din ultimele zile. Cele mai multe legume au înnegrit, la fel întâmplându-se cu via, cireşele sau vişinele. Singurele care pare că au supravieţuit sunt ceapa şi usturoiul, spun reprezentanţii Direcţiei Agricole Gorj. „Luni dimineaţă s-a întâmplat nenorocirea cea mai mare, practic s-a pus capac. În grădină, răsadurile sunt făcute zob, la pământ. Cartoful timpuriu, care răsărise, este ars, scapă numai ceapa, usturoiul, deocamdată. În pomicultură este iarăşi prăpăd, nucii tineri sunt negri, via care mai scăpase de gerul de săptămâna trecută a fost terminată luni dimineaţa. În proporţie de 60-70% este compromisă. Se pare că partea dinspre dealuri este puţin mai protejată că a fost mai lângă pădure, dar cu ce a fost luni dimineaţă şi acolo sunt probleme”, a spus Dan Tănăsescu, directorul Direcţiei Agricole Gorj.
Nici măcar prunele sau corcoduşele nu au scăpat nevătămate din războiul cu vremea. Prin urmare, producţia de ţuică şi vin se anunţă a fi una extrem de slabă la nivelul judeţului. „Cireşele, vişinele care erau formate sunt negre, corcoduşele negre în majoritatea localităţilor. Sunt foarte supărat, şi eu sunt afectat că am şi eu la ţară, dar munca producătorilor agricoli s-a dus pe apa sâmbetei. Nu a existat un an în care să avem linişte”, a mai spus Dan Tănăsescu.
Tomatele, în pericol
De suferit au avut şi proprietarii de solarii, dar şi cei care au plantat roşii pe suprafeţe mari ca să beneficieze de acel ajutor de minimis la tomate. Chiar dacă mai aveau o şansă, nici căpşunile de la Polovragi nu au scăpat cu bine de ziua de luni. „Am vorbit şi cu domnul primar de la Polovragi luni la prima oră, se pare că şi acolo tot ce nu este în spaţii protejate s-a distrus. Rămâne să iau legătura, am şase persoane care plantaseră deja roşii pe ajutorul de minimis să vedem ce zic, dacă au probleme din acest punct de vedere. Sunt probleme în toată ţara şi în solarii, au îngheţat tomatele cu gogonelele în ele. Eu mă aştept la pericole şi în această săptămână”, a declarat Dan Tănăsescu, directorul Direcţiei Agricole Gorj. /PANDURUL – Gospodar
Culturile de legume şi livezile distruse de frig
Fermierii gorjeni contabilizează dezastrul după zilele de frig şi brumă. Dan Tănăsescu, directorul Direcţiei pentru Agricultură Gorj, a declarat că sunt afectate majoritatea culturilor de legume şi livezile de pomi fructiferi, inclusiv plantaţile de viţă-de-vie: „Luni, de dimineaţă am avut parte de nenorocirea cea mai mare care a pus capac la tot. Avem patru-cinci zile în care a căzut brumă. Cine a reuşit să planteze răsadurile, acestea sunt făcute zob, la pământ. Cartoful timpuriu care răsărise e terminat. Scapă numai ceapa, usturoiul, din ce avem noi informări. În pomicultură, nucii sunt ca anul trecut. Lăstarii tineri sunt negrii. Via este 60 – 70% ar fi scăpat, unde a fost protejată de pădure sau de dealuri, dar cu ce a fost luni de dimineaţă şi acolo sunt probleme”, a spus Dan Tănăsescu.
Evaluarea pagubelor
Autorităţile locale vor începe evaluarea pagubelor. Situaţiile vor fi trimise Direcţiei Agricole. „Cireşele, vişinile, corcoduşele care erau formate sunt negreu. Pomii care mai erau în floare sunt terminaţi. Corcoduşele sunt negre în majoritatea localităţilor. Am luat legătura cu majoritatea comunelor să înceapă evaluarea pagubelor din agricultură şi să ne parvină acele situaţii. Trebuie făcute tabele cu persoanele păgubite, pe tipuri de culturi.”, a mai declarrat Dan Tănăsescu. Acesta a precizat că va trimite totuşi Ministerului Agriculturii situaţiile cu evaluarea pagubelor. „Asigurările în agricultură au fost până pe 2 aprilie, când majoritatea soiurilor nu înfloriseră. Şi povestea asigurărilor este cu dus-întors. Noi o să trimitem documentele la Bucureşti, la Minister. Legile sunt clare: nu se mai acordă despăgubiri. Noi încercăm. Oamenii au mai încercat cu focul, dar ce să faci în aer liber la minus 5 grade Celsius? Aşteptăm un semn de la Minister”, a spus Dan Tănăsescu. /GORJ EXCLUSIV – Social
Podul de la Turcineşti, închis de Paşte va fi reabilitat cu bani de la Guvern
Un proiect de Hotărâre de Guvern pentru alocarea de fonduri necesare reabilitării podului de la Turcineşti, închis de Paşte se află în lucru la Consiliul Judeţean Gorj. În această săptămână va fi semnat şi contractul cu experţii care au început măsurătorile la Turcineşti. Potrivit lui Cosmin Popescu, şeful Consiliului Judeţean Gorj, în zilele următoare va afla şi primele concluzii ale verificărilor experţilor. Totodată, se aşteaptă şi un raspuns în ceea ce priveşte realizarea unei variante de traversare a râului Jiu de către pietoni, fie pe podul actual, fie pe o punte nouă provizorie. „Lucrăm la proiectul de Hotărâre de Guvern. În momentul în care avem evaluarea finală a expertului, să putem înainta către Guvern proiectul de Hotărâre să putem atrage fonduri pentru reabilitarea podului. Aşteptăm răspunsul expertizei să vedem dacă se poate circula sau nu pe pod de către pietoni sau dacă nu vom trece la realizarea unei variante provizorii peste râul Jiu”, a declarat Cosmin Popescu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj. /GORJ EXCLUSIV – Social
Teme de mediu
Pentru că e primăvară şi pentru că suntem înainte de marea sărbătoare creştinească, Sfintele Paşti, membrii Clubului Rotary Valea Jiului au dorit ca sâmbătă, 8 aprilie, să organizeze o mare acţiune de ecologizare a localităţilor din Valea Jiului, împreună cu copiii şi tinerii din şcoli şi licee. Numai că planul a fost dat peste cap de capriciile vremii.
Urmare a lapoviţei şi ninsorii, la Petroşani (se avea în vedere curăţarea de deşeuri a zonei pe unde trece telescaunul), Petrila (se avea în vedere Jieţul), Vulcan (Pasul Vâlcan) şi Uricani (Câmpul lui Neag) acţiunea a fost anulată.
Singura localitate unde acţiunea de ecologizare a avut loc, începând cu orele 9:00, preţ de câteva ceasuri, a fost municipiul Lupeni. Şi aceasta doar pentru că tinerii şi copiii, însoţiţi de cadre didactice şi de membri ai Clubului „Rotary”, s-au ambiţionat să ducă treaba la capăt, indiferent de vicisitudinile vremii.
Omul de afaceri şi filantropul lupenean Emil Părău a fost de-a dreptul încântat de faptul că vremea nu i-a speriat pe aceşti tineri. Ne-a spus cu bucurie că acest lucru demonstrează că Lupeniul are asigurat viitorul, generaţia tinerilor de azi demonstrând şi cu această ocazie că se poate pune bază pe ea în viitor, că are ambiţie şi este dârză, aşa cum toate generaţiile de tineri ar trebui de fapt să fie: „Gestul acestor copii şi tineri demonstrează că speranţele noastre, puse în generaţia actuală de tineri, nu sunt în zadar! Toată lumea spunea că trebuie anulată acţiunea, că plouă şi e cam rece, dar ei susţineau contrariul şi ne spuneau că dacă tot au venit cum să plece acasă fără să facă nimic, rugându-ne să începem odată acţiunea aceasta de curăţenie a anumitor zone din oraş. Văzând ambiţia şi dârzenia lor, însufleţirea de care dau dovadă, am intrat şi noi, adulţii, în horă şi preţ de câteva ceasuri mai multe echipe de copii şi tineri, însoţiţi de câteva cadre didactice şi de o parte dintre membrii acestui club am făcut ceea ce ne-am propus dinainte. Să sperăm că munca acestor tineri nu a fost în zadar şi că oamenii vor păstra acele zone cum trebuie, adică curate, fără deşeuri menajere, fără tot felul de pet-uri, ambalaje şi alte lucruri aruncate peste tot cu o mare inconştienţă de către unii cam certaţi cu bunul simţ, buna credinţă şi cu spiritul civic”.
Trebuie spus că aceştia, mai mari sau mai mici, au fost elevii din cadrul Şcolii Gimnaziale nr. 3 (circa 15-20 dintre ei), 30 din cadrul Grupului IMPACT Lupeni, iar 24 din cadrul Liceului Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni. Nu trebuie să uităm aici nici de cei 30 de copii veniţi la iniţiativa părintelui Cristian de la Biserica Ortodoxă din Bărbăteni, şi nici de cei 24 de copii din cadrul casei de copii ce activează pe raza localităţii. La finalul acţiunii, toţi au primit sandvişuri şi sucuri. Numărul de saci colectaţi într-o camionetă, deloc puţini, ţinând cont şi de vremea închisă şi destul de rece, vorbeşte de la sine de hărnicia elevilor.
După această acţiune, zonele unde s-a intervenit, în mod special zona „Agrement”, zona bisericii din Bărbăteni şi mai ales a cimitirului de-acolo, zona casei de copii şi Cartierul Viitorului sunt acum mult mai curate. Ar fi bine ca acest lucru, cum spunea şi Emil Părău, să se păstreze, ba chiar la munca voluntară de ecologizare şi întreţinere a spaţiilor verzi să participe, măcar o sâmbătă pe lună, şi cetăţenii care stau în blocurile şi casele din toate cartierele localităţii, inclusiv şi din celelalte localităţi ale Văii Jiului, iar în momentul în care cetăţenii ar vedea pe unii că fac altfel şi aruncă mizerii, să-i dea pe mâna celor de la Mediu şi a poliţiei locale, care SĂ APLICE DOAR CE SPUNE LEGEA şi hotărârile de consiliu local, nimic altceva. Numai aşa vom putea intra în normalitate, altfel totul e la munca în zadar. Şi e păcat, mare păcat... /Ziarul Vaii Jiului – Atitudine
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
Dostları ilə paylaş: |