Cod-f-pc-4 revista presei 28 iunie 2012 cuprins


Teme ABA Copiii pot face cunoştinţă cu vieţuitoarele din Dunăre, în Orăşelul Copiilor



Yüklə 192,37 Kb.
səhifə3/3
tarix10.02.2018
ölçüsü192,37 Kb.
#42650
1   2   3

Teme ABA

Copiii pot face cunoştinţă cu vieţuitoarele din Dunăre, în Orăşelul Copiilor

De Ziua Dunării, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, în parteneriat cu Administraţia Imobiliară Oradea, invită toţi copiii orădeni în "Lumea fascinantă a Dunării". Poveşti, enciclopedii cu peşti, jocuri, precum şi un mini laborator de biologie îi aşteptă pe cei mici în Orăşelul Copiilor, vineri, între orele 11.30 şi 13.30.

"Galeria cu acvarii va găzdui două centre dedicate copiiilor şi părinţilor. Anul acesta de Ziua Dunării ne propunem să aducem în prim plan fascinanta hume a apelor din bazinul Dunării", a explicat Pásztor Sándor, directorul ABA Crişuri.

Concret,. De asemenea, lor li se vor prezenta peştii şi vieţuitoarele care trăiesc în apele din bazinul Dunării.

Pentru al nouălea an consecutiv, locuitorii ţărilor traversate de Dunăre sărbătoresc, pe 29 iunie, ziua acestui fluviu. Bihoreanul

Aduc Dunărea în Orășelul Copiilor


Lumea fascinantă a Dunării” este acțiunea la care copiii (mari și mici) din Oradea pot lua parte vineri (29 iunie), între orele 11:30 – 13:30, în Orășelul Copiilor. În organizarea Administrației Bazinale de Apă „Crișuri”, evenimentul se vrea unul prin care să fie marcată Ziua Dunării. Directorul executiv al ABA, Pasztor Sandor, spune că participanții se vor putea bucura de poveşti, de enciclopedii cu peşti, de jocuri, dar şi de un mini-laborator de biologie. „Anul acesta, de Ziua Dunării, ne propunem să aducem în prim plan fascinanta lume a apelor din bazinul Dunării”, spune Pasztor. Copiii vor putea urmări peripeţiile lui Stropi în ţările Dunării, iar în cadrul Centrului de Biologie vor fi arătați peşti şi vieţuitoare din Bazinul Dunării. Aceasta este a 9-a ediție a zilei dedicate fluviului care se varsă în Marea Neagră. Bihor Stiri

Despre fascinanta lume a Dunării, în Orășelul Copiilor


De Ziua Dunării, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, în parteneriat cu Administraţia Imobiliară Oradea, îi invită pe cei mici în “Lmea fascinantă a Dunării”. Poveşti, eciclopedii cu peşti, jocuri precum şi un mini laborator de biologie îi aşteptă pe cei mici în Orăşelul Copiilor, vineri, 29 iunie 2012, între orele 11:30 şi 13:30.  “Galeria cu acvarii va găzdui două centre dedicate copiiilor şi părinţilor. Anul acesta de Ziua Dunării ne propunem să aducem în prim plan fascinanta hume a apelor din bazinul Dunării.” a declarat Pásztor Sándor , directorul ABA Crişuri. Centrul de Poveşti” presupune jocuri interactive şi lecturarea poveştii “Peripeţiile lui Stropi în ţările Dunării, iar în cadrul “Centrului de Biologie” se vor prezenta peşti şi vieţuitoare din Bazinul Dunării.

Anul acesta este al nouălean an consecutiv când milioane de copii din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina sărbătoresc ziua celui mai fascinant fluviu din Europa. CRIS TV


Ziua Dunării, o bucurie pentru cei mai mici dintre orădeni

De „Ziua Dunării”, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, în parteneriat cu Administraţia Imobiliară Oradea va serba în Orășelul Copiilor „Lumea fascinantă a Dunării”. În cadrul evenimentul copiii vor putea asculta poveşti, vor răsfoi eciclopedii cu peşti, se vor juca şi vor afla lucruri noi din mini-laboratorul de biologie.

Cei mici sunt așteptați la „Ziua Dunării ” vineri, 29 iunie 2012, între orele 11:30 şi 13:30. „Galeria cu acvarii va găzdui două centre dedicate copiilor şi părinţilor. Anul acesta ne propunem să aducem în prim plan fascinanta hume a apelor din bazinul Dunării.”a declarat Pásztor Sándor, directorul ABA Crişuri.

„Centrul de Poveşti” va presupune jocuri interactive şi lecturarea poveştii „Peripeţiile lui Stropi în ţările Dunării”, iar în cadrul „Centrului de Biologie” se vor prezenta peşti şi vieţuitoare din Bazinul Dunării. Anul acesta este al nouălean an consecutiv când milioane de copii din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina sărbătoresc ziua celui mai fascinant fluviu din Europa. Oradea Press


„Lumea fascinantă a Dunării”, în Orăşelul Copiilor

De Ziua Dunării, Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Crişuri şi Administraţia Imobiliară Oradea îi invită pe cei mai mici dintre orădeni la evenimentul „Lumea fascinantă a Dunării”. Proiectul cuprinde o serie de activităţi dedicate Zilei Dunării: poveşti, enciclopedii cu peşti, jocuri şi un mini laborator de biologie.

„Galeria cu acvarii va găzdui două centre dedicate copiilor şi părinţilor. Anul acesta, de Ziua Dunării ne propunem să aducem în prim plan fascinanta lume a apelor din bazinul Dunării”, spune Pásztor Sándor, directorul ABA Crişuri. În „Centrul de Poveşti” vor avea loc jocuri interactive şi se va citi povestea „Peripeţiile lui Stropi în ţările Dunării”, iar în „Centrul de Biologie”, copiii se vor putea familiariza cu peştii şi vieţuitoarele din Bazinul Dunării.

„Anul acesta este al nouălean an consecutiv când milioane de copii din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina sărbătoresc ziua celui mai fascinant fluviu din Europa”, se arată într-un comunicat de presă al ABA Crişuri. Evenimentul va avea loc vineri, 29 iunie, între orele 11:30 şi 13:30, în Orăşelul Copiilor. SPINUL



Lumea fascinantA a DunArii


De Ziua Dunării, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, în parteneriat cu Administraţia Imobiliară Oradea, îi invită pe orădeni în “Lumea fascinantă a Dunării”.

Cei mici sunt aşteptaţi vineri, între orele 11.30 – 13.30, în Orăşelul Copiilor, cu poveşti,  enciclopedii cu peşti, jocuri şi un mini laborator de biologie.

„Galeria cu acvarii va găzdui două centre dedicate copiiilor şi părinţilor. Anul acesta, de Ziua Dunării, ne propunem să aducem în prim-plan fascinanta lume a apelor din bazinul Dunării”, a declarat Pásztor Sándor, directorul ABA Crişuri. Jurnal de Dimineata

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme ABA

ZIUA DUNĂRII


Ziua Internaţională a Dunării este sărbătorită în judeţul Caraş-Severin pentru al zecelea an consecutiv.  Această zi a fost instituită în anul 1994 de către Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea, cu sediul la Viena, după semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, la propunerea ţărilor dunărene.

Pentru marcarea acestui eveniment important din calendarul ecologic, Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin organizează joi şi vineri, o serie acţiuni de informare a populaţiei din Clisura Dunării privind importanţa îmbunătăţirii sau cel puţin a menţinerii condiţiilor de calitate ale apelor fluviului Dunărea – “Pulsul inimii ecologice a Europei” cât şi a întregului bazin.



(RADIORESITA/http://www.radio-resita.ro/ziua-dunarii-2)

Teme de mediu

AUTORITATILE NE GARANTEAZA CA RESPIRAM UN AER MAI CURAT LA TIMISOARA

Calitatea aerului timişorean se îmbunătăţeşte, nu se mai înregistrează depăşiri la cantitatea de praf din atmosferă. Cel puţin acestea sunt concluziile trase în urma analizării datelor oferite de staţiile de monitorizare instalate în oraş. Autorităţile vor continua să „vâneze” roţile pline de noroi ale autovehiculelor, iar străzile vor fi spălate în Timişoara şi în perioada viitoare pentru a nu se mai ajunge la demararea procedurii de infringment din partea Comisiei Europene. Prefectura Timiş  a găzduit, marţi, sub conducerea subprefectului de Timiş, Liliana Oneţ, o nouă reuniune a Grupului de lucru pentru analiza modului de aplicare a Programului integrat de gestionare a calităţii aerului pentru aglomerarea Timişoara. La întâlnire au participat reprezentanţi ai Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, Primăriei Municipiului Timişoara, Consiliului Judeţean Timiş, Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Timiş, Poliţiei Locale Timişoara, reprezentanţii Poliţiei Rutiere, ai Direcţiei de Sănătate Publică Timiş, reprezentanţi ai Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, SC Drumuri Municipale Timişoara.Conform datelor anunţate de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului  Timişoara, măsurătorile efectuate de staţiile de monitorizare a calităţii aerului arată că în luna mai şi în luna iunie (până în data de 14 iunie) nu au mai fost înregistrate depăşiri ale valorii limită de particule în suspensie PM 10.În cadrul întâlnirii s-a decis să fie continuate controalele echipelor mixte formate din reprezentanţi ai Poliţiei Rutiere, Primăriei Timişoara, Poliţiei Locale, Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Timiş. Aceştia vor sancţiona şoferii care intră cu autovehiculele cu roţile cu noroi din şantiere pe raza municipiului Timişoara, pe cei care parchează pe spaţiul verde sau în zonele cu pământ (care apoi aduc noroi pe carosabil). Totodată, zilnic, Poliţia Rutieră şi Registrul Auto Român efectuează controale în trafic, în vederea depistării autovehiculelor a căror stare tehnică este necorespunzătoare şi poluează. Totodată, se va continua acţiunea de spălare a peste 800 de străzi din municipiul Timişoara.Aceste reuniuni au loc lunar, pentru a se lua toate măsurile posibile, având în vedere iniţierea de către Comisia Europeană a procedurii de infrigement, prin transmiterea avizului motivat (ultima etapa înainte de declanşarea procedurii de infrigement) în urma constatării depăşirii valorilor limită la PM10 (pulberi în suspensie cu un diametru mai mic de 10 microni) ca urmare a nerespectării obligaţiilor care îi revin României în temeiul Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa.



(TIMISONLINE/http://www.tion.ro/autoritatile-ne-garanteaza-ca-respiram-un-aer-mai-curat-la-timisoara/1130710/ 26.06.2012/13:14/ Marcel Hoster)

DEPONEUL DE LA GHIZELA ARE OPERATOR

Firmei de salubritate a Consiliului Local Lugoj, Salprest SA, i-a fost încredinţată direct operarea deponeului ecologic de deşeuri de la Ghizela, o investiţie de 21 de milioane de euro din bani europeni, care nu a putut deveni funcţională din cauza lungirii procedurilor de licitaţie.

Contractul a fost semnat în data de 22 iunie, iar Salprest are la dispoziţie o perioadă de 30 de zile pentru a prelua utilajele de la deponeu şi pentru a încheia contracte cu firmele de salubritate din judeţ.
Durata încredinţării este de şase luni, dar există posibilitatea de prelungire a acesteia, în cazul în care licitaţia pentru desemnarea operatorului nu se va încheia în acest timp.

(RENASTEREABANATEANA/http://www.renasterea.ro/stiri-banat/actualitate/deponeul-de-la-ghizela-are-operator.html/ Daniela Damian)

CUM SFIDEAZĂ LEGEA MOLDOMIN SA MOLDOVA-NOUĂ. VÂNZAREA SOCIETĂŢI ESTE BLOCATĂ DE TERENURILE NEINTABULATE!


Protecţia mediului nu este un punct forte al societăţilor cărăşene, din cauza cărora statul riscă să plătească amenzi uriaşe. Reclamaţia pe care vecinii sârbi au depus-o la Uniuniunea Europeană pe tema poluării de la Moldomin riscă să atragă urmări dintre cele mai complicate asupra statului român.

Dacă praful „ucigaş” pe care societatea de la Dunăre îl ridică în aer este înghiţit de locuitorii de la Moldova-Nouă, nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu operatorii de turism din Serbia. Aceştia au ajuns la capătul rădbării şi au sesizat Uniunea Europeană de distrugerea ecosistemului de peste graniţele ţării. „Peste Dunăre, în Serbia se află un parc naţional, iar anual, poluarea de la iazurile de decantare de la Moldomin provoacă pagube de circa 4 sau 5 milioane de euro”, a spus Cornel Popovici Sturza, preşedintele GEC Nera, organizaţie neguvernamentală care monitorizează impactul poluării de la Moldomin asupra mediului. Lucrurile se complică odată cu această sesizare, care ar putea atrage după sine controale de amploare, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul depozitării deşeurilor la gropile de gunoi neconforme. De altfel, oficialii de la Agenţia Pentru Protecţia Mediului sunt deja altertaţi pe această temă. „Comisarii Uniunii Europene au trimis o comisie în Caraş-Severin, pentru că au avut informaţii că legea nu se respectă asa cum ar trebui”, a spus Carmen Sorescu, directorul executiv al APM Caraş-Severin. Acum, judeţul este în aceeaşi situaţie ca alte şapte unităţi-administrative din ţară şi riscă aplicarea măsurii de infringement, din cauza depozitării necorespunzătoare.

Situaţie similară la Moldomin

Întregul context în care se află Caraş-Severin la ora actuală, poate atrage după sine consecinţe mult mai grave. Cei care conduc Garda de Mediu explică faptul că amenzile pe care societatea le-ar lua în cazul unui control ar fi de cinci ori mai mari decât valoarea ecolozizării. „La momentul actual, atât ecologizarea iazurilor de decantare, care se ridică la 12 milioane de euro, cât şi o posibilă amendă, de 50 de milioane de euro, ar fi suportate de statul român, în egală măsură”, spune Marius Cârpean, prim-comisar la Garda de Mediu Caraş-Severin. Acesta speră, totuşi, ca situaţia să se rezolve prin vânzarea societăţii firmei elveţiene Mineco.

În ce stadiu este vânzarea Moldomin

Directorul executiv al Moldomin SA Moldova-Nouă nu a putut fi contactat, însă oficialii de la mediu spun că s-au făcut paşi importanţi în ce priveşte vânzarea societăţii. De exemplu, după ce s-a rezolvat problema caietului de sarcini, prin care firma Mineco îşi asumă ecologizarea iazurilor, acum cei care conduc uzina lucrează la capitolul „intabulări”. „Nu toate terenurile sunt în proprietatea societăţii, astfel că elveţienii aşteaptă rezolvarea acestui aspect, după care vor face tranzacţia”, îi linişteşte prim-comisarul Marius Cârpean pe oameni. Adevărul. Stiri din Reşiţa. 



(adevarulStiridinResita/http://www.adevarul.ro/locale/resita/stiri-resita-caras-severin-moldomin-poluare-iacob_ chisarau-vandare-elvetieni_0_726527372.html/27.06.2012/08:26/Oana Bejenariu ) 

SALPREST PUNE IN FUNCTIUNE DEPONEUL DE LA GHIZELA


Deponeul de la Ghizela are, în sfârşit, operator, chiar dacă temporar. Investiţia de 21 de milioane de euro stătea nefolosită, pentru că procedurile de licitaţie nu au fost încheiate. Contractul a fost încheiat prin încredinţare directă şi are o durată de şase luni. În următoarea jumătate de an, de gestionarea deşeurilor timişenilor se va ocupa societatea lugojeană de salubritate Salprest. Reprezentanţii acesteia au semnat contractul în 22 iunie şi, în 30 de zile, trebuie să încheie, la rândul ei, contracte cu alte firme din judeţ.

Salprest va opera la deponeul de la Ghizela timp de şase luni, însă contractul ar putea fi prelungit. Asta, dacă licitaţia nu va fi încheiată până atunci. deBanat.ro



http://www.debanat.ro/2012/06/salprest-pune-in-functiune-deponeul-de-la-ghizela/27.06.2012/Mihai Oancea

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ – TISA


Teme ABA

Fara mortalitate piscicola in barajul Varsolt

Conducerea Sistemului de Gospodarire a Apelor (SGA) Salaj a tinut sa precizeze ca situatia privind pestii morti din barajul Varsolt la care a facut referire articolul „Sute de pesti morti in Varsolt”, aparut in cotidianul „Magazin Salajean”, a fost inregistrata la inceputul lunii iunie si ca, in prezent, la acumularea de apa respectiva nu se inregistreaza niciun fenomen de acest gen. „Imediat dupa primirea informatiei (prin mass media, n.r.), personalul formatiei de lucru Crasna amonte acumulare Varsolt din cadrul SGA Salaj a verificat conturul lacului, nefiind confirmat acest fenomen. Totodata, s-a luat legatura si cu reprezentanti ai Asociatiei Judetene a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi (AJVPS) Salaj, cat si cu pescarii aflati in zona Recea si in zona digului interfluviu, insa nimeni nu a confirmat existenta vreunui fenomen de mortalitate piscicola”, se arata intr-un comunicat de presa remis de SGA Salaj. Potrivit sursei citate, conturul lacului a fost verificat si ieri dimineata si in aceasta dimineata (marti si miercuri, n.r.) de catre personalul formatiei de lucru Crasna amonte acumulare Varsolt din cadrul SGA Salaj, insa nu au existat pesti morti (in urma unui fenomen inregistrat anterior, cu privire la mortalitate piscicola, acumularea este tinuta sub supraveghere speciala, fiind verificata periodic, cel putin o data pe zi). Si reprezentantii Garii de Mediu Salaj au declarat ca s-a procedat la verificarea barajului Varsolt, marti, fara sa fie constatati pesti morti, fenomenul fiind inregistrat anterior, dupa cum a precizat si conducerea SGA Salaj./ Mihaela Moldovan/ Magazin Salajean


Dunarea


2860 kilometri. Al doilea fluviul ca lungime din Europa, continent pe care îl străbate de la Vest la Est. Traversează 10 ţări, iar în 7 dintre ele are afluenţi importanţi. Şi înnobilează 4 capitale. E muzică, poezie, pictură. Dar şi economie, spaţiu vital: Natură! Două firicele de apă plăpîndă, Brigauch şi Breg, acolo, sub Vîrful Kandel, se unesc în curtea castelului Furstemberg şi începe marea aventură a lui Donau cel german spre Delta cea românească. Istros, Danaistru, Danubis, Dunaj, Duna, Dunav – alint pentru acelaşi mare fluviu, părtaş la destine de mii şi mii de ani. Iar valurile ei leneşe, netulburate, fără noţiunea reciprocităţii, au gravat în adîncuri istorii. Cînd zbuciumate, cînd lipsite de sens. Oamenii, în goana lor după mai mult şi mai bine, au remodelat malurile, au haşurat curbele line cu transversale de poduri impunătoare şi, pe mii de kilometri, i-au schimbat faţa. I-au îmblînzit virtuozitatea mişcării şi i-au dres pasul. L-au încorsetat în piatră şi fier forjat. Au dăltuit în graţia statuară  triumful vieţii şi al morţii. În locurile unde orgoliul ei s-a transformat în duritate, oamenii i-au pus căpăstru, reclamînd rutină şi rigoare. Mai departe, acolo unde afluenţii vin în audienţă, energiile s-au înmănunchiat în daruri de nepreţuit. Unii îi admiră sălbăticia, alţii rigoarea, alţii momentele de aducere la zi a luminii din adîncuri. Nu sînt puţini, însă, cei care văd în toate aceste intervenţii doar nevoia de uciganie. Dezastru ecologic. Impietate. Iar legendele vorbesc de răzbunarea fluviului, mutilat de mîna omului. Austriecii au recunoscut că au greşit în anii ’60 ai secolului trecut, cînd au dat compasului mai multe drepturi decît naturalului. Iar acum arată cu degetul spre toţi cei care vor să intervină în cursul firesc Dunării. Dar precedentul există. Croaţii sînt cei care au în plan mari regularizări. Şi, probabil, buldozerele vor muşca din porţiuni mari de maluri pentru facilitarea transportului naval. Iar cei de la Worldwide Fond for Nature protestează. Ei spun că fluviul trebuie să „respire”, să inunde, adică, anumite zone şi să permită înmulţirea peştilor şi păsărilor.

Frumos!
Numai că, aşa cum spuneam, precedent există. Şi nemţii, şi ungurii, şi austriecii, şi sîrbii, şi românii au îndreptat, au aliniat, au corectat sau, dacă vreţi, au falsificat cursul Dunării. I-au torturat malurile şi i-au distrus habitatul. L-au transformat în ceea ce n-a mai fost. Au murit ecosisteme şi s-au născut altele. E bine? E rău? Nu ştim. Sau, mai exact, dreptatea de partea celui care construieşte: ceva material, care să îndrepte neregularităţile apelor şi să producă ordine, putere şi încîntare ochiului, sau cei care nasc idei, cum că rîul îşi are propria viaţă. Iar intervenţia noastră, a oamenilor, nu e altceva decît pîngărire, siluire, crimă. Nu vrem să luăm partea nimănui. Trebuie spus, însă, că modernitatea nu poate fi oprită. Iar grija pentru păstrarea ţinuturilor sălbatice poate părea desuetă, din moment ce locurile primesc noi valenţe de bine. Vigilenţa însă nu strică. Iar transformarea trebuie să se petreacă cu cît mai puţine victime colaterale.

Altfel…Priorităţile lui Boc pentru Cluj-Napoca

Potrivit edilului şef, primarul Emil Boc, unul dintre obiective este construirea unui Aqua Park în municipiu. ‘’Luăm în calcul construirea unui Aqua Park. Locaţia poate fi pe actualul amplasament al ştrandului Sun sau la Băile Someşeni, prin continuarea proiectului de acolo cu implicare privată 100%. Nu am renunţat la ideea de a aduce la masă toţi investitorii pentru amenajarea acestei locaţii, din Someşeni. Perioada asta de criză economică a redus motoarele la implementarea acestui proiect. Mai sînt şi alte locaţii în municipiu, dar care au o situaţie juridică controversată, în ceea ce priveşte proprietarii’’, a declarat Emil Boc. Cel mai important lucru pentru Emil Boc este proiectul ‘’Capitala Culturală Europeană Cluj-Napoca”. „Este un proiect despre care se va vorbi foarte mult, iar succesul lui depinde de toţi cei implicaţi. Este un proiect apolitic, al Clujului şi al celor care doresc binele acestui oraş. Implică societatea civilă, comunitatea religioasă, universităţile, pe toţi. Mă declar un susţinător al acestui proiect pe care toată societatea civilă trebuie să îl susţină. Acesta nu este proiectul primarului, este proiectul tuturor. Voi susţine şi proiectul ‘’Clujul-Capitală Europeană a Tineretului în 2015′’. Nu este foarte departe. Voi sprijini cu tot ceea ce îmi va sta în putinţă şi sper să poată obţine acest statut’’, a declarat Emil Boc. Printre priorităţile lui Boc se numără construirea unui cartier de locuinţe pe Valea Gîrbăului. „Cred că acolo este benefic să propunem realizarea unui cartier de locuinţe, dar ne vom consulta şi cu Consiliul Local’’, a spus Boc. Un alt proiect vizează găsirea unui loc pentru construirea unui azil de bătrîni. „Foarte multe persoane în vîrstă mi-au solictitat un centru de vîrstnici, în care să îşi permită să stea. În cele private nu pot sta cei cu pensii mai mici şi municipalitatea are obligaţia să îi ajute. Va deveni o problemă tot mai actuală. Mulţi dintre copiii plecaţi în străinătate vor să ştie că părinţii lor sînt în siguranţă şi în condiţii bune. Am făcut această propunere în urma cererilor din campania electorală. Centrul de îngrijire de pe str. 21 decembrie 1989 nu face faţă’’, a spus edilul./C.P./Foaia Transilvana


Teme de mediu

Asociatia Romana pentru reciclare ROREC sustine festivalul Bistrita Medievala 2012


Bistrita, 29 iunie 2012 – Asociatia Romana pentru Reciclare RoRec sustine si in 2012 traditiile locale. Anul acesta, in cadrul campaniei “Sustinem si protejam traditiile si valorile locale”, Asociatia RoRec va fi prezenta la Festivalul Bistrita Medievala cu o campanie de mediu. Campania va cuprinde actiuni de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), pe Valea Bârgăului, pe un traseu istoric, ce duce la Serbările Bistriţei medievale, precum si activtiati de informare si constientizare derulate de voluntarii asociatiei, menite a ii indemna pe participantii la festival sa pastreze curat locul unde vor petrece timp de doua zile. Sambata, 30 iunie, impreună cu primariile Livezile, Josenii Bârgăului, Prundu Bârgăului si Bistriţa Bârgăului, si alaturi de partenerul Skil, Asociatia RoRec Ii asteapta pe locuitori sa colecteze responsabil. Pentru mai multe detalii despre actiunea de colectare, dar si pentru a programa preluarea gratuita de la domiciliu, in cazul echipamentelor grele sau voluminoase si dificil de transportat, cetatenii au la dispozitie numarul de telefon 0742.490.840, pana joi, intre orele 9.00 – 18.00, si vineri, intre orele 8.00 – 15.00. “Initiativa RoRec de a continua sa se implice, si la aceasta editie a Serbarilor Bistritei medievale, in promovarea principiilor unui mediu curat, este onoranta si mobilizatoare pentru noi, organizatorii unui eveniment cu valente educationale. Publicul care va participa la spectacolele organizate in arealul Centrului istoric al Bistritei va fi o data in plus satisfacut, nu doar de calitatea reprezentatiilor, ci si de calitatea ambientului in care acestea au loc. Un plus pentru care suntem recunoscatori colaboratorilor nostri”, a declarat Florin Sasarman, presedinte executiv, Asociatia Bistrita Medievala. Anul acesta, in municipiul Bistrita au fost colectate 8,6 tone DEEE in primele doua actiuni desfasurate de la inceputul anului: cea din 30 martie, respectiv cea din 1-2 iunie, cand, de altfel, a fost deschis si centrul permanent de colectare, din Str. Zefirului nr. 1. Participand la actiunea de colectare DEEE din acest weekend, cetatenii se vor alatura eforturilor constante si sustinute ale Asociatiei RoRec de a apropia Romania de tinta anuala de colectare DEEE pentru fiecare cetatean european, de 4 kg/locuitor, si de a dovedi ca mediul este una dintre valorile pe care trebuie cu totii sa le protejam. Detaliile despre programul campaniei de mediu a Asociatiei RoRec si regulamentul tombolei pot fi consultate pe www.rorec.ro. Totodata, ne gasiti si pe facebook.com/AsociatiaRoRec pentru mai multe informatii despre campanii, despre colectarea DEEE si despre un mediu curat. Asociatia Romana pentru Reciclare – RoRec (www.rorec.ro) este o organizatie non-profit, infiintata de zece dintre cei mai cunoscuţi fabricanti europeni de aparatura electrocasnica prezenti pe piata din Romania. Practic, RoRec preia responsabilitatea producatorilor de aparatura electrocasnica si se ocupa de toate activitatile necesare colectarii, tratarii, refolosirii, reciclarii si recuperarii deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), asigurand, in acelasi timp, eliminarea in siguranta si protectia mediului, in conformitate cu legislatia europeana in domeniu./Răsunetul

Teme economice

Vezi cat a inghitit sucursala Hidroelectrica Bistrita anul trecut pentru investitii

Peste 1,5 miliarde de lei reprezintă cheltuielile de anul trecut care vizează investiţiile la sucursalele Hidroelectrica. Doar investiţiile de la sucursala Bistriţa au înghiţit anul trecut 205 milioane de lei. Hidroelectrica înghite cu siguranţă mult mai mult decât produce. Doar anul trecut compania a avut cheltuieli cu apa de 303 milioane de lei, iar cu energia utilizată în procesul de producţie de 770 milioane de lei. La acestea se adaugă şi cheltuielile cu personalul care s-au ridicat la 424 de milioane de lei. Nici nu este de mirare dacă luăm în calcul faptul că salariul mediu brut la nivelul companiei a fost anul trecut de 5200 de lei pe lună. Investiţiile făcute nu sunt nici ele de ignorat, ajungând la 1,5 miliarde de lei. Cele mai mari au fost făcute la Slatina – 321 milioane de lei, urmând Sibiu 232 milioane de lei şi Bistriţa 205 milioane de lei. Acestea vizează retehnologizarea şi creşterea capacităţilor de producţie existente./ Bianca Sara/Bistrita 24


ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU IALOMIŢA

Teme de mediu

Investiţiile “verzi” şi crearea de locuri de muncă, priorităţile Ministerului Mediului


         Reprezentanţii Ministerului Mediului şi Pădurilor au deschis o serie de conferinţe pe tema “Viitorului Mediului”, prin care  propun un dialog pe tema proiectelor ce vizează protecţia mediului, informarea populaţiei asupra tendinţei către o economie “verde” şi modul în care acţionează autorităţile şi companiile pentru o lume mai puţin poluată.

         Investiţiile “verzi” şi crearea de locuri de muncă vor fi  priorităţile Ministerului Mediului, reiese din comunicatul de presă postat pe site-ul ministerului. “Săptămâna trecută am participat la Convenţia ONU privind dezvoltarea durabilă, ce a avutloc la Rio de Janeiro, unde toate discuţiile au avut un caracter pragmatic şi s-au axat pe douăconcepte esenţiale: creşterea economiei “verzi” şi eradicarea sărăciei. Economia “verde” este unconcept despre care trebuie să vorbim şi în România tot mai mult, pentru că este în strânsă legăturăcu prioritatea absolută a creării locurilor de muncă şi, în acelaşi timp, contribuie la gestionareacorectă a mediului. În acest sens, operaţionalizarea Fondului de Mediu prin alocarea cu precădere aresurselor pentru investiţii “verzi” şi crearea de locuri de muncă este o prioritate prezentată încă din programul de guvernare, ca şi promovarea producţiei de energie din surse regenerabile”, a declaratministrul Rovana Plumb. 



Hărţile de hazard la inundaţii, realizate cu fonduri de 200 milioane lei

         Totodată, ministrul Mediului şi Pădurilor a prezentat obiectivul instituţiei pentru perioada imediat următoare în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene. “Cel mai important lucru în acest moment este problematica absorbţiei fondurilor europene unde avem nevoie de un ritm accelerat pentru a obţine la nivelul societăţii beneficii pe toate axele Programului Operaţional Sectorial Mediu. În zece zile, Autoritatea de Management POS Mediu va simplifica procedura de derulare a întregului proces de realizare a proiectelor investiţionale prin intermediul fondurilor europene, de la partea iniţială, de contractare, până la cea finală, de rambursare, a sumelor utilizate”, a subliniat ministrul Rovana Plumb.

         În privinţa aspectelor prioritare de pe agenda ministerului, cum ar fi managementul deşeurilor şi al substanţelor periculoase, precum şi finalizarea hărţilor de hazard la inundaţii, Rovana Plumb a declarat că “Până la sfârşitul acestui an Ministerul Mediului şi Pădurilor va finaliza Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor care se află deja pe site-ul instituţiei în vederea dezbaterii publice. De asemenea, vor fi finalizate hărţile de hazard la inundaţii la nivelul tuturor celor 11 Administraţii Bazinale de Apă de pe teritoriul României, realizare ce este finanţată prin intermediul POS Mediu, iar valoarea investiţiilor se ridică la 200 milioane lei”.

         De asemenea, ministrul Mediului şi Pădurilor i-a asigurat pe reprezentanţii companiilor din domeniu şi pe cei ai societăţii civile de o deschidere totală a instituţiei pe care o conduce în ceea ce priveşte soluţionarea oricăror probleme de mediu sensibile care vor apărea pe viitor./ ziarul Opinia de Buzau


ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme similare

Reabilitarea staţiei de epurare a apelor

In toamna acestui an va fi demarat un proiect mult asteptat de administratia locala cugireana. Este vorba despre reabilitarea statiei de epurare a apelor uzate amplasata la intrarea in oras.

Investitia face parte din proiectul judetean “Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Alba”, proiect cofinantat prin Programul Sectorial de Mediu. Primarul Adrian Teban a participat nu de mult la sediul SC APA CTTA Alba pentru semnarea contractului privind realizarea acestei importante investitii. La eveniment au participat directorul general al APA CTTA Alba, Viorel Lazar, reprezentanti ai firmei austriece Wabag Water Services, care a cistigat licitatia, precum si reprezentanti ai consultantilor si proiectantilor.

Reabilitarea statiei de epurare a apelor uzate din Cugir are o valoare de aproximativ 19.500.000 de lei fara TVA, iar in urmatoarele trei luni de zile firma executanta trebuie sa realizeze proiectarea si organizarea de santier, urmind ca din toamna sa inceapa efectiv lucrarile. Termenul de finalizare prevazut in proiect este luna mai 2014.

Primarul Cugirului, Adrian Teban, a profitat de prezenta responsabililor de proiect si ai firmei executante pentru a-si exprima speranta cu privire la respectarea termenelor, dar si la calitatea lucrarilor. Edilul orasului de la poalele Draganei a mentionat ca odata cu realizarea proiectului amintit va fi rezolvata si problema canalizarii la Vinerea, investitie realizata de Primaria Cugir, dar care nu poate functiona din cauza lipsei statiei de epurare. El a primit promisiuni de la conducerea SC APA CTTA Alba, potrivit carora se va incerca racordarea canalizarii din Vinerea la statia de epurare din Cugir.

De mentionat este de asemenea faptul ca tot in cadrul proiectului judetean, la Cugir vor fi extinse si reabilitate retelele de canalizare, lucrari care fac obiectul unui alt contract cu o valoare estimata de 3,3 milioane de euro. Proiectul prevede extinderea retelei de canalizare cu 12.600 de metri liniari, care va deservi peste 2250 de locuitori si reabilitarea altor 1763 de metri liniari de retea de canalizare.



Monitorul de Alba AB - Cristi Fleschin -

Agricultură cu nămolul rezultat de pe urma epurării dejecţiilor din canalizarea Aradului!

Compania de Apă – Canal Arad le propune agricultorilor să folosească nămolul care rămâne în staţia de epurare a apelor venite din reţeaua de canalizare a oraşului, acesta fiind hrănitor pentru plante.


„Cercetările arată că potenţialul de utilizare a acestui nămol în agricultură este o alternativă viabilă. Este vorba de un îngrăşământ natural, disponibil în cantităţi foarte mari şi oferit gratuit. Exista încă o oarecare reţinere din partea agricultorilor, având în vedere că folosirea acestor reziduuri este ceva nou, dar credem că acesta va fi viitorul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Companiei de Apă – Canal Arad, Bruno Biringer.
Pentru a stârni interesul agricultorilor, compania va organiza o conferinţă privind utilizarea nămolului ca îngrăşământ în agricultură, în cadrul unui proiect susţinut cu fonduri europene. Un agent economic din judeţ, care a testat în ultimul an nămolul respectiv pe o suprafaţă de 39 de hectare cultivate cu cereale, va încerca să-i convingă şi pe ceilalţi agricultori de benificiile acestuia.
Reprezentanţii Companiei de Apă – Canal spun că nămolul este o resursă disponibilă în cantităţi tot mai mari iar cei interesaţi de valorificarea îngrăşământului vor primi inclusiv consultanţă gratuită privind beneficiile utilizării sale în agricultură. NEWS AR – O.T. –

Apa mai scumpă pentru arădeni


Consiliul Judeţean Arad a scos la transparenţă un proiect care vizează o nouă majorare a tarifelor la apă şi canalizare.

Doar câteva luni au trecut de la ultima majorare a preţului apei şi canalizării, că reprezentanţii Companiei de Apă Arad (CAA) solicită o nouă creştere. Iar această cerere a fost pusă la transparenţă de către Consiliul Judeţean Arad (CJA).

„În conformitate cu Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor Publice de Alimentare cu Apă şi de Canalizare, încheiat între Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă Canalizare judeţul Arad şi SC Compania de Apă SA, vă rugăm a aviza ajustarea cu inflaţia până la nivelul lunii mai 2012 a preţurilor pentru apă potabilă şi a tarifelor pentru activitatea de canalizare-epurare”, se arată în solicitarea trimisă de către CAA către CJA.

Apă mai scumpă. Potrivit celor de la Compania de apă, majorarea solicitată se regăseşte în inflaţia din perioada 1 octombrie 2009-31 mai 2012. Ca atare, apa potabilă în Arad, Curtici, Dorobanţi, Pecica, Nădlac, Lipova, Sântana, Pâncota, Măderat, Mâsca, Galşa şi Seleuş va costa 3,41 de lei pe metru cub, asta după ce în 2009 costa 2,74 de lei. Apoi, canalizarea în Arad, Vladimirescu, Moneasa, Dezna, Ineu şi Şiria va costa 3.34 de lei, de la 1 iulie 2012, după ce în 2099 tariful era de 2,90 de lei. Canalizarea din Gurahonţ va fi tarifată cu 2,52 de lei metrul cub, asta în condiţiile în care în 2009 costa 1,35 de lei. Lista majorărilor continuă, fiecare dintre localităţile cuprinse în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară urmând să aibă preţuri mai mari la apă şi canalizare.

La preţ de municipiu. În încheierea solicitării trimisă de către CAA se specifică faptul că „pentru preţurile la apă potabilă în Curtici, Dorobanţi, Pecica, Nădlac, Lipova, Sântana, Pâncota, Măderat, Mâsca, Galşa şi Seleuş solicităm avizarea preţurilor la nivelul de 3,41 de lei, nivel practicat în municipiul Arad şi celelalte localităţi unde compania de apă este operator”. Aşadar, apa va fi la fel de scumpă la ţară ca şi la oraş. Jurnalul Arădean AR - Alin Gherasim –

Apa minerală Lipova a intrat în faliment!


Compania care produce apa minerală Lipova a intrat în insolvenţă şi are pierderi de zeci de milioane.

De zeci de ani apa minerală Lipova a fost nu doar un produs autentic, dar şi o marcă a judeţului. A fost o emblemă a Băilor Lipova, iar izvoarele de apă minerală din zonă erau o atracţie pentru turiştii români şi străini. Din păcate, apa minerală a intrat… în faliment.

Investiţiile în liniile de tehnologizare şi în promovarea mărcii deţinute de Lipomin nu au putut salva societatea. Compania era chiar şi listată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), însă, a fost nevoită să se retragă de pe piaţa bursieră în momentul declanşării procedurii de faliment. Cert este că, la final de an 2011, potrivit raportului publicat pe pagina BVB, Lipomin SA avea o pierdere brută de peste 44,6 milioane lei, o cifră de afaceri de 11,5 milioane lei, iar cheltuielile de producţie depăşeau 38,78 milioane lei. În situaţia dată, companiei Lipomin nu i-a mai rămas altă soluţie decât să îşi ceară falimentul, iar procedura insolvenţei a fost deschisă încă de anul trecut.

Procedurile au continuat în vederea reorganizării companiei, administratorul judiciar anunţând că în luna iulie se va organiza o Adunare Generală Extraordinară a Acţionarilor, tocmai pentru a se aproba planul de reorganizare. Lipomin-ul încearcă, aşadar, să îşi adune forţele pentru a reveni pe piaţă, pentru a redeveni un brand al Aradului, aşa cum a fost de-a lungul deceniilor.

Desfacere regională. Apa minerală, atât de îndrăgită de arădeni, a avut o piaţă de desfacere mai mult regională, prezenţa la nivel naţional fiind ceva mai şubredă. Produsele Lipomin au ajuns cu precădere în municipiul şi judeţul Arad, în Timişoara şi localităţile din Timiş, în Bihor, Alba, Hunedoara, Caraş-Severin, Sibiu, Satu Mare. Desigur că şi bucureştenii au avut parte de apa minerală arădeană, dar se pare că Lipova nu a avut destul de multă forţă pentru a surclasa alte mărci de apă minerală.

În acest moment, societatea se află în perioada de observaţie. Tabelul preliminar al creanţelor a fost depus în instanţă de către administratorul judiciar, iar contestaţiile au fost deja soluţionate.

Potrivit raportului semnat de Claudiu Corcodel, administratorul special al societăţii: „Ne aşteptăm ca implementarea unui plan de reorganizare acceptat de creditori să poată fi efectuată începând cu luna septembrie/octombrie 2012”.

Mai multă varietate. În ceea ce priveşte produsele comercializate de Lipomin, apa minerală la PET şi cea la sticlă, sunt cele mai cunoscute. Însă, potrivit raportului afişat de Bursa de Valori Bucureşti, dezvoltarea comerţului a făcut ca apa minerală naturală îmbuteliată la sticlă să fie tot mai puţin cumpărată, în favoarea celei la PET.

Dacă în 2009, apă îmbuteliată în sticle a reprezentat aproximativ 8,25% dintre produsele vândute, anul trecut procentul ajunsese la doar 4,66%. În aceste condiţii, acţionarii Lipomin au luat în considerare o schimbare a strategiei de cucerire a pieţelor româneşti. Astfel, şi-au propus ca în viitor să aducă pe piaţă apă minerală decarbogazificată îmbuteliată în bidoane de 2,5, 5 şi 6 litri, dar şi băuturi răcoritoare pe bază de apă minerală naturală.

Pentru a pune în aplicare aceste planuri societate a investit în noi linii tehnologice dar şi în studii de piaţă care să arate oportunitatea unor noi produse.

Constituirea Lipomin. Societatea pe acţiuni Lipomin a apărut pe piaţa economică în anul 1994. La acea dată Lipomin s-a desprins din SC Phoenix SA Buziaş, în conformitate cu prevederilor Legii 31/1990, devenind Societatea comercială Lipomin SA şi înmatriculându-se la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Arad.

De la Lipova … în Cipru. Apa minerală de la izvoarele din Lipova este deţinut atât de persoane fizice cât şi de persoane juridice. Din totalul de 17 milioane lei – capital social, cea mai mare parte – 16,046 milioane lei este deţinută de Risata Holdings LTD CYP – o societate cu sediul declarat în Nicosia, Cipru.

Persoanele fizice deţin un număr de 336.526 de acţiuni, echivalentul a 710.904 lei, în timp ce persoanele juridice au fost 116.946 de acţiuni cu o valoare de capital de 245.586 lei.

Pe de altă parte, răsplătirea acţionarilor cu dividende nu s-a pus în practică în ultimii trei ani, administratorii explicând că: „politica societăţii cu privire la dividente a fost determinată de necesitatea utilizării fondurilor existente drept surse proprii de finanţare în vederea susţinerii activăţii”.

Schimbări de conduceri. Echipa de conducere din fruntea Lipomin a fost schimbată … de la an la an. Dacă în ianuarie 2010 Mihai Bogdan Bratu era numit preşedinte, Camelia Dumitru şi Ruxandra Iulia Pană – vicepreşedinţi, în următorul an componenţa s-a schimbat.

Locul lui Bratu a fost luat de Ruxadra Iulia Pană, structura de conducere fiind completată de Daniel Costea şi Horia Simu. Însă de această dată echipa nu a reuşit să reziste nici măcar un an. În luna iulie acţionarii au decis ca societatea să fie cârmuită de Claudiu Emanuel Corcodel – preşedinte şi Christopher Buckle – membru. Această conducere a fost validă până în noiembrie atunci când, intrând în insolvenţă, a fost numit un administrator judiciar.

A doua insolvenţă! Acţionariatul Lipomin nu este la primul caz de insolvenţă. Principalul acţionar mai deţine şi Carpatina SA, o altă companie din domeniul apei minerale. În acest moment Carpatina SA este şi ea în insolvenţă, şi este catalogată ca fiind o filiala a Lipomin SA.

Jurnalul Arădean AR – Andreea Pintea –
Prefectul Cosmin Pribac spune că Gheorghe Falcă minte şi instigă la încălcarea legii

Instituţia Prefectului răspunde din nou afirmaţiilor nefondate venite din partea politicului. După ce în urmă cu o săptămână, prefectul judeţului, Cosmin Pribac aducea lămuriri vizavi de anumite acuzaţii privind oprirea lucrărilor la podul peste Mureş, Pecica – Sânpetru German, dar şi pasajele CET şi Micălaca, Prefectura a fost din nou implicată în polemici.


Reprezentanţii Prefecturii susţin că instituţia este atacată frecvent de reprezentanţii unui partid politic, aceştia repetând aceleaşi afirmaţii false cu intenţia de a acumula capital politic. „Mă văd nevoit să repet că nu doresc să intru în polemici cu oamenii politici şi astfel este pentru ultima oară când răspund acuzaţiei conform căreia Instituţia Prefectului ar fi oprit lucrările la podul peste Mureş din zona Pecica-Sânpetru German. Observ că la fiecare ieşire publică  lideri politici de top ai PD-L Arad – precum primarul Aradului, Gheorghe Falcă – spun că noi am oprit lucrările. Asta e o minciună pe care am demonstrat-o deja săptămâna trecută. Mai grav este, însă, faptul că Gheorghe Falcă şi colegii lui de partid instigă la încălcarea legii sau au pretenţia ca instituţiile statului să încalce legea. Dacă nu le convine faptul că un acord de mediu trebuie respectat deoarece are valoare de lege, nu au decât să apeleze la parlamentarii din partidul lor şi să le ceară schimbarea legislaţiei. Nu ştiu cum s-ar fi întâmplat în altă situaţie, dar atât timp cât ocup funcţia de Prefect al Aradului cer tuturor instituţiilor din subordinea Prefecturii să respecte legea, oricare ar fi subiectul ei.  În privinţa celor două pasaje rea­mintesc faptul că finanţarea lor a fost insuficientă pe vremea  Guvernelor  Boc şi Ungureanu, iar noi am primit asigurări din partea Ministerului Transporturilor că cele două investiţii vor merge mai departe fără probleme, urmând ca la prima rectificare bugetară să fie acordate sume suplimentare pentru plata lucrărilor“, a susţinut prefectul Cosmin Pribac. Glasul Aradului – AR – Sandra Stoler


Teme de mediu

Comoara din Retezat

Lumea pune accent tot mai puternic pe energiile nepoluante. În acest an, programul Naţiunilor Unite pentru Mediu a decis ca Ziua Mondială a Mediului, marcată pe 5 iunie, să promoveze “economia verde”, iar sloganul a fost “Economia verde – te include şi pe tine?”. Un proiect lansat recent de Agent Green se încadrează perfect: ecologiştii propun comunităţilor din preajma Retezatului să profite de natura sălbatică a zonei, în loc să tot aştepte mult promisele investiţii în infrastructura turistică. 

Ultima pădure virgină din Europa Centrală şi de Est poate fi valorificată altfel decât prin defrişări, lucru pe care Agent Green încearcă să-l demonstreze încă o dată, de data aceasta prin intermediul unui proiect legat de “economia verde”.

Organizaţia ecologistă Agent Green a lansat proiectul Wild Time şi crede că ecoturismul este cea mai bună soluţie pentru vizitarea responsabilă a Parcului Naţional Retezat. Proiectul internaţional vizează ecoturismul în Retezat şi în zona Văii Jiului: “Retezatul este un loc special care trebuie păstrat aşa cum este acum: virgin, curat, pur. Ideea noastră a pornit de la un lucru pe care l-am descoperit în 2006 când, în urma unui proiect internaţional în care au fost implicate GreenPeace şi institute de cercetare din Rusia, Finlanda şi din Statele Unite ale Americii, s-a arătat care sunt ultimele peisaje forestiere intacte din lume.

S-a făcut un inventar la nivel de planetă prin deplasări în teren şi imagini luate prin satelit de înaltă rezoluţi, care au vizat zone care au o suprafaţă de minim 50 de mii de hectare şi unde nu sunt vizibile influenţe semnificative ale omului, adică nu există infrastructură liniară precum drumurile asfaltate, linii de înaltă tensiune, canale navigabile, nu există aşezări omeneşti, specii exotice. Este o pădure aproape neatinsă de om, care include şi pădurile virgine care nu au fost atinse nicicând, zone în care speciile de plante şi animale trăiesc în stadiul lor nativ. Asemenea peisaje mai există doar în câteva locuri pe planetă – avem păduri boreale în nordul Canadei, în nordul Rusiei şi al Scandinaviei, iar în zona caldă avem păduri tropicale în Amazon, Congo şi Indonezia. În zona temperată, cum ne apropiem de Europa, pe harta făcută de specialişti se mai vede un singur punct verde, care este la noi în România, în Retezat. Chiar dacă se vede doar ca un mic punct verde, el înseamnă 97 de mii de hectare”, a declarat preşedintele Agent Green, Gabriel Păun, la RadioFrance International.

Specialiştii au identificat doar aici un număr de 1.190 de specii de plante care se dezvoltă atât pe verticală, cât şi pe orizontală. “Fabulos”, aşa că: “În România, anul acesta ne-am orientat atenţia către tabere wildtime de juniori care sunt adresate copiilor şi presupun un program ecoturistic, în trei etape, în care copiii vin la noi, învaţă despre natură şi plante, animale. Informaţiile le vor primi de la specialişti. Noi îi încurajăm pe cei din comunitatea locală să se specializeze în această direcţie şi să ne ajute să organizăm tabere de succes”, spune managerul general Wild Time, Raluca Nicolae. După ce au trecut printr-o asemenea tabără care costă minim 800 de lei, copiii vor deveni zmei ecologişti, vor şti să se descurce în natură, să escaladeze, să coboare în peşteri, să identifice urmele de animale, vor fi mici experţi ecologişti.

Să trăieşti sălbatic în Retezat. “Wild Time” este un proiect care îşi propune pregătirea şi promovarea ecoturismului în Munţii Retezat prin implicarea comunităţilor locale. „Wild Time este o întreprindere socială care este adresată “minisocietăţii” din zona Retezat şi a împrejurimilor. În Retezat se găseşte ultimul peisaj forestier intact din zona de climă temperată a Europei. Mizăm pe acestă comoară naturală şi tocmai de aceasta, noi, ecologiştii de la Agent Green, am venit cu ideea de a înfiinţa această întreprindere socială cu două beneficii. Una este adresată comunităţilor locale, pe care vrem să le încurajăm să protejeze natura prin ecoturismul pe care noi îl promovăm, iar al doilea beneficiu îl are în vedere pe turistul ecologist, cel care are nevoie de un asemenea program pe care poate să-l găsească la noi, accesând site-ul www.wildtime.ro, unde se găsesc detalii despre pachetele turistice”, explică Raluca Nicolae.

Proiectul Wild Time se bazează doar pe resurse locale, de la ghizi, mâncare şi cazare, iar ofertele sunt atent evaluate înainte de a fi recomandate clienţilor. În afară de recomandări pentru turişti, proiectului susţine amenajarea şi marcarea obiectivelor turistice recomandate de Administraţia Parcului Naţional Retezat, dar se vizează şi atragerea de investitori externi, alături de încurajarea localnicilor în vederea atragerii de fonduri pentru realizarea de structuri ecoturistice. În plus, destinaţiile vor fi promovate la nivel internaţional, dar şi la nivel naţional: “Este timpul să mergem puţin mai departe de Valea Prahovei, să mergem până în Parcul Naţional Retezat. De la Bucureşti ajungi cu trenul în şase-şapte ore, iar cu maşina în vreo cinci ore. Punctele de acces sunt foarte bine amenajate atât prin nord, pe la Sălaşu de Sus, prin Nucşoara cu oprire la sediul Administraţiei Parcului Naţional Retezat unde se pot primi informaţii relevante despre parc, cât şi prin sud, prin faimoasa Vale a Jiului de Vest, după Lupeni, Uricani se ajunge la Câmpu lui Neag, Câmpuşel, unde sunt unităţi de primire turistică de foarte bună calitate şi locuri bine amenajate”, spune Gabriel Păun. Wild Time este o intreprindere socială înfiinţată în acest an de Asociaţia Agent Green pentru care organizaţia a primit de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului licenţa de turism. Replica HD - Laura Oana -



RoRec adună DEEE din nou, în judeţ şi oferă cadouri

O nouă campanie de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electrocasnice (DEEE), derulată de Asociaţia de Reciclare RoRec, are loc în judeţul Hunedoara, de această dată, ea desfăşurându-se în localitatea Brănişca, precum şi în satele Boz, Rovina, Tîrnăviţa, Tîrnava, Furcşoara, Căbeşti, Bărăştii Iliei, Gealacuta. Acţiunea de colectare DEEE se va desfăşura sâmbătă, 30 iunie, între orele 09:00 şi 16:00, când o caravană a Asociaţiei RoRec va fi prezentă în localităţile sus menţionate. Pentru a le da un motiv în plus locuitorilor să scape de DEEE, organizatorii oferă participanţilor ocazia de a intra în posesia uneia din cele 8 maşini de găurit sau două ferăstraie vertical oferite, ca premii.



Servus HD - Ramona Ştefan -

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme ABA

Dezastrul de pe Bistriţa pune autorităţile la treabă


• dezastrul de pe Bistriţa a atras atenţia responsabililor de la Gospodărirea Apelor • din păcate, investigaţiile se fac după 4 zile de la apariţia a mii de peşti morţi • sunt luate în calcul mai multe ipoteze, inclusiv cea a unui accident ecologic • renumitul profesor universitar Ionel Miron spune că în astfel de cazuri autorităţile trebuie să se mişte rapid

Situaţia foarte gravă de pe râul Bistriţa, unde mii de peşti au murit la sfârşitul săptămânii trecute, din cauze încă necunoscute, a ajuns si în atenţia specialiştilor de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamţ. Aceştia monitorizează permanent calitatea apelor din judeţ si nu au depistat probleme, dar au anunţat că s-au autosesizat după articolul apărut în Monitorul, miercuri, 27 iunie, si au decis să facă o anchetă amănunţită în acest caz pentru a vedea exact ce a cauzat dezastrul. „Noi monitorizăm permanent calitatea apelor, iar ultimele analize făcute de luni, 25 iunie, nu au scos la iveală nimic ieşit din comun. Pe de altă parte, mai există o serie de probe care, deşi au fost analizate, încă nu am primit rezultatele lor si încă nu ne putem pronunţa. Însă am citit articolul din ziar si ne-am autosesizat motiv pentru care am decis demararea unei anchete care să stabilească exact ce s-a întâmplat acolo. Încă de la prima oră, echipe de la noi au fost trimise în teren, atât pentru a verifica din nou calitatea apei prin prelevarea de probe noi, cât si pentru a face unele verificări pe ambele maluri, dar si la societăţile comerciale din zonă. Îmi este greu să mă pronunţ asupra unei cauze ce ar fi putut provoca mortalitatea piscicolă în condiţiile în care nu avem deocamdată toate datele. Este posibil să fie vorba despre o poluare intenţionată după cum foarte bine este posibil să fie vorba si despre o poluare accidentală, în sensul că apele umflate să fi luat de pe maluri tot felul de gunoaie depozitate aiurea. Vom cerceta în amănunt si sperăm ca joi, 28 iunie, să avem deja nişte rezultate clare si o imagine de ansamblu asupra a ceea ce s-a întâmplat“, a declarat Ion Păvăleanu, directorul general al SGA Neamţ. Si comisarii de mediu nemţeni au estimat că ar fi posibil ca această poluare să fi fost una accidentală, dat fiind faptul că în ultima vreme debitul râurilor a crescut foarte mult din cauza precipitaţiilor si astfel, apele umflate au luat de pe maluri toate mizeriile depozitate ilegal. Este posibil ca cineva să fi ţinut pe malul râului substanţe chimice care au fost luate de ape si astfel toxicul a ajuns în apă ucigând peştii. 

„Este o crimă de mediu“ 

Cunoscutul profesor universitar Ionel Miron de la Universitatea Al. I. Cuza, doctor în biologie, cercetător ştiinţific si autor a zeci de lucrări în domeniul acvaculturii, a comentat pentru cotidianul nostru cele întâmplate pe Bistriţa. Profesorul s-a abţinut să dea vreun verdict în acest caz, însă a precizat că în astfel de situaţii autorităţile trebuie să se mişte rapid în vederea prelevării probelor. Specialistul a mai precizat că în urma unor astfel de incidente ecosistemul se degradează serios. „Având în vedere volumul de apă din lac si debitul ei se poate lua în calcul si o deversare din eroare. Totuşi, din spusele dv. sunt foarte mulţi peşti morţi, ceea ce înseamnă că la mijloc ar putea fi vorba de poluarea apei. Acest lucru poate fi stabilit de autorităţile care au o evidentă clară a staţiilor de epurare situate în apropierea râului. Acolo trebuie căutat în primul rând, iar cei de la Mediu ştiu cum s-o facă. Peştii sunt foarte buni bioindicatori ai calităţii apei. O undă de apă chimizată poate să treacă si nu-i mai prinzi urma. În schimb un organism viu, dacă îl găsim, ne poate indica clar dacă au fost depăşite limitele toxice. Probele prelevate de pe malurile pâraielor, lacurilor, râurilor au valoare în justiţie. Cu doi peşti morţi si o poză se poate proba un astfel de act criminal, pentru că din spusele dv. ceea ce s-a întâmplat acolo este o crimă. Noi suntem aliniaţi la legislaţia europeană în ceea ce priveşte mediul, însă mai este mult de lucrat în acest sens. Ca să facem o comparaţie, vă spun, de exemplu, că în Elveţia există un institut care are puterea să închidă chiar fabrici dacă se constată că acestea sunt factori poluatori pentru mediu“, a declarat profesorul Miron. Acesta a menţionat si procedura de recoltare a probelor în vederea stabilirii cauzelor unei astfel de tragedii ecologice. „Pestele mort se recoltează cât se poate de repede înainte de a intra în putrefacţie. Să se conserve peste proaspăt pentru a se putea analiza în modul cel mai corect. Este simplu de făcut. Pui pestele într-un borcan cu formol sau îl bagi într-o pungă si-l îngropi în sare. Doar aşa se pot face nişte analize corecte. Unele substanţe fine nu pot fi depistate decât de aparate performante pe care noi le avem aici, la Iaşi. Dacă pestele a intrat în putrefacţie este greu să mai stabileşti. Se recoltează peşti morţi, dar si probe de apă. Acolo nu au murit numai peşti, ci si celelalte organisme care asigurau hrana lor. Un ciclu se dărâmă, iar ecosistemul se degradează. Este o crimă de mediu“, a conchis renumitul profesor. /Monitorul de Neamț


Sapte milioane euro pentru combaterea poluarii cu nutrienti in Bazinul Siretului

Ministerul Mediului si Padurilor a lansat, in Bacau, Campania de sensibilizare si constientizare a Proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti” in Bazinul Hidrografic Siret. Proiectul este derulat de Ministerul Mediului si Padurilor impreuna cu Banca Mondiala si Guvernul Romaniei.

Zeci de reprezentanti ai Agentiei pentru Protectia Mediului, APIA, Autoritatea SanitaraVeterinara, Directia de Sanatate Publica, Garda de Mediu, Directia pentru Agricultura si autoritati locale din judetele Bacau, Vrancea, Neamt si Suceava au fost instruiti de experti de mediu pentru reducerea poluarii apelor cu nitrati. “Peste 1.900 de localitati din Romania sint vulnerabile la poluarea cu nitrati – sustin organizatorii actiunii. Citeva zeci dintre acestea sint in Bazinul Hidrografic Siret, unde exista zone sensibile la nitrati pe tot spatiul hidrografic. Prezenta nitratilor in concentratii peste limita admisa in zeci de fintini si izvoare din judetul Bacau este confirmata de probele recoltate de personalul de la Autoritatea de Sanatate Publica. Sint fintinile din interiorul localitatilor, amplasate in apropierea surselor de poluare: latrinele, grajdurile si depozitele de gunoi”.

Administratorii proiectului mai spun ca investitiile sint absolut necesare pentru a reduce poluarea apelor si a solului. Este nevoie, insa, si de masuri de reducere a poluarii. Extrem de important este ca oamenii sa constientizeze riscurile acestui tip de poluare si sa afle ca aceasta poate fi redusa printr-o depozitare corespunzatoare a deseurilor. Este deosebit de importanta informarea populatiei care foloseste ca sursa apa din fintini cu privire la amplasamentul, constructia fintinii si asigurarea protectiei sanitare a acesteia.


Proiectul are ca scop reducerea poluarii apei ti solului cu nutrienti prin investitii pentru depozitarea gunoiului de grajd si informarea publicului asupra pastrarii surselor de apa curate. Investititiile se deruleaza in 69 de localitati din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienti. Campania de promovare a proiectului urmareste constientizarea oamenilor la riscul poluarii cu nitrati si responsabilizarea acestora pentru depozitarea deseurilor animale. “In proiect – a spus Manuela Udroiu, specialist de investitii in Unitatea de Management a acestuia -, in Bazinul Hidrografic Siret exista deja trei platforme de colectare si depozitare a gunoiului de grajd, la Mircesti (Iasi), in orasul Frasin si in comuna Todiresti (Suceava). Este prevazut ca in mai 2013 sa fie receptionate alte platforme de colectare, in Bacău, la Racaciuni, Girleni, Caiuti si Dumbrava Rosie, in Iasi, la Cristesti si Scinteia, in Neamt, la Gheraiesti si Bodesti, si în Suceava, la Galanesti, Gura Humorului si Vicovu de Sus. Totalul investitiilor ajunge la 6 milioane de euro”. O alta componenta a proiectului este infiintarea de statii de epurare si constructia retelelor de canalizare. In Bazinul Hidrografic Siret este prevazuta o astfel de investitie in satele Homita si Cristesti, din judetul Iasi. Suma alocata este de 840.000 de euro, iar termenul de finalizare in septembrie 2013. /Ziarul de Bacău

Teme de mediu

Ecologizarea haldei de fosfogips a ajuns la faza avizului de mediu

Primaria Bacau a solicitat acordul de mediu pentru reabilitarea haldei de fosfogips. Proiectul a fost postat pe site-ul Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului (ARPM) Bacau, iar publicul interesat poate inainta observatii pâna pe 4 iulie.

Din sase variante de ecologizare, municipalitatea a ales-o pe cea care prevede acoperirea haldei cu un strat de sol vegetal cu o inaltime de 15 cm.

Odata obtinute avizele de mediu, in 7 luni ar urma sa se desfasoare licitatiile si contractarea lucrarilor, in 2 luni trebuie facuta proiectarea si obtinute acordurile pentru autorizatia de constructie. In total, ecologizarea ar putea dura 29 de luni.

Lucrarile vor curpinde mai multe etape de executie. Este vorba in primul rând de curatarea sitului, executarea unor lucrari de terasare si in ultima faza de lucrarile propriu-zise de impermeabilizare a depozitului. Dupa ce se va pune la punct un sistem de drenare a apei, pe deasupra straturilor din material geosintetic se va pune stratul de pamânt. Specialistii vor planta aici doar iarba, fara tufe sau arbusti a caror radacina sa penetreze straturile din materialul geosintetic. Conform proiectului se va trece apoi la executia drumului tehnologic de 1.800 m si a drumului de acces din strada Chimiei. In fine, in jurul haldei se va monta un gard de plasa si porti cu acces controlat in incinta.
Proiectul prevede si masurile de protectie a mediului, la fel ca si regulile care trebuie respectate pe timpul desfasurariisantierului. Pentru reabilitarea haldei se vor utiliza bani europeni prin Programul Operational Sectorial pentru Mediu, Axa 2, Domeniul de interventie 2. "Dupa faza de consultare, urmeaza emiterea deciziei etapei de incadrare, dupa care Primaria Bacau trebuie sa urmeze pasii prevazuti in proiect. Invitam publicul sa consulte proiectul si sa formuleze propuneri", a explicat Maria Ionos, purtator de cuvânt al ARPM Bacau.

Informatiile despre acest proiect se pot obtine de la ARPM Bacau sau Primaria Bacau. Proiectul deciziei etapei de incadrare se poate accesa pe site-ul ARPM Bacau, meniul Reglementari, submeniul Acordul de mediu / Proiecte decizii.

Discutiile privitoare la oportunitatea ecologizarii haldei au fost initiate inca de anul trecut când prefectul Constantin Scripat a participat o sedinta a Consiliului Local Bacau. Reprezentantul Guvernului in teritoriu a solicitat alesilor sa promoveze un proiect de hotarâre prin care municipalitatea accepta donatia facuta de Amurco, proprietarul haldei. Pentru ca proiectul de ecologizare sa fie declarat eligibil, depozitul fostului combinat de ingrasaminte chimice trebuia trecut in domeniul public al municipiului. In acest sens, alesii locali au acceptat donatia facuta de proprietarul haldei, in urma donatiei in patrimoniul municipalitatii fiind adaugat un teren de 62.000 de metri patrati.

Potrivit proiectului, volumul total de fosogips depozitat este de circa 5.736.600 tone, conform datelor de productie existente, iar suprafata amplasamentului este de 159.436 mp. /Deșteptarea (Bacău)


ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Teme ABA

Ziua Dunarii sărbătorită la Mehedinți

În data de 29 iunie 2012 se sărbătorește, pentru al nouălea an consecutiv, Ziua Dunării. Cum data de 29 iunie marchează semnarea în anul 1994 a “Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea”, pentru care România îndeplinește și funcția de depozitar, ICPDR a menținut și în acest an tema evenimentului: "Fii activ pentru Dunăre!".

În acest an Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinți este coorganizator la proiectul "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți" împreună cu Primăria Gârla Mare.

La Gârla Mare se vor desfășura o serie de acțiuni, respectiv testarea calității apei, expoziție desene copii, vizionare film INPCP, spoturi informative "Ziua Dunării", momente artistice, scenete, etc.

Nava - Laborator Aurora 8 în data de 29 iunie 2012 va efectua o serie de măsurători de debite lichide și solide, turbiditate pe ruta Port Drobeta Turnu Severin - Simian - Insula Simian.

“Ziua Dunării este pentru Administrația Bazinală de Apă Jiu – S.G.A Mehedinți un prilej de a focaliza atenția opiniei publice asupra necesității protejării apelor din bazinul Dunării și de a reliefa îndatoririle și responsabilitățile noastre, ale celor cu atribuții în protejarea și valorificarea resurselor de apă, cât și de a cere implicarea și suportul tuturor factorilor interesați, în general, și a publicului larg, în special, pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu”.



(Informatia de Severin – stiri –N. L. – 28 iunie 2012)

Teme de mediu

Natura 2000: Parcul Naţional Defileul Jiului – Investiţie cheie pentru oameni şi natură



Începând din acest an, natura şi oamenii din comunităţile din jurul Parcului Naţional Defileul Jiului se vor bucura de mai multe avantaje şi protecţie. În cadrul proiectului din cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu – Axa 4, „Elaborarea planurilor de monitoring pentru speciile Natura 2000, dezvoltarea infrastructurii de vizitare și a capacității instituționale a Administrației Parcului National Defileul Jiului”, proiect co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Administraţia PNDJ doreşte să protejeze mai bine natura pentru binele oamenilor, să comunice mai eficient importanţa acestei arii protejate, dar şi să contribuie la creşterea calităţii turismului în zonă.
Desfăşurat în perioada aprilie 2012- aprilie 2014 proiectul va avea ca principale rezultate un plan de gospodărire şi monitorizare al zonei naturale, o strategie de comunicare, un centru de vizitare în localitatea Bumbești-Jiu dar şi perfecţionarea celor ce lucrează în administrația parcului național pentru natură. „Datorită oamenilor locului, care au păstrat aceste adevărate comori naturale, unice în Europa, putem să fim mândri de ce avem. Dorim să contribuim la îmbunătăţirea administrării ariei protejate, şi mai ales să implicăm şi comunităţile din jurul parcului, pentru a construi impreună un viitor mai bun, pentru oameni şi natură”, a declarat, directorul APNDJ, Daniel Bucur.
La nivel regional activităţile proiectului vor implica oameni din Târgu Jiu, Bumbeşti Jiu, Petroșani, Aninoasa, aducând beneficii şi celor care vizitează această arie protejată.
Parcul Naţional Defileul Jiului se suprapune peste situl Natura 2000 RO SCI 0063 Defileul Jiului, sit de importanţã europeanã, declarat pentru cele 7 specii de mamifere (urs, vidrã, râs etc.), douã specii de amfibieni (triton cu creastã şi buhai), 4 specii de peşti, 8 specii de nevertebrate şi o specie de plante (iarba gâtului), toate fiind specii de importanţã europeanã şi naţionalã. Totodatã aici întâlnim şi o suprafaţã mare de pãduri virgine. Natura 2000 este numele unei reţele de arii protejate la nivel european, care pãstreazã specificul natural al continentului, prin activitãţi desfãşurate cu şi pentru comunitãţile locale. Oltenasul


INVESTIŢII Proiect POS Mediu de protejat natura şi înmulţit turiştii /Parcul Naţional Defileul Jiului, transformat pe banii UE

Începând din acest an, natura şi oamenii din comunităţile aflate în jurul Parcului Naţional Defileul Jiului se vor bucura de mai multe avantaje şi protecţie


În cadrul proiectului din cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu - Axa 4, “Elaborarea planurilor de monitoring pentru speciile Natura 2000, dezvoltarea infrastructurii de vizitare şi a capacităţii instituţionale a Administraţiei Parcului Naţional Defileul Jiului”, proiect cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Administraţia PNDJ doreşte să protejeze mai bine natura pentru binele oamenilor, să comunice mai eficient importanţa acestei arii protejate, dar şi să contribuie la creşterea calităţii turismului în zonă.
Monitorizare, perfecţionarea personalului şi infrastructură
Desfăşurat în perioada aprilie 2012 - aprilie 2014, proiectul va avea ca principale rezultate un plan de gospodărire şi monitorizare al zonei naturale, o strategie de comunicare, un centru de vizitare în localitatea Bumbeşti-Jiu, dar şi perfecţionarea celor care lucrează în administraţia parcului naţional pentru natură. “Datorită oamenilor locului, care au păstrat aceste adevărate comori naturale, unice în Europa, putem să fim mândri de ce avem. Dorim să contribuim la îmbunătăţirea administrării ariei protejate şi mai ales să implicăm şi comunităţile din jurul parcului, pentru a construi împreună un viitor mai bun pentru oameni şi natură”, a declarat directorul APNDJ, Daniel Bucur.
Suprapunere cu Natura 2000

La nivel regional, activităţile proiectului vor implica oameni din Târgu Jiu, Bumbeşti-Jiu, Petroşani, Aninoasa, aducând beneficii şi celor care vizitează această arie protejată. Parcul Naţional Defileul Jiului se suprapune peste situl Natura 2000 RO SCI 0063 Defileul Jiului, sit de importanţă europeană, declarat pentru cele şapte specii de mamifere (urs, vidră, râs etc.), două specii de amfibieni (triton cu creastă şi buhai), patru specii de peşti, opt specii de nevertebrate şi o specie de plante (iarba gâtului), toate fiind specii de importanţă europeană şi naţională. Totodată, aici întâlnim şi o suprafaţă mare de păduri virgine. Natura 2000 este numele unei reţele de arii protejate la nivel european, care păstrează specificul natural al continentului prin activităţi desfăşurate cu şi pentru comunităţile locale. Editie Specială. – Special -A . P.
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ – VEDEA

Teme ABA

Comisiile ISU Argeş au evaluat pagubele produse de furtuna din week-end


Bottom of Form

Furtuna din week-end a provocat pagube însemnate, aşa după cum anunţam din numărul trecut al ziarului Top. Cele mai afectate zone au fost Rucăr şi Albeştii de Argeş. De ieri, comisiile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş au început să se deplaseze în teritoriu pentru a evalua pagubele. Una dintre primele comune în care au mers specialiştii a fost Rucărul, acolo unde au căzut cele mai mari precipitaţii din judeţ, înregistrându-se chiar şi 70 de litri pe metrul pătrat. În comuna amintită, aici şapte pâraie au ieşit din matcă, inundând 47 de gospodării, fiind avariate tot atâtea case. Au mai fost afectate drumuri judeţene şi zeci de kilometri de drumuri comunale. Specialiştii au constatat că trei podeţe de pe pârâul Râuşor au fost complet colmatate. Locuitorii din Rucăr au filmat şi pus pe youtube ima-gini cu pârâul Valea lui Maldăr, al cărui debit a fost impresionant. Astăzi, o comisie de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Argeş va merge şi în comuna Albeştii de Argeş. Aici inundaţiile au lovit 13 case şi au distrus podul care lega satul Brăteşti de comuna Valea Iaşului. Şi la Albeştii de Argeş locuitorii au filmat momentul în care apele au năvălit printre case. /Top http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=32529:comisiile-isu-arge-au-evaluat-pagubele-produse-de-furtuna-din-week-end&catid=2:politic&Itemid=3


Proiect privind prevenirea inundaţiilor


Astăzi, în Giurgiu va avea loc şedinţa de lucru a Comitetului de Bazin Argeş - Vedea. Subiectele luate în discuţie vor fi: Ziua Dunării şi modificarea componenţei Comi­te­tului de Bazin Argeş - Vedea. Vor fi prezentate temele:  proiectul Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea; Fluviul Dunărea - oportunităţi comune, ape transfrontaliere. La şedinţă participă reprezentanţi ai administraţiei publice locale din Argeş, Giurgiu, Teleorman, Dîmboviţa, Ilfov, Olt, ai Ministerului Mediului şi Pădurilor, ai Administraţiei Naţionale Apele Române şi operatori de apă. / Curierul Zilei http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=36132&Itemid=375

Azi are loc ședința Comitetului de Bazin Argeș – Vedea


Miercuri, 27 iunie, va avea loc ședința de lucru a Comitetului de Bazin Argeș- Vedea care se va desfășura  în Municipiul Giurgiu. Subiectele luate de discuție vor fi: Ziua Dunării, modificarea componenței Comitetului de Bazin Argeș- Vedea. Vor fi prezentate temele: - proiectul “Planul pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor în bazinul hidrografic Argeș-Vedea” -  Fluviul Dunarea-oportunități comune, ape transfrontaliere. La ședința Comitetului de Bazin Argeș- Vedea participă reprezentanți ai administrației publice locale din Argeș, Giurgiu, Teleorman, Dâmbovița, Ilfov, Olt, ai Ministerului Mediului și Pădurilor, ai Administrației Naționale “Apele Române”, operatori de apă. Președinția Comitetului de Bazin Argeș- Vedea este deținută de către prefectul județului Argeș. Activitatea Comitetului de Bazin se axează pe promovarea participării tuturor celor implicați ca parte consultativă în luarea deciziilor din domeniul gospodăririi apelor, fără a reduce rolul specialistului în alegerea soluțiilor optime. Comitetul de Bazin are ca atribuții: aprobarea planului de gospodărire integrală a cantității și calității apei din bazinul hidrografic, avizarea schemei cadru de amenajare și gospodărire a apelor din bazinul hidrografic, avizarea planurilor de restricții și folosire a apelor în perioadele deficitare, avizarea încadrării în categoriile de calitate a cursurilor de apă, avizarea planurilor de combatere a poluărilor accidentale, recomandarea priorității de finanțare privind realizarea programelor de amenajare a bazinului hidrografic, informărea publicului. http://argesul.info/2012/06/azi-loc-sedinta-comitetului-de-bazin-arges-vedea/

Fii activ pentru Dunăre


A.P.D.F. Giurgiu, a reunit toți factorii de decizie în ceea ce privește fluviul Dunărea /Giurgiu Tv, http://tvgiurgiu.com/actualitate/585/

Sedinta festiva de Ziua Dunarii


Sărbătorită pentru prima dată la 29 iunie 2004, Ziua Dunării are drept principal scop dezvoltarea iniţiativei participării societăţii la protecţia bazinului fluviului. De aceea, în fiecare an, pe 29 iunie, în toate comuntăţile din bazinul Dunării se organizează manifestări festive, ce îşi propun să atragă atenţia societăţii asupra problemelor ecologice ale bătrânului fluviu. În acest an, Ziua Dunării se desfăşoară sub genericul „Fii activ pentru Dunăre”. După prezentarea mesajelor oficialilor cu ocazia Zilei Dunării, participanţii la şedinţă au aprobat modificările componenţei Comitetului de Bazin Argeş-Vedea. Judeţul Giurgiu este acum reprezentat în acest organism de primarul municipiului, Nicolae Barbu, Vasile Mustăţea, preşedintele Consiliului Judeţean şi Dragoş Stoica, directorul Serviciului de Gospodărire a Apelor. Prefectul judeţului, Lavinia Crişu are statut de invitat permanent, alături de colegii săi din judeţele Teleorman, Ilfov, Olt, Dâmboviţa şi municipiul Bucureşti. /Giurgiu News, http://www.giurgiu-news.ro/SEDINTA-FESTIVA-DE-ZIUA-DUNARII--5991/pagina-0

Articole similare

Spectacol de Ziua Dunării


Primăria Municipiului Giurgiu marchează și în acest an Ziua Dunării http://tvgiurgiu.com/actualitate/spectacol-de-ziua-dunarii/

   ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT


Teme ABA

Până la ocuparea prin concurs a postului, Toma Boncan este noul director al ABA Olt

Conform deciziei nr. 316 din 27.06.2012 a Directorului General al Administraţiei Naţionale „Apele Ro­mâne” începând cu această dată, dom­nul Toma Boncan este numit director al Administraţiei Bazinale de Apă Olt, până la ocuparea prin concurs a pos­tului. Curierul de Ramnic






- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38


Yüklə 192,37 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin