Cod-f-pc-4 revista presei 28 martie 2014 cuprins

28.03.2014

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4
REVISTA PRESEI

28 martie 2014
CUPRINS

PRESA CENTRALĂ 4

Teme ANAR 4

INTERVIU - Doina Pană: Îmi doresc un fel de SMURD pentru păduri 4

Teme similare 18

Râul de sub Dâmboviţa, între mit şi realitate 18

Hidrocentrala Vidraru de pe Argeş, un proiect 100% românesc 25

Teme de mediu 27

Doina Pana: Imi doresc un fel de SMURD pentru paduri 27

Angajatii Primariei Cenad, cercetati pentru abuz in serviciu, in cazul impaduririi, doar in acte, al unui teren 28

CE a amendat Electrocentrale Oradea cu 33 de milioane euro 29

Guvernul si ministerele sting lumina, sambata, de Ora Pamantului 29

Razboi pentru plajele salbatice din Delta Dunarii 30

2 hectare incendiate pe situl Natura 2000 “Făgetul Clujului-Valea Morii” 31

PRESA LOCALĂ 32

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA 32

Teme ABA 32

Acord hidrotehnic româno-ungar 32

USAMV Cluj-Napoca aniversează Ziua Mondială a Apei 33

Teme de mediu 33

IMPADURIRE – Peste 300 de voluntari vor participa impreuna cu Garda Ecologica la o actiune de plantare de puieti in Baia Mare 33

ORA PĂMÂNTULUI 2014: Ministerele şi instituţiile coordonate de acestea vor stinge lumina sâmbătă, timp de o oră 35

BAIA MARE: Ziua Mondială a Apei, marcată de elevii de la „Eminescu” și „Saligny” 36

Marea defrisare continua: Cat s-a furat in 2013 din padurile Maramuresului 36

FOTO Revoltător! 2 hectare de pășuni de pe Situl Natura 2000 “Făgetul Clujului – Valea Morii” au fost incendiate. Vinovații nu au fost încă identificați 37

FOTO NEPĂSARE Două hectare au fost incendiate pe Situl Natura 2000 “Făgetul Clujului – Valea Morii” 38

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI 39

Teme ABA 39

Peste 290 de tineri implicaţi în activităţile din Săptămâna Apelor - Educaţie pentru natură 39

Au demonstrat ca le pasa 41

Peste 290 de tineri implicati in activitatile din Saptamana Apelor – Educatie pentru natura 42

Teme de mediu 44

La Oradea, ministrul Mediului spune „Nu!” fracturării hidraulice 44

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET 45

Teme ABA 45

Amendă de 300 de milioane de lei pentru exploatările ilegale de prundiș de la Slobozia-Grănicești 45

Teme similare 46

S-a plantat un „zid forestier" în jurul satului Vadu Roşca 46

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ 47

Teme ABA 47

Complicităţi periculoase."Băieţii deştepţi" din energie pun barajul Cinciş "pe sec". Şeful barajului ia leafă de la stat şi de la energeticianul privat 47

Teme similare 49

Cupru Min Abrud – la mâna tovarășului Ponta 49

Teme de mediu 51

“Impact nesemnificativ” sau “bombă ecologică” la Kastamonu 51

Ministrul Mediului, interogat pe tema fabricii de formaldehidă 58

PROIECTUL "FABRICA DE CLEI", ÎN DEZBATERE PUBLICĂ (2014 03 27) 60

Pas înainte pentru proiectul gestionării deşeurilor 61

Managementul Staţiei de tratare mecano- biologică a deşeurilor din Sînpaul va fi scos la licitaţie 62

Directorul general Gabriel Resources nu crede că proiectul Roşia Montană mai poate fi aprobat în anul electoral 2014 63

2000 lei amendă pentru furt de lemne din Tureni 64

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT 65

Teme ABA 65

O taxă de timbru instituită ilegal facilitează Administraţiei Bazinale de Apă Banat fuga de răspundere pentru moartea unui om? 65

Teme de mediu 67

Sorin Frunzaverde, despre deponeul ecologic: „Proiectul este licitat in proportie de 90 la suta”! 67

PRESA CENTRALĂ

Teme ANAR

INTERVIU - Doina Pană: Îmi doresc un fel de SMURD pentru păduri

Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură Doina Pană a declarat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că îşi doreşte să protejeze pădurile printr-un sistem de intervenţie de tip SMURD, cu echipe mixte din poliţişti, jandarmi şi pădurari, pentru care să acceseze fonduri europene.

Doina Pană vorbeşte, în interviul acordat agenţiei MEDIAFAX, de acest proiect, în premieră, precum şi de altele pe care vrea să le implementeze pentru protecţia pădurilor.

Ministrul delegat spune că este foarte aproape de lansarea unui sistem de tip radar pentru combaterea furtului de lemn, pentru a limita cât mai mult factorul uman şi posibilitatea corupţiei în gestionarea acestei probleme.

Doina Pană mai spune că doreşte dezvoltarea pădurilor-parcuri pe lângă oraşe, pentru creşterea nivelului de conştientizare asupra importanţei pădurii, dar şi educaţie ecologică în şcoli şi implicarea elevilor în activităţi ecologiste, precum cele de plantare sau de curăţenie, pentru o schimbare de mentalitate.

Ministrul delegat anunţă că va începe în această primăvară Programul naţional de realizare a perdelelor forestiere de protecţie de-a lungul drumurilor naţionale prin plantarea a 23,69 de hectare de-a lungul autostrăzii A2 Bucureşti-Constanţa.

În ce priveşte amplasarea microhidrocentralelor, Doina Pană crede că ar trebui impuse condiţii privind protejarea ecosistemului. Ministrul spune că investiţia trebuie să aducă şi alte beneficii, precum regularizarea cursului de apă şi crearea unui potenţial pentru irigaţii. Doina Pană atrage atenţia şi asupra exploatărilor cu balastiere, faţă de care există de asemenea foarte multe plângeri de la pescari şi de la diverşi cetăţeni, şi spune că trebuie aliniată legislaţia în acest domeniu la cea europeană.

Prezentăm integral interviul acordat de Doina Pană agenţiei MEDIAFAX:

Reporter: Ca primă impresie, cum vi se pare că funcţionează acest departament înfiinţat relativ recent - un an şi trei luni?

Doina Pană: Ca primă impresie, cred că nu ar trebui să spun nimic. E o funcţionare care nu mă mulţumeşte. Nu consider că circuitul hârtiilor care există, nu consider că procedurile care există sunt suficiente, dar ne punem pe picioare şi nu mergem pe ideea că dăm vina pe moştenire. Va fi ok, momentan nu este chiar ok, dar va fi ok.

Reporter: Ce dificultăţi anticipaţi?

Doina Pană: Cred că principala dificultate este că am 20 de posturi libere, vacante, şi din cauza salarizării, care nu este deloc tentantă, îmi voi găsi foarte greu specialişti cu care să lucrez cu adevărat. Am înţeles că a fost un concurs pentru ocuparea acestor posturi şi nu s-au ocupat pentru că cei care s-au prezentat erau foarte, foarte slab pregătiţi. Deci oamenii foarte bine pregătiţi nu prea vin, din motive de salarizare.

Reporter: Vorbim de posturi importante, posturi-cheie?

Doina Pană: Posturi plecând de la debutanţi şi până la consilieri de un anumit nivel. E o diferenţă de salarizare faţă de alte ministere, nu e ceva aparte, mai avem şi în alte locuri, plângeri de la diverşi miniştri am auzit de-a lungul mandatului în minister. Probabil că va trebui făcut ceva pentru armonizare, încât pentru aceeaşi funcţie, pentru aceleaşi atribuţii să fie acelaşi salariu, indiferent de ministerul în care lucrezi. Adică asta e salarizarea la nivelul Ministerului Mediului.

Reporter: Relaţia cu instituţiile cu care lucraţi - Romsilva, Apele Române - cum o apreciaţi?

Doina Pană: E bună, în realitate, noi nu avem o relaţie de zi cu zi. În sensul că sunt în coordonarea noastră, noi le avizăm bugetul şi de-acolo mai avem puţine intersectări. Adică sunt ordonatori de credite, pe baza bugetului pe care îl fundamentează consiliul de administraţie, îşi desfăşoara activitatea. Deci nu pot să spun că suntem total disjuncţi, dar nu sunt nişte instituţii cum sunt, de exemplu, comisariatele silvice (inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare - ITRSV, n.r.), care sunt în subordinea noastră, sau cum este ANPA (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, n.r.), în subordinea noastră, dânşii au un anumit nivel de independenţă. Dar până acum, relaţia a fost bună şi corectă.

Reporter: De ce buget dispune Departamentul?

Doina Pană: O să vă şochez, dar bugetul nostru se referă doar la salarii. Adică instituţiile despre care vorbeam, Romsilva şi ANAR (Administraţia Naţională "Apele Române", n.r.), au bugetele proprii, la ANPA, chiar dacă este în subordinea noastră, are buget propriu, eu mă ocup doar de salarizarea angajaţilor din departament şi de ITRSV-uri.

Reporter: Şi atunci, pentru proiecte nu aveţi buget?

Doina Pană: A, nu, avem proiecte, avem proiecte în derulare, din fonduri europene şi intenţionăm să mai scriem proiecte, dar nu facem noi investiţii, noi, direct, Departamentul.

Reporter: Care ar fi proiectele dumneavoastră prioritare?

Doina Pană: Eu v-aş spune că pe locul 1, 2 şi 3 este să stopez furtul. Imaginea pe care o am, şi nu numai din presă, ca cetăţean al acestei ţări, ca parlamentar... Întâmplător eu reprezint Bistriţa-Năsăud în Parlamentul României. Bistriţa-Năsăud are 37 la sută păduri, cu toate problemele aferente, care sunt şi în alte zone, avem un lac de acumulare, cu barajul corespunzător, avem cai de rasă, pentru că şi ăştia intră în "parohia" mea, şi deci avem toată problematica. Şi-acolo sunt balastiere care exploatează şi care dăunează foarte tare cursurilor de apă. Ei, în toate aceste sectoare, gândesc un sistem în care factorul uman să conteze puţin. O să vă surprind cu afirmaţia asta, dar eu am ajuns la concluzia că nu se poate să fi ajuns la asemenea anvergură cu ce se întâmplă în pădurile României şi să nu fie de vină şi instituţiile care trebuiau să împiedice. Şi-atunci m-am gândit aşa: în momentul în care e ceva tehnic, nu mai e subiectiv, nu mai poate fi cumpărat. Am să vă dau un exemplu care poate e relevant. Vedeţi dumneavoastră, înainte, dacă încălcai o regulă de circulaţie, poate puteai negocia cu poliţistul. Eu nu vreau să spun că poliţiştii... deci nu vreau să-i pun într-o categorie pe toţi, dar există în toate domeniile oameni şi oameni, da? Aşa cum am un respect deosebit pentru pădurari, chiar astăzi m-am întâlnit cu sindicatul din zonă. Sunt oameni atât de devotaţi, sunt cinci morţi, sunt peste 400 care au fost bătuţi încercând să apere pădurea. Deci am toată stima pentru ei. Dar există şi oameni care se pretează la o înţelegere. Şi-acuma revin la exemplu: de când există sistemul radar, nu mai poţi negocia, pentru că rămâne înregistrată viteza cu care ai mers şi este obligat. Aşa ceva gândesc eu: un sistem care să împiedice poliţistul să nu vadă că trece un tir cu lemne, să împiedice pădurarul, la fel, deci ceva care rămâne înregistrat şi care e o dovadă că ar fi trebuit să ia măsuri. Sunt foarte aproape de a ieşi cu un asemenea sistem, ca un prim pas.

Reporter: Ce mai puteţi spune acum despre el?

Doina Pană: Am discutat, în mare, cu premierul, a fost foarte receptiv. Probabil chiar miercuri (26 martie, n.r.), după şedinţa de Guvern, o să avem o discuţie de detaliu, o să fac o consultare pe urmă - pentru că eu de un an şi două luni, de când am lucrat în dialog social, am înţeles cât de importantă este consultarea, pentru că întotdeauna din mai multe minţi iese ceva mai bun - şi o să am o consultare cu toţi factorii interesaţi, după care o să ies public cu el.

Reporter: Deci aceasta ar fi metoda pe care o propuneţi pentru combaterea tăierilor ilegale?

Doina Pană: Da. Tot în sensul ăsta, am proiecte multe, am discutat şi cu domnul Teodorovici (Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene, n.r.), adică idei multe, să le spunem idei deocamdată, nu proiecte, cum aş putea încadra într-un proiect european în care să ajung la un fel de - vă spun în premieră chestia asta - îmi doresc un fel de SMURD pentru păduri. Adică, exact aşa cum în cazul SMURD-ului sunt echipe operaţionale compuse din medic, din pompier, din cei de la descarcerare, să am o echipă operaţională compusă din poliţist, jandarm, pădurar şi care, în momentul în care, printr-un sistem, nu 112, dar asemănător, a primit semnalul: acolo se taie ilegal, acolo se fură, să poată interveni operativ. E un sistem care presupune foarte mulţi bani, pentru că e vorba de o suprafaţă foarte mare, vreau prin acelaşi sistem să încerc să combat şi braconajul, şi va fi un pic mai greu, dar nu imposibil. Mi-l doresc prea mult ca să nu-l fac.

Reporter: Resursă umană credeţi că există, în rândul poliţiştilor, jandarmilor?

Doina Pană: Resursă umană există. Noi am semnat, săptămâna trecută, împreună cu vicepremierul Oprea (ministrul de Interne, n.r.) un protocol prin care echipe mixte se duc ad-hoc şi fac inspecţie. Deci, controlul îl consider cheia în următoarea perioadă, inspecţia şi controlul, inspecţii nu numai tematice şi nu numai controale de rutină, controale în urma primirii de semnale. Şi în sensul ăsta să ştiţi că eu consider foarte importante semnalele pe care le primim de la diverse ONG-uri, de la cetăţeni nemulţumiţi. Însă mai am un pas de făcut - să-mi reorganizez departamentul, şi la asta lucrez acum, încât echipele pe care le trimit în control să aibă o altă structură şi să fie mai mare performanţa.

Reporter: La înăsprirea sancţiunilor v-aţi gândit, ar fi şi aceasta o metodă?

Doina Pană: Da, e clar că oriunde în lumea asta sancţiunea contează. Vedeţi dumneavoastră, noi avem foarte multă legislaţie în România, din păcate foarte puţină se aplică. Şi am să vă dau un exemplu foarte, foarte banal. Am fost în Canada. În Canada, de exemplu, fumatul este interzis peste tot, inclusiv în locuinţa ta, ai senzori de fum. Ştiţi ce înseamnă amenda dacă fumezi? E 2.000 de dolari. Spuneţi-mi şi mie cine îşi permite o ţigară de 2.000 de dolari. Deci ar trebui unde e lege să nu fie tocmeală. Noi avem, la ora actuală, legislaţie suficientă în toate domeniile încât să facem curăţenie, dar trebuie să ne hotărâm odată să se aplice. Că vedeţi dumneavoastră şi sancţiunile astea...Eu m-am bucurat foarte tare când am auzit că se intenţionează în noul proiect de cod silvic ca orice furt, indiferent de anvergura lui, de lemn, să însemne închisoare. După care, în calitatea mea de ministru delegat pentru Dialog Social, la o întâlnire cu ITM-urile, inspectoratele teritoriale de muncă, la nivel naţional, am primit o statistică. Conform reglementărilor în domeniu, în momentul în care prinzi un angajator care are sub cinci angajaţi la negru, este o amendă contravenţională, mare. Dacă are peste cinci angajaţi la negru, e deja penal. Ei, din statistica pe care am primit-o eu, nimeni n-a fost condamnat la închisoare, şi amenda penală e mai mică decât cea contravenţională. Deci trebuie gândit şi aici un echilibru. Poate c-ar fi mai bine să-i usture la buzunar decât să-i duci în puşcărie şi să mai suporţi şi de la bugetul de stat costul statului în puşcărie. Nu ştiu, trebuie gândit foarte bine.

Eu de aceea mă bucur foare tare că e în Parlament Codul silvic la ora actuală şi, vă spun cinstit, am început o rundă de întâlniri, cu toţi factorii interesaţi, pentru că pe mine, ce m-a surprins cel mai tare: nimeni, niciun factor interesat din domeniu nu este mulţumit de cum arată Codul silvic. Or, în momentul în care nici proprietarul, nici administratorul, nici firmele care cumpără, nimeni nu-i mulţumit, ceva nu e în regulă, nu se poate. Şi, în sensul ăsta, am avut deja o întâlnire, sâmbătă, la Bistriţa, vom mai face cam două întâlniri, şi am constituit un grup de lucru, care să perieze aspectele care sunt discutabile, încât opinia cu care mă duc eu în Parlament să nu fie acea formă iniţiată de Guvern, deşi firesc aşa ar fi, ci să fie forma pe care o doresc toţi factorii interesaţi şi cu aia să încerc să conving parlamentarii din Comisia de agricultură, care de fapt e decizională, silvicultura ţinând de Comisia de agricultură. În aceste întâlniri am luat şi parlamentari din Comisia de agricultură, şi la întâlnirea care a fost sâmbătă, şi o să iau în continuare. Domnul Harbuz este un parlamentar foarte activ, este vicepreşedintele Comisiei de agricultură. Pentru că interesul nostru este să scoatem un Cod silvic care să fie benefic sistemului, deci benefic pădurii, dar şi celor care se interferează cu pădurea. Dacă eu aş fi iniţiat un nou Cod silvic, să ştiţi că l-aş fi gândit altfel. Eu merg pe ideea că, de fapt, un Cod silvic trebuie să fie un fel de Constituţie a silviculturii, nu trebuie să ajungi până la detaliu, pentru că pe parcursul anilor detaliile acelea se modifică şi atunci de ce de fiecare dată să schimb o lege organică. Codul silvic trebuie să fie ceva, cum era, de exemplu, pe vremea lui Carol al II-lea, să fie ceva care să dureze măcar 20 de ani, şi tot ce apare ca modificare să vii cu alte, nu neapărat legi, pot fi şi hotărâri de Guvern, deci alte acte normative subsecvente Codului silvic. Vă dau un exemplu din Codul silvic: după cum prevede acum proiectul, ar însemna să nu se mai exploateze lemn pe picior, deloc. Toată lumea e revoltată, de ce e toată lumea revoltată? Pentru că asta înseamnă să-şi angajeze foarte mulţi oameni în plus, asta înseamnă automat că se va reflecta în preţul lemnului, înseamnă o dotare pe care nici Romsilva, la ora actuală, nu şi-ar putea-o permite şi înseamnă implicit favorizarea unor anumite firme numai, care la ora actuală au puterea respectivă. De ce să fie asta în Codul silvic? La ora actuală, din punctul meu de vedere, ar trebui să începem să mergem în paralel, deci să exploatăm şi pe picior, şi la rampă, în doi-trei ani ne schimbăm baza materială, ne schimbăm numărul de angajaţi, încât să trecem 70 la sută, să zicem, exploatarea la rampă, şi în câţiva ani putem să trecem 100 la sută. De ce să schimb eu Codul silvic de fiecare dată? Adică asta să n-o prevăd în Codul silvic, ci s-o prevăd într-o hotărâre de Guvern pe care pot s-o schimb în fiecare an sau când s-a ivit momentul propice. Deci de-asta eu altfel aş vedea Codul silvic: să se ocupe mai mult de nişte principii care rămân general valabile, şi nu până la nivel de detaliu, care să însemne, de fiecare dată, să modifici o lege organică.

Reporter: O altă prevedere care a fost de asemnea contestată, a fost de altfel eliminată în Parlament, a fost aceea privind introducerea autorizaţiilor de practică pentru personalul silvic.

Doina Pană: Şi eu sunt de aceeaşi părere. Învăţământul nostru silvic este de foarte înaltă calitate, putem da lecţii, ca şi-n medicină de fapt sau ca în alte domenii. Le-am dat dreptate aici. Nu trebuie să cădem în extreme, întotdeauna soluţia de mijloc este cea mai bună.

Reporter: Dar iniţiatorul nu a vrut să introducă autorizaţiile pentru a avea un persoanl silvic mai bine pregătit, ideea era să poată fi retrasă autorizaţia în momentul în care angajatul este prins că a comis un abuz, a permis un furt.

Doina Pană: Păi avem legislaţia generală care permite chestia asta, nu trebuie să ai o legislaţie specifică în silvicultură. În orice domeniu, pentru un angajat care nu-şi face treaba ai legislaţia necesară care să-şi permită să-l dai afară, deci nu e o problemă asta.

Reporter: Să stabiliţi o limită inferioară pentru fondul forestier naţional v-aţi gândit? Credeţi că ar trebui prevăzută în Codul silvic o astfel de limită?

Doina Pană: Nu cred, şi să vă spun de ce: pentru că la ora actuală, în momentul în care pădurea o tai ras, adică complet, automat, în termen de doi ani, trebuie să plantezi aceeaşi suprafaţă, deci nu poate scădea sub valoarea care este acum. Numai, ştiţi care este problema, apropo de sloganul cuiva odată, parafrazez, că «nu puteţi voi fura, cât putem noi planta». N-ar fi o problemă asta, însă timpul pentru maturitatea unui arbore este extraordinar de lung. Zilele trecute, pentru că am fost - suntem în Luna pădurii, şi au avut loc tot felul de manifestări - la o întâlnire la Romsilva, unde au venit şi membri ai Academiei, lume din domeniu, de înaltă clasă, şi mergând pe drum, mi-a venit în minte un banc, mi s-a părut relevant. Pe vremea dinainte de '89, la un preşedinte de CAP vine un reporter şi-l întreabă un istoric al culturilor. Şi-i spune: Păi acum doi ani am pus pe 500 hectare grâu, pe 300 porumb şi pe cinci hectare varză, da' au mâncat-o gărgăriţele. Anul trecut am pus pe 500 hectare grâu, 300 porumb şi pe 10 hectare varză, da' au mâncat-o gărgăriţele. Dar, zice, anul acesta am pus pe 500 hectare grâu, 300 porumb şi am pus pe 30 hectare varză, să se sature blestematele. E hilar oricum, dar varza ajunge la maturitate anual, înţelegeţi. Or, un arbore tăiat nu-l poţi înlocui cu unul ca el decât în zeci de ani. Şi aici e durerea.

Reporter: Tot în legătură cu tăierile ilegale, există un proiect de lege ca cele de mai mult de un hectar să fie declarate vulnerabilitate la siguranţa naţională.

Doina Pană: Un proiect al doamnei Varga (fostul ministru delegat pentru Ape şi Păduri, Lucia Varga - n.r.). Nu am văzut respectivul proiect.

Reporter: Dar credeţi că tăierile ilegale ar trebui incluse în Legea siguranţei naţionale?

Doina Pană: Dacă e cu ce se ocupă CSAT, nu. Dacă e vorba de impact, atunci şi învăţământul ar trebui introdus. Eu una n-aş avea nimic împotrivă. Nu văd care ar fi paşii, dar chiar eu susţin o asemenea iniţiativă. Adică sunt pentru orice contribuie, dacă se poate, stoparea, dacă nu, diminuarea tăierilor ilegale. Deci nu spun nu la o asemenea iniţiativă.

Reporter: Dar ca instrument principal, ca să concluzionăm...

Doina Pană: Ca instrument principal, din punctul meu de vedere, trebuie să ieşi cu acte normative în care factorul uman să fie cât mai puţin important, ceea ce vă povesteam la început, şi, doi, o schimbare de mentalitate. Asta se întâmplă greu, pentru că e o inerţie, şi durează ani de zile. Dar o poţi face în paşi mai rapizi prin şcoală. Chiar am avut o discuţie cu domnul ministru Pricopie ca în clasele mici să existe capitole în materii gen Biologie, Cultură civică sau ştiu eu ce, iar în clasele mari din învăţământul obligatoriu, care se încheie după clasa a X-a, deci clasa IX-a ori a X-a, şi mi-a promis că o să se gândească şi-o să găsească soluţii, să existe o materie de sine stătătoare, care să însemne nu numai pădure, să însemne ape, ce înseamnă ecologia, şi să însemne la modul aplicativ. Eu sunt inginer de meserie, dar 30 de ani am fost dascăl. Şi eu am văzut ce impact are în momentul în care participi cu clasa ta de elevi la o acţiune de ecologizare şi, după ce a umplut saci întregi, cu mănuşa, de PET-uri goale, copilul ăla niciodată n-o să mai arunce PET-urile. Şi va atrage atenţia şi familiei lui, sunt convinsă. Sau în momentul în care îl duci în pădure, că am văzut echipe la plantat formate şi din elevi, ceea ce e foarte bine, şi când se uită la mlădiţa aia pe care o plantează şi vede arborele mare de lângă, şi-şi dă seama cât timp îi ia să ajungă din stadiul ăsta până în stadiul ăla... Deci asta va conduce la o schimbare de mentalitate mai rapid, în momentul în care implicăm şi şcoala.

Reporter: V-aţi gândit să derulaţi campanii de împădurire, cu Romsilva sau şi cu şcolile?

Doina Pană: Vreau să vă spun că şi Romsilva, anul acesta, a pregătit un milion de mlădiţe pentru plantat, pe care le-a pus la dispoziţia autorităţilor locale. Există şi un program - e în Israel şi mie mi se pare interesant - să implici nu numai voluntari pe puieţii tăi, ci să oferi posibilitatea ca cineva să planteze un arbore după ce îl cumpără, deci să îl pui la dispoziţie. Am fost sâmbătă la o acţiune de plantare pe teren degradat, unde am îmbinat două lucruri, sunt importante, la care au participat 1.400 de voluntari, marea majoritate tineri, şi vreau să vă spun că au fost încă 1.000 care au fost refuzaţi, pentru că nu era suprafaţa suficient de mare. Deci există un curent, pe care-l salut, în rândul tinerilor în sensul ăsta, şi-l consider foarte important. De ce vă spun că poţi îmbina utilul cu plăcutul? Deci noi împădurirea unde o urmărim: în două direcţii - pe terenuri degradate, ca să evităm deşertificarea, şi la perdele forestiere. În momentul în care împădureşti un teren degradat şi pui şi nişte arbori care se pretează la solul respectiv, care să aducă un beneficiu zonei, atunci câştigul e dublu. De exemplu, ce-am făcut noi în judeţul Bistriţa-Năsăud, am plantat arbori meliferi. Asta înseamnă c-am plantat arbori care produc flori care sunt hrană pentru albine. În acelaşi judeţ, există foarte mulţi apicultori, care de ani de zile se plâng că se duc până la graniţa cu Ungaria, la Valea lui Mihai, să-şi ducă stupii, pentru că n-au nicăieri în zonă o pădure de meliferi. Ei, cu un drum, s-a făcut plantarea astfel încât să şi stabilizezi solul şi să fie un arbore care să folosească şi unui sector care avea nevoie.

Reporter: Apropo de multiplele funcţii ale pădurii, în ultima vreme auzim tot mai des că înzăpezirile, seceta, inundaţiile de care ne tot plângem sunt din cauza despăduririlor. La ultimele inundaţii, n-a fost cantitatea de precipitaţii, au fost scurgerile de pe versanţi.

Doina Pană: Da, în sfârşit, la nivel de Uniune Europeană, s-a ajuns la concluzia că nu mai putem să ne facem că nu vedem schimbările astea climatice, pentru că sunt vizibile şi factorul-cheie în diminuarea acestor schimbări climatice e pădurea. Pentru că gazele cu efect de seră cine le absoarbe? Pădurea. Legat de viscolul cu care ne-am confruntat, cine ne-ar ajuta? Perdelele forestiere, da? Să nu mai avem inundaţii din cauza faptului că nu sunt torenţii de pe versanţi regularizaţi... Pădurea nu poate aduce decât bine. Din păcate, foarte mulţi ani, nu s-a văzut decât un rol al pădurii - rolul economic. Or pădurea mai are două foarte importante - pentru sănătatea noastră şi pentru recreere.

Să ştiţi că mai am un proiect, pe care vreau să-l pun în aplicare: acele păduri-parcuri, care în alte ţări există, în care o municipalitate, proprietara unei păduri, s-o poată scoate din regimul silvic normal, în sensul să poată trage curent, să poată turna beton pe alei, să facă piste pentru biciclete, să facă un loc de picnic. Şi-n felul ăsta ajungi şi la schimbarea de mentalitate, adică automat ajunge în pădure cetăţeanul respectiv, se simte atât de bine, încât vede cât de importantă e pădurea. Chiar dacă la prima vedere nu pare, duce şi la o conştientizare legată de importanţa pădurii. Şi-un mod mai bun de recreere decât o plimbare cu bicicleta sau pe jos pe o alee în pădure cred că nu există. Or, dacă nu e amenajată, puţină lume o face, şi şi la asta m-am gândit.

Reporter: Aşa e în Piteşti, unde e pădurea Trivale, care are alei asfaltate şi tot ce spuneţi dumneavoastră.

Doina Pană: Sunt foarte puţine.

Reporter: Dar asta s-ar putea face unde sunt păduri în oraşe. Vedeţi un potenţial din punctul ăsta de vedere?

Doina Pană: Da, da, sunt multe oraşe mari, nu neapărat municipii extraordinar de mari, care au în apropiere pădure, nu înseamnă să meargă până la liziera pădurii oraşul, poate fi la câţiva kilometri numai. Dar în momentul în care cel care iese ştie că are amenajat un loc în care copilul se poate da cu bicicleta, ştiu eu, îi oferă nişte facilităţi, cred că ar fi un câştig, şi pentru cetăţean, în sensul că i-ai oferi un loc de recreere, şi şi pentru pădure, că l-ai face pe cetăţean să conştientizeze cât de importantă e pădurea. Vă dau un exemplu tot din afară şi tot dintr-o lume civilizată. În America de Nord sunt atât de frecvente aceste păduri-parcuri încât şi animalele sălbatice, bine, nepericuloase evident, sunt obişnuite... sunt alei întregi pe care te duci şi ies sconcşi, ies diverse vietăţi care acolo locuiesc, care deja nu mai sunt deranjate de turişti. Turiştii le admiră, le fac poze, e ca un zoo liber. Deci n-am inventat noi apa caldă, n-ar fi decât un exemplu de bună practică pe care să-l luăm din alte părţi.

Reporter: Vi s-ar putea răspunde că asta înseamnă şi să aduci omul cu relele lui în pădure, nu numai pădurea aproape de om, gunoaiele şi tot ce înseamnă.

Doina Pană: În momentul în care ieşi cu măsurile coercitive - vă dădeam exemplu cu fumatul mai devreme - de ce credeţi că acolo nu-i niciun rest? Pentru că la fel se aplică amenzi. Deci, oricât de nepopulară aş fi prin ceea ce spun, eu sunt adepta aplicării amenzilor. Niciun popor nu s-a civilizat fără măsura coercitivă. Pe urmă devine obişnuinţă, e adevărat, dar până devine obişnuinţă, aplică măsura coercitivă şi dă amenda respectivă.

Reporter: Pentru că am vorbit de programul de realizare a perdelelor forestiere de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor naţionale, credeţi că va putea fi început anul acesta?

Doina Pană: Vă dau o veste bună: mâine (miercuri, 26 martie, n.r.), în şedinţa de Guvern, am toate avizele, consilierul care a intrat mai devreme asta îmi spunea, că a fost trecută pe ordinea de zi, şi 23,69 de ha se vor planta cu perdele forestiere pe autostrada A2. Şi bineînţeles până în toamnă vom avea pregătite şi alte tronsoane pe A2 şi cred că şi pe A1. Avem un program foarte mare, nu e o scuză, dar e real, în sensul că a fost foarte greu să identificăm proprietarii, le ştiţi toate astea, dar până la următorul sezon de împăduriri, care e în toamnă, vom avea pregătită sigur şi o altă suprafaţă pe care să plantăm perdele forestiere.

Reporter: De-a lungul autostrăzii A2, proprietarii de terenuri au fost de acord să fie parte în program?

Doina Pană: A fost un caz fericit, pentru că este terenul în domeniul privat al statului român, administrat de ADS (Agenţia Domeniilor Statului, n.r.) şi l-am trecut în domeniul public al statului român administrat de Romsilva.

Reporter: Şi se va face din bugetul de 30 de milione de lei alocat programului pentru anul acesta?

Doina Pană: Da.

Reporter: Aţi vorbit recent şi despre amplasarea microhidrocentralelor, care a fost făcută cu "exuberanţă" şi a dus la abuzuri în unele părţi. Cum vedeţi rezolvarea problemei?

Doina Pană: Vedeţi dumneavoastră, aici nu numai că trebuie să fie un echilibru, în general trebuie să fie un echilibru, aici trebuie gândit foarte bine echilibrul. De ce? Noi vrem cât mai multă energie verde, da? Ne-am şi angajat cu nişte cote pe energie verde, la care trebuie să ajungem. Energia verde înseamnă un cost foarte ridicat pentru kilowatt-oră, pentru că se emit acele certificate verzi care cresc automat preţul energiei electrice. În momentul în care construieşti o sursă de energie verde, cum sunt hidrocentralele, trebuie să te gândeşti la toate aspectele. Trebuie să te gândeşti la ecosistemul pe care îl poţi distruge în zona respectivă. Trebuie să te gândeşti de ce altceva, pe lângă energie, mai poţi beneficia. Şi asta înseamnă o regularizare de apă, apropo de inundaţii, asta înseamnă un potenţial pentru irigaţii şi pagube cât mai mici pentru ecosistem. În momentul în care eu mă duc cu un lanţ de microhidrocentrale care, ca putere instalată, fac cât una mare, paguba pentru ecosistem e mult mai mare, nici nu am acumularea de care vorbeam ca s-o folosesc pentru irigaţii...eu chiar mă gândesc la un sistem care să permită transferul de la un an cu precipitaţii abundente la un an secetos. Şi atunci trebuie să îmbin de aşa natură: da, produc şi energie verde, cât mai puţin lovesc ecosistemul şi am şi alte beneficii - împotriva inundaţiilor, pentru irigaţii. Deci, nu m-am exprimat împotriva, Doamne fereşte, a microhidrocentralelor, dar nu mai putem să vedem numai faptul că construim să producem energie electrică. Nu-i suficient, trebuie să vedem şi alte aspecte.

Reporter: Cumva să impuneţi anumite condiţii investitorului să aducă prin proiectul său şi celelalte beneficii de care vorbeaţi?

Doina Pană: Da, cred că, la ora actuală, cel puţin din punct de vedere al ecosistemului, nu ne mai putem face că nu vedem impactul pe care-l are şi va trebui să existe o condiţie foarte clară. Pur şi simplu nu ne mai putem juca. Ce ne oferă natura trebuie să ne deschidă ochii, pentru că viscolele care au apărut, decalarea de temperaturi care există. De-asta eram agitată şi să-mi treacă proiectul de hotărâre de Guvern cu perdelele forestiere, pentru că se încălzeşte şi nu mai putem planta pe urmă. Ceea ce n-ar trebui, deci calendaristic la ora asta ar trebui să nu-mi fac nicio grijă, dar e devansată vremea.

Reporter: Mai aveţi alte proiecte în domeniul apelor?

Doina Pană: Da, ce-mi doresc eu, să se dezvolte piscicultura - pentru că la ora actuală noi n-avem flotă de fapt, avem şase bărcuţe, le pot spune, cea mai mare are 15 metri, sunt private, dar nu asta este important - şi este o resursa importantă pe care ar trebui să o exploatăm. Îmi doresc planurile pe care le avem împotriva inundaţiilor să nu ne mai creeze niciun fel de problemă, adică să avem pagube minime. Avem un Comitet de situaţii de urgenţă foarte funcţional, am fost foarte impresionată, la două zile după ce mi-am preluat postul m-am trezit că sunt preşedintele Comandamentului pentru Situaţii de Urgenţă la nivel de minister şi a funcţionat totul strună. La un moment dat am avut o întrevedere şi la nivelul Guvernului, dar oricum erau deja toate sub control, şi am văzut cum vin cu opinii unde să facem breşă în dig, să le aprob. În sensul că era apa mai mare în afara digului, decât pe cursul apei, tocmai pentru că se adunase de pe versanţi. De obicei faci o breşă în dig ca să faci o inundare controlată, să nu expui case, să expui doar terenuri şi, dacă se poate, de cât mai proastă calitate, să fie pagubele minime. Ei, acuma s-a pus problema să facem breşa să meargă apa în râu. Vreau să se înţeleagă, există specialişti foarte buni, şi pe ape, şi pe păduri, doar firul roşu de coordonare trebuie un pic schimbat şi-n rest ai cu cine lucra. Deci pe linie de ape, să consolidăm cât mai multe diguri, avem vreo 2.000 de kilometri de diguri, să preluăm cât mai mult din astea prin ANAR.

Domeniul apelor ar mai avea un domeniu sensibil şi unde vreau să intervin, dar nu chiar acum, că nu pot să pornesc atât de multe fronturi: este zona de exploatare cu balastiere. Există foarte multe plângeri de la pescari, de la diverşi cetăţeni, privind cursuri de apă care au fost deviate din cauza exploatărilor necorespunzătoare, va trebui să ne aliniem şi aici la legislaţia europeană.

Reporter: Credeţi că veţi avea timp în acest mandat să duceţi la îndeplinire toate aceste proiecte, dacă luăm în considereare posibilitatea ca Guvernul să se schimbe după alegerile prezidenţiale?

Doina Pană: A, nu, asta e o posibilitate pe care nu o iau în calcul, pentru că Guvernul trebuie să ţină până în 2016. Nu are cum, nici dacă ar fi din nou preşedintele Băsescu, aduceţi-vă aminte când a încercat să schimbe Guvernul Tăriceanu şi totuşi n-a putut. Nu, Guvernul va merge până în 2016. Proiectele pe care le demarez sunt de durată, dar odată ce-ai instalat sistemul, nu se poate cine vine să nu-l continue. Deci, în momentul în care îmi instalez sistemul ăla prin care să-i prind pe cei care taie ilegal, indiferent cine va fi ministru, indiferent cine va fi premier în Guvernul respectiv, că vom fi în anul 2018 sau 2020 sau înainte de 2016 - în definitiv mandatul meu poate să se termine mai repede decât mandatul Guvernului, este o postură pe care din momentul în care te-ai instalat o conştientizezi, nimeni n-are extras de carte funciară pe scaunul pe care îl ocupă, e clar că vii şi pleci - dar ce vreau: să schimb un sistem, încât şi cine vine după, continuându-l, să conducă la scăderea drastică a tăierilor ilegale şi a tot ce se întâmplă abuziv pe păduri şi pe piscicultură, şi pe toate. /Agerpres, http://www.mediafax.ro/social/interviu-doina-pana-imi-doresc-un-fel-de-smurd-pentru-paduri-12345439