Cod-f-pc-4 revista presei 26 septembrie 2011 cuprins

Păstrăvul din Făgăraş are un duşman îmbrăcat în blană de ecologist

Râurile Capra, Buda, Topolog şi Doamnei sunt distruse de lucrările pentru un proiect ecologic: producerea de energie verde. Istoria unui râu distrus nu este genul de poveste de spus nepoţilor, peste ani. Dar drama râului Capra are nevoie de ascultători acum, deoarece altor trei râuri din Făgăraş li se pregăteşte aceeaşi soartă. Pentru Capra nu se mai poate face nimic, lucrările în râul Buda au început deja, însă pentru Topolog şi Râul Doamnei timpul nu este pierdut. Dar se scurge repede.

Feerie cu buldozere

Dacă întrebi un pescar de răpitor din România despre râul Capra, îţi va putea spune o grămadă de poveşti despre păstrăvi şi despre o întreagă lume feerică ridicată în jurul acestui peşte: nopţi la cort, degete care mângâie chitara, excursii în natură cu copiii. În martie 2011, lumea aceasta a început să dispară. Pentru ca sfârşitul să nu întârzie prea mult, au fost aduse buldozere, excavatoare, generatoare de curent. Cifele cu beton urcă necontenit, în timpul zilei vezi câte una la fiecare 5-10 minute.

Susur de generatoare pentru turişti

Din martie până acum s-a lucrat zi-lumină pe Capra, într-un ritm pe care ni l-am dori la autostrăzi, de pildă. Acum, după şase luni de lucrări, nu trebuie să fii mare expert în mediu ca să realizezi că ai în faţă un dezastru. Şi te cruceşti când afli care e scopul: producţia de energie verde cu microhidrocentrale. Altfel spus, deşi sună ciudat, salvăm natura distrugând-o. Lucrările au loc chiar în buza Transfăgărăşanului sudic. Le vezi chiar de pe celebrul drum, deoarece râul Capra îl însoţeşte. Cum urci dinspre Curtea de Argeş, la 30-35 de kilometri după barajul Vidraru, începe lumea buldozerelor. Generatoarele răsună în vale, le auzi de departe. Preţ de vreo 20 de kilometri, albia râului Capra a dispărut.

ZI-LUMINĂ. Pe râul Capra se munceşte în draci, doar interesul este privat. Păstrăvul are de ales: viaţa la şanţ sau la conductă. Legea interzice lucrările în albie, dar excavatoarele sunt chiar în mijlocul ei. Albia e răscolită pe margini, iar roca e depusă într-un strat din mijloc. Într-o parte e montată o conductă, care va capta apa şi o va conduce spre turbinele microhidrocentralelor. A fost acoperită cu piatră, iar pentru cursul râului a mai rămas doar un soi de şanţ. Acum, apa se îngrămădeşte prin acest şanţ. Cu un mic elan, poţi sări peste cursul de apă fără probleme. Cu aceste modificări ale albiei, păstrăvul nu are nicio şansă. Culmea e că, anul trecut, pescarii nu au avut voie să dea la păstrăv tocmai pentru a proteja specia. Ne-o spune Dan Dabija, care pescuieşte de ani buni în zonă. Îl găsim pe râul Buda, într-un UAZ, un soi de IMS rusesc. Se mândreşte cu maşina sa, care merge de 42 de ani. S-ar mândri şi cu peştele prins pe Buda sau Capra, dar preferă să nu învie amintirile frumoase. Acum, l-ar face să sufere mai mult. ALT RÂU, ACEEAŞI SOARTĂ. Câteva utilaje au fost mutate de pe Capra pe râul Buda. Distrugerea continuă "Scrieţi degeaba! Doar natura îi poate opri". Nu-mi vine să cred ce văd. Distrug ăştia tot", descrie omul scurt ceea ce vede. Pofta de pescuit i-a cam pierit: "Mă duc până sus, să văd ce au făcut pe acolo. Că pe Capra au distrus tot". După ce şi-au terminat treaba pe Capra, trei dintre utilaje au fost aduse pe râul Buda, în seara zilei de 19 septembrie. A doua zi, când am ajuns în zonă, lucrările pe acest râu începuseră deja. Excavatoarele trăseseră două brazde prin albie, iar stratul de piatră stătea aşezat pe mijlocul râului. Dan Dabija se uită la noi şi oftează: "Degeaba scrieţi!". Apoi, ochii capătă o trăsătură duşmănoasă şi omul spune: "Nu-i poţi opri. Doar natura poate. Să vină o viitură din aia mare şi să le ia tot, toate centralele". 5 râuri de munte curg în partea sudică a Făgăraşului. Râul Capra (în imagine) a fost deja distrus de lucrări, iar proiectul a debutat şi pe râul Buda. Topolog şi Râul Doamnei urmează. Râul Vâlsan e şi el "ţintit" de afacerişti

APEL DISPERAT

"Dispar toate râurile de munte!"

Pe Ovidiu Mihuţ îl întâlnim în Curtea de Argeş, oraş de la poalele Făgăraşului. Are în faţă o mapă plină de documente şi alte hârţoage. O poartă de câteva luni, iar pe zi ce trece devine mai grea. Omul acesta a fost printre puţinii români care s-au opus vehement lucrărilor de pe cele patru râuri. Continuă să lupte deoarece a copilărit lângă aceste râuri, iar acum constată indignat că fiica sa nu se va putea bucura de aceste peisaje. De meserie profesor, cunoaşte râurile acestea perfect, pescuieşte în ele de 22 de ani.

"Albia avea 6-8 metri. Acum are doi" . Ne întâlnim dimineaţa. Seara trecută şi-a petrecut-o pe Transfăgărăşan, asistând la mutarea unora dintre utilaje pe râul Buda. A făcut zeci de sesizări, a primit multe refuzuri, dar a găsit şi oameni care îi sprijină acum eforturile. A făcut fotografii ale râului acum, pe care le-a comparat cu imaginile pe care le lua prin excursiile cu elevii, familia ori prietenii pescari. "Dacă albia avea înainte 6-8 metri, acum are maximum doi metri. Toată fauna bentonică - vietăţi care trăiesc sub rocile albiei - e compromisă de excavare. Păstrăvul, la fel. Şi nu e vorba doar de peşti şi aceste mici vietăţi. E în joc un întreg ecosistem", atrage el atenţia. "Vor dispărea toate râurile din Argeş. Tot Făgăraşul va rămâne fără apă", subliniază el consecinţele acestui proiect. Pe Capra a prins cândva un păstrăv de 38 de centimetri: "Era un păstrăv natural, lăsat de Dumnezeu. Dar nu dimensiunea contează pentru pescarii de păstrăv. Oricum îi eliberăm. Erau porţiuni senzaţionale pe Capra, în unele zone râul semăna cu râurile din Austria".

AMBIŢIE. Ovidiu Mihuţ pescuieşte de 22 de ani pe râurile pe care se străduieşte acum să le salveze

ABUZ

Legea interzice lucrările în albiile râurilor. Atunci sunt două variante: ori proiectul a fost avizat ilegal, ori constructorul şi-a făcut de cap. Lucrările pentru construcţia de microhidrocentrale pe râurile Capra şi Buda şi pe pârâul Otic sunt realizate pentru firma piteşteană Imob Expert Consulting, condusă de milionarul Gheorghe Badea. Averea acestuia provine din afaceri în diverse domenii, de la turism la construcţii şi leasing. Însă piteştenii îl cunosc pentru implicarea în domeniul auto. Badea deţine Grupul Industrial Componente din Piteşti.

Afacere între avuţii Argeşului

Antreprenor general al lucrării este firma SC Conarg SRL, care ar trebui să realizeze lucrările de amenajare de pe râuri, respectând proiectul întocmit de SC Aqua Invest SRL -proiectant general - şi supervizat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti - proiectant de specialitate. Conarg este deţinută, în mare parte, de un afacerist controversat, Valentin Vişoiu. Potrivit "Top 300 Capital", acesta are o avere de 95-100 de milioane de dolari, fiind al 67-lea cel mai bogat român.

Termenul lucrărilor: şase ani. Afaceriştii le termină în doi

Pe descrierea de şantier se anunţă că termenul de execuţie este de 72 de luni. Însă Conarg a anunţat că lucrările de pe râul Capra au început în martie 2011 şi vor fi gata în martie 2013, cu ani buni înainte de termen. Evident, afaceriştii sunt interesaţi să producă cât mai rapid energie verde, în schimbul ei primind o subvenţie extrem de generoasă. Proiectul a trecut rapid prin faza de aprobare. Afaceriştii au primit avizul de mediu şi de gospodărire a apelor, fiind obligaţi să evite "lucrările în albia minoră a râului" şi să împiedice "degradarea malurilor". De asemenea, constructorul avea obligaţia de a nu "amplasa direct pe sol" materialele de construcţie folosite şi deşeurile rezultate în timpul lucrărilor. O altă obligaţie a fost cea de a reduce volumul lucrărilor în perioada de reproducere a păstrăvului indigen. Conform unui ordin comun dat de Ministerul Agriculturii şi cel al Mediului şi Pădurilor, această perioadă a început pe 15 septembrie. Aşadar, constructorul a ignorat şi această obligaţie, iar faptul că deşeurile şi materialele de construcţie sunt aşezate direct pe sol se poate vedea cu uşurinţă la faţa locului.

CONCLUZIA EXPERŢILOR

Înmulţirea păstrăvilor este compromisă

Impactul lucrărilor asupra mediului, spun specialiştii din domeniu, este foarte mare. Lucrările încalcă legislaţia în vigoare în domeniul gospodăririi apelor. Aceasta este concluzia unei analize efectuate de specialiştii Asociaţiei Române de Mediu (ARM 1998), organizaţie profesională şi patronală ce reuneşte 400 de specialişti în domeniul protecţiei mediului."Cele mai mari probleme din punct de vedere al respectării legislaţiei de mediu sunt cele legate de activităţile desfăşurate direct în albia minoră a râurilor, unde au fost amplasate, de regulă, conductele de apă pentru microhidrocentrale", a anunţat ARM în urma vizitei şantierului de pe râul Capra.

Excavările şi dinamita au distrus ecosistemul acvatic

O altă constatare este că "lucrările au dus la afectarea gravă a ecosistemului acvatic, ca urmare a cantităţilor mari de materii în suspensie, a utilizării de materiale explozive pentru derocări şi executării lucrărilor cu utilaje şi echipamente direct în albia râurilor".

Specialiştii ARM au mai remarcat gradul ridicat de degradare a malurilor, afectarea zonelor de reproducere a păstrăvului şi sunt sceptici în privinţa şanselor de refacere a ecosistemului."Modul în care se realizează această investiţie pe râul Capra din judeţul Argeş trebuie corectat imediat de autorităţile de ape şi mediu competente. Lucrările efectuate până acum au afectat grav albia minoră şi malurile râului şi au impact pe termen lung asupra faunei acvatice", a spus Cornel Florea Gabrian, vicepreşedinte al ARM.

CERTIFICATELE VERZI

Cum sprijină românul dezastrul din Făgăraş

„Lucrările au cauzat distrugerea populaţiei de păstrăv indigen în proporţie de peste 90%, cu imposibilitatea refacerii naturale a speciei”, se arată într-o scrisoare trimisă ministrului Mediului, Laszlo Borbely, de către 29 de asociaţii de pescuit şi turism montan. Însă interesele financiare sunt mai presus de păstrăvul românesc. Potrivit legislaţiei în vigoare, producătorii de energie verde primesc un certificat verde pentru fiecare MWh de electricitate livrat în reţea, certificat pe care îl vând pe o piaţă specializată. Cumpărători sunt furnizorii de energie electrică, obligaţi să deţină un număr de certificate verzi direct proporţional cu livările lor de electricitate. Însă preţul se va oglindi şi în factura consumatorului. Astfel, vom plăti cu 4% mai mult pentru energia electrică, pentru a susţine şi încuraja producătorii ecologici. Cei mai mulţi dintre bani ajung la cei care au construit parcuri eoliene, dar, în cazul proiectului de pe râurile din Făgăraş, se poate spune că sprijinim indirect un proiect care îşi bate joc de mediu. /Evenimentul Zilei,

http://www.evz.ro/detalii/stiri/dezastru-ecologic-in-fagaras-pastravul-946828.html