Cod-f-pc-4 revista presei 28 martie 2014 cuprins

Ministrul Mediului, interogat pe tema fabricii de formaldehidă

Deputatul PNL Cristian Chirteş a adresat marţi, 25 martie, o întrebare ministrului Mediului şi Schimbărilor Climaterice, pe tema obţinerii acordului de mediu pentru construirea fabricii de procesare a formaldehidei din municipiul Reghin.
În rândurile care urmează, redăm textul integral conceput de Cristian Chirteş, care a solicitat răspuns în scris din partea ministrului Mediului şi Schimbărilor Climaterice:
“Doresc să supun atenţiei dumneavoastră, prin prezenta întrebare parlamentară, un caz deosebit de grav care mi-a fost semnalat la cabinetul meu parlamentar de numeroși cetățeni din municipiul Reghin, la care autorităţile responsabile asistă cu pasivitate. Este vorba de construirea la Reghin  a celei mai mari fabrici de procesare a formaldehidei din România şi din Europa de Sud-Est. Investitorul SC Kastamonu România SA a reînceput demersul de obţinere a Acordului de Mediu, prin dezbaterea publică care urmează să fie organizată miercuri, 26 martie 2014.Vorbim de lucruri foarte grave, pe care doresc să vi le expun în continuare. Reacţia opiniei publice locale este îndreptăţită deoarece:
1. Fabrica urmează să fie amplasată în intravilanul oraşului, în apropierea mai multor obiective de interes public, printre care o grădiniţă şi în vecinătatea locuinţelor umane, la doar 400 de metri de staţia de alimentare cu apă a oraşului. Această investiţie, indiferent de cât de benefică este pentru bugetul local, trebuie relocată la o distanţă care să confere minimul de risc posibil pentru populaţia oraşului. Pentru cazuri de urgenţă sau de incidenţă, trebuie luat în considerare şi faptul ca locaţia propusă este inaccesibilă în “timp util”, deoarece este necesară traversarea unei căi ferate, indiferent de ruta aleasă. Într-un scenariu de incident şi cu bariera pusă, nici un echipaj de salvare nu va putea interveni în timp util.
2. Investitorul Kastamonu România SA are un istoric în cadrul comunităţii reghinene care îl face incompatibil cu aceasta, tensiunea socială existentă în oraş fiind relevantă în acest sens. Amintesc faptul că o singură asociaţie non-guvernamentală – Iniţiativa Civică Reghin – a strâns 4.500 de semnături pentru interzicerea acordării Autorizaţiei Integrate de Mediu investitorului menţionat şi că acesta a fost dovedit, de un control derulat recent de către ITRSV Braşov, cu circa 28 de mii de metri cubi de material lemnos fără acte de provenienţă. Din informaţiile pe care le deţinem, Kastamonu România SA a fabricat PAL în locaţia situată în intravilanul oraşului Reghin, timp de un an şi jumătate, fără a avea o autorizatie integrată de mediu, într-o fabrică a cărei construire a început fără un Acord de Mediu şi fără o Autorizaţie de Construcţie.
3. Investiţia expune populaţia la un risc uriaş de îmbolnăvire, datorită cantităţilor mari de chimicale rezultate. În România se produce formaldehida în trei locaţii: Victoria, Sebeş şi Rădăuţi. Dintre toate, doar cea de la Sebeş se mai situează în intravilanul oraşului, lucru ce face ca rata anuală a îmbolnavirilor de cancer să situeze judeţul Alba şi oraşul Sebeş pe primul loc în ţară. Din multe puncte de vedere, Sebeş şi Reghin se aseamănă: locaţie faţă de formele de relief, număr de locuitori, etc. Diferenţa este ca la Sebeş se produc anual 30 de mii tone de formaldehidă şi la Reghin se doreşte o producţie de 100 de mii de tone anual. Daca în judeţul Alba se îmbolnăvesc de cancer anual circa 1.800 persoane şi mor circa 800 (date culese din studiul DSP Mureş, pentru anul 2013), la o producţie de 30 de mii de tone, întrebarea este care vor fi rezultatele pentru judeţul Mureş, la o producţie de 100 de mii de tone? Este pur şi simplu o ecuaţie pe care autorităţile şi factorii responsabili par că o ignoră!
4. Când Kastamonu Romania SA a depus pentru prima dată cererea eliberării unui Acord de Mediu pentru Fabrica de Clei, în februarie 2013, comunitatea a reacţionat ferm prin marşul de protest din 7 martie 2013, marş la care au participat peste 2.000 de persoane, care şi-au manifestat atunci indignarea faţă de intenţiile investitorului turc. A fost sesizat deja Comisariatul General al Comunităţii Europene în persoana domnului Janez Potocnik, în legătură cu neconformităţile faţă de legislaţia europeană existente în această problemă, iar în momentul de faţă Comunitatea Europeana a deschis o Anchetă-Pilot cu nr. 5653/13/ENVI, privitoare la situaţia din Reghin. Legislaţia europeană încadrează proiectul Fabrica de Clei din Reghin sub incidenţa Directivei SEVESO, al cărui scop este tocmai prevenirea accidentelor majore produse de fabricarea sau manipularea cantităţilor mari de substanţe toxice şi periculoase. De regulă, asemenea fabrici precum cea care urmeaza a se da în folosiţă la Reghin, se edifică la circa 10-30 de km de orice comunitate, o practică adoptată de toate celelalte state membre din comunitatea europeană.
Vă întreb pe această cale, domnule ministru Attila Korodi, care este poziţia Ministerului Mediului în această chestiune şi cum vedeți rezolvarea acestei probleme deosebit de importante pentru locuitorii din municipiul Reghin și împrejurimi, pentru a împiedica apariţia unui rezervor inepuizabil de boli şi nenorociri în această zonă?” /Zi de Zi, Ms/ http://www.zi-de-zi.ro/ministrul-mediului-interogat-pe-tema-fabricii-de-formaldehida/

PROIECTUL "FABRICA DE CLEI", ÎN DEZBATERE PUBLICĂ (2014 03 27)

Locuitorii municipiului Reghin au fost invitaţi miercuri, 26 martie, să se pronunţe asupra construcţiei fabricii de clei. Reprezentanţii proiectului au prezentat studiile privind riscurile unităţii, în cadrul unei dezbateri publice, la care au fost de faţă reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş. Scopul întâlnirii l-a reprezentat obţinerea acordului de mediu pentru această investiţie. Şedinţa publică a generat discuţii, iar responsabilii spun că toate părerile au fost luate în considerare şi vor fi analizate. /Jurnal de Reghin, Ms/ http://news.jurnaldereghin.ro/jurnal-de-reghin/social-si-sanatate/proiectul-fabrica-de-clei-in-dezbatere-publica-2014-03-27.html

Pas înainte pentru proiectul gestionării deşeurilor

Consilierii judeţeni au aprobat joi, 27 martie, într-o şedinţă ordinară de lucru, Studiul de oportunitate privind delegarea operării Staţiei de transfer, a Staţiei de sortare şi a Staţiei de compost de la Cristeşti şi a Centrului de management integrat al deşeurilor de la Sânpaul, din cadrul proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor solide din judeţul Mureş”.

Studiu pentru fundamentarea deciziei de concesionare

Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, constituirea colectivelor de coordonare şi supervizare pentru atribuirea unor contracte de delegare a gestiunii operării infrastructurii create în cadrul proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor solide din judeţul Mureş”, respectiv atribuirea contractelor de delegare a gestiunii operării depozitului ecologic zonal şi a Staţiei de transfer mecano – biologică Sânpaul a fost aprobată prin Hotărârea Consiului Judeţean Mureş nr. 194 din 2013 şi fundamentează decizia de concesionare a serviciului public de interes judeţean. „Acest colectiv avea responsabilitatea fundamentării deciziei de concesionare, elaborarea documentaţiei de atribuire a contractului de concesiune şi stabilirea procedurii de atribuire a contractului de concesiune”, a precizat Ciprian Dobre.
Documentul a fost întocmit de companiile Louis Berger Târgu-Mureş şi Enviroplan SA Consultants & Engineers Bucureşti.

Obiectul prezentului studiului de oportunitate este reprezentat de fundamentarea necesităţii şi oportunităţii de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare pentru următoarele activităţi pe teritoriul judeţului Mureş în cadrul proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Mureş”:

- Precolectare, colectare şi transportul deşeurilor municipale la staţia de sortare/transfer, sortarea deşeurilor, inclusiv ale deşeurilor toxice, periculoase din deşeurile menajere, cu excepţia celor cu regim special.
- Colectarea, transportul, sortarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor provenite din gospodăriile populaţiei, generate de activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară a locuinţelor, apartamentelor proprietate individuală;
- Sortare/transfer a deşeurilor municipale şi operarea staţiilor de sortare, transfer şi compostare de la Cristeşti, inclusiv operarea staţiei de transfer de la Bălăuşeri.
- Transport a deşeurilor de la staţiile de transfer;
- Depozitarea controlată a deşeurilor municipale şi administrarea depozitului de la Sânpaul;
- Tratarea deşeurilor şi operarea staţiei de tratare mecano-biologică;
(Sursa: Studiu de oprotunitate)

Elaborarea Studiului de oportunitate privind delegarea serviciului public de colectare, transport deşeuri menajere are drept scop analiza unor elemente relevante care includ:

- Aspectele generale;
- Fezabilitatea tehnică;
- Fezabilitatea economică şi financiară;
- Analiza şi selecţia alternativelor;
- Aspectele de mediu, aspectele sociale şi aspectele instituţionale;
- Matricea riscurilor;
- Stabilirea duratei contractului incluzând perioada de amortizare a investiţiilor ce se vor realiza.
(Sursa: Studiu de oportunitate) /Zi de Zi, Ms/ http://www.zi-de-zi.ro/pas-inainte-pentru-proiectul-gestionarii-deseurilor/

Managementul Staţiei de tratare mecano- biologică a deşeurilor din Sînpaul va fi scos la licitaţie

CJ Mureş a aprobat, astăzi, documentaţia de atribuire a contractului pentru delegarea operării şi administrării depozitului ecologic de la Sînpaul.
Aceeaşi documentaţie vizează şi transportul la depozit al deşeurilor de la staţiile de transfer Rîciu, Târnăveni şi Bălăuşeri, precum şi delegarea operării şi administrării Staţiei de Tratare Mecano - Biologică Sînpaul, realizate în cadrul proiectului Sistem de management integrat al deșeurilor solide în judeţul Mureş.
Managerul de proiect, Radu Spinei, a precizat că validarea proiectului de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice - se va face în termen de 14 zile după postarea pe siteul instituţiei.
Însă, pentru ca proiectul să poată fi finalizat e nevoie ca Primăria Tîrgu-Mureş să investească în drumul de legătură şi utilităţile de la staţia de la Cristeşti.
Preşedintele CJ Mureş, Ciprian Dobre atrage atenţia că acest aspect poate atrage sancţiuni din partea Uniunii Europene.
La această oră, din proiect s-a construit depozitul zonal de la Sînpaul, staţia de tratare mecano-biologică staţia de transfer-compostare de la Cristeşti-Vălureni şi s-au închis depozitele neconforme de gunoi de la Luduş, Iernut, Reghin şi Sovata.
Potrivit lui Radu Spinei, termenul de finalizare a proiectului a este decembrie 2013, însă unele situaţii neprevăzute au determinat obţinerea unei prelungiri a acestuia până în luna noiembrie 2014. /Radio România Tg. Mureş, Ms/ http://www.radiomures.ro/stiri/managementul_sta_iei_de_tratare_mecano_biologica_a_de_eurilor_din_sinpaul_va_fi_scos_la_licita_ie.html

Directorul general Gabriel Resources nu crede că proiectul Roşia Montană mai poate fi aprobat în anul electoral 2014

Reprezentanţii Gabriel Resources, acţionarul majoritar al companiei Roşia Montană Gold Corporation, nu cred că proiectul minier din Munţii Apuseni ar mai putea fi aprobat în acest an datorită campaniei pentru alegerile prezidenţiale. Directorul general Jonathan Henry a spus, potrivit cotidianului britanic Daily Telegraph, că ”ar fi foarte surprins dacă se va întâmpla ceva în anul 2014”. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ RMGC concediază 400 de angajaţi. Gabriel Resources aşteaptă un „angaja... Afirmaţiile din cotidianul britanic vin în condiţiile în care  compania canadiană Gabriel Resources intenţiona să acceseze piaţa londoneză pentru vânzarea unor obligaţiuni în valoare de 1,5 miliarde de dolari cu care să finanţeze dezvoltarea proiectul minier Roşia Montană.   Însă, din cauza incertitudinii politice, obţinerea autorizaţiilor necesare pentru acest proiect a fost amânată, comentează ziarul britanic. Comisia parlamentară specială pentru Roşia Montană a respins, pe 11 noiembrie 2013, proiectul în forma venită de la Guvern. O a doua încercarea pentru aprobarea proiectului a eşuat în luna decembrie. Între timp, coaliţia guvernamentală a fost modificată, locul liberalilor fiind luat de UDMR.   ”Roşia Montană a devenit un subiect de dispută în alegerile prezidenţiale din luna noiembrie. Aş fi foarte surprins dacă se va întâmpla ceva în restul anului 2014”, a declarat directorul general de la Gabriel Resources, Jonathan Henry. Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) intenţionează să dezvolte la Roşia Montană cea mai modernă mină din România, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri. Compania fost înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, acţionari fiind compania minieră de stat Minvest Deva — cu 19,31% şi Gabriel Resources — cu 80,69%.   ”România şi politicienii românii trebuie să înţeleagă că acesta este un proiect fantastic care aduce beneficii economice şi alte beneficii în termeni de curăţare a mediului şi refacerea patrimoniului cultural al zonei. Nu este vorba doar de cei 20 de ani în care vom fi acolo. Este vorba despre un proces sustenabil care are în centru mineritul şi care va revigora zona pentru mai multe generaţii”, a mai spus Jonathan Henry, citat de Daily Telegraph.   În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia. În schimb, săptămâna trecută, Gabriel Resources a anunţat că ar putea concedia aproximativ 80% din angajaţii subsidiarei sale din România, sau aproximativ 400 de angajaţi, începând cu data de 1 mai dacă perspectivele pentru proiectul minier Roşia Montană nu se vor îmbunătăţi. RNGC a notificat AJOFM Alba cu privire la intenţia de a concedia şi trimite în şomaj, pentru început, un număr de 110 angajaţi.
/Adevarul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/directorul-general-gabriel-resources-nu-crede-proiectul-rosia-montana-mai-aprobat-2014-1_5333ff440d133766a84580ec/index.html

2000 lei amendă pentru furt de lemne din Tureni

La data de 24 martie a.c., ora 15:00, poliţiştii din cadrul Postului de Poliţie Comunală Tureni, împreună cu lucrători din cadrul Ocolului Silvic Turda, au depistat pe raza comunei Tureni, doi bărbaţi din comună, în timp ce transportau 2 m.c. material lemnos, cu două atelaje hipo, fără a avea acte de provenienţă. Bărbaţii au fost sancţionaţi contravenţional conform Legii nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu amendă în valoare de 2.000 lei, fiecare. Materialul lemnos, în valoare de aproximativ 240 lei, a fost ridicat în vederea confiscării. /Ziarul21 CJ, http://www.ziarul21.ro/new/index.php/tiri/poliia-informeaz/14188-2000-lei-amend-pentru-furt-de-lemne-din-tureni

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme ABA

O taxă de timbru instituită ilegal facilitează Administraţiei Bazinale de Apă Banat fuga de răspundere pentru moartea unui om?

„O instituţie de stat imună în faţa Justiţiei”, cataloghează ţărănistul Ciprian Mihok, Administraţia Bazinală de Apă Banat. Instituţie despre care spune că ar fi responsabilă de decesul unui bărbat – acesta a murit într-un canal neîmprejmuit. Directorul A.B.A. Banat, Ervin Luci, nu comentează subiectul, cerându-ne să-i trimitem în scris întrebările

Instituţie de stat imună la Justiţie

Ciprian Mihok, de la P.N.Ţ.C.D. Timişoara, acuză că o instituţie de stat din Timişoara este protejată de justiţie în mod ilegal şi aberant şi face referire la o situaţie recentă în care este implicată văduva unui bărbat, decedat la începutul anului, în Timişoara, după ce a căzut într-un canal de pe malul Begăi, aflat în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Banat. Canalul, mai spune Ciprian Mihok, nu era protejat de niciun grilaj metalic, aşa cum prevăd normele în vigoare. Văduva acestuia a decis să acţioneze A.B.A. Banat în instanţă. „Procesul, însă, nu va mai avea loc pentru că magistraţii au refuzat să judece acest proces, respingând acţiunea, pe motiv că femeia nu a achitat contravaloarea taxei de timbru judiciar, stabilită la 16.000 de lei”, afirmă Ciprian Mihok. Acesta susţine, citând avocatul văduvei celui decedat, Alin Daniel Socol, că „acţiunile de răspundere civilă delictuală nu se timbrează. Acţiunile ce reclamă pretinse încălcări ale dreptului la viaţă sunt scutite de taxa de timbru”.

Avocat: „Încălcarea dreptului la viaţă e scutită de la aplicarea taxei de timbru judiciar”

Chestionat telefonic despre cursul acţiunii în instanţă, avocatul Alin Socol spune că, în baza acordului exprimat de clienta sa, a mai făcut recent referiri la acest caz, referiri în urma cărora a fost solicitată o reacţie şi inginerului-şef din cadrul A.B.A. Banat, Dan Ardelean. „A spus că ştie despre situaţie şi că regretă cele întâmplate, dar că nu reprezentanţii A.B.A. Banat sunt vinovaţi pentru nefericitul incident, ci hoţii care au furat grilajele din fier”, declară spune Alin Socol. Care opinează însă că nu există niciun fel de motivaţie pentru incompetenţă şi pentru neducerea la îndeplinire a unor îndatoriri profesionale: „Indiferent cine s-ar face vinovat pentru absenţa acelui grilaj din fier, canalul era dat în administrarea A.B.A. Banat, care trebuia să îşi facă datoria”.

Avocatul mai spune că hotărârea de a acţiona A.B.A. Banat în instanţă a venit din partea văduvei bărbatului decedat, care, la o lună de la accident, a trecut pe la locul în care s-a produs şi a sesizat că A.B.A. Banat nu luase nicio măsură menită să remedieze cauzele care au dus la producerea accidentului:„Nefericitul incident s-a produs în 27 ianuarie. La o lună după aceea, clienta mea a trecut pe acolo ca să aprindă o lumânare şi a observat că locul era tot neîmprejmuit. Îngrădirea canalului s-a făcut la aproximativ o săptămână de la data introducerii acţiunii noastre în instanţă”. Alin Socol susţine că deţine ca probe imagini de la locul în care s-a produs accidentul, realizate chiar în ziua în care a fost depusă acţiunea în instanţă, şi care probează faptul că reprezentanţii A.B.A. Banat nu au întreprins nimic pentru a remedia cauzele care au determinat accidentul.

Acţiunea în răspundere civilă delictuală în baza căreia clienta sa solicita despăgubiri civile de 300.000 de euro pentru pretinsa încălcare a dreptului la viaţă, spune şi Alin Socol, este scutită de la aplicarea taxei de timbru judiciar. Or, în cazul clientei sale, instanţa a solicitat plata a 16.000 de lei taxă de timbru. „Am făcut cerere de reexaminare, dar şi cererea de reexaminare a fost respinsă, fără prezenţa părţilor”, declară Alin Socol, care opinează şi că, date fiind circumstanţele producerii accidentului, soldat cu pierderea unei vieţi, „Parchetul ar fi trebui să deschidă urmărirea penală in rem, fiind vorba despre o moarte suspectă”. Avocatul mai spune că, în acest moment, aşteaptă să treacă termenul legal în care Parchetul să dispună în privinţa constestării deciziei de aplicare ilegală a taxei de timbru. Şi adaugă că, potrivit noului Cod Penal, este prevăzută o procedură de regularizare, interval în care nu este transmisă citaţia către cealaltă parte implicată. „Există un cadru legal în care mi-am structurat acţiunea şi acum sunt obstrucţionat de instanţă”, reclamă avocatul Alin Socol, adăugând că este îngrădit astfel accesul liber la justiţie şi că se simte frustrat de implicaţiile strict juridice ale cazului.

A.B.A. Banat nu comentează

Contactat, directorul A.B.A. Banat, Ervin Luci, nu a oferit nicio informaţie referitoare la situaţia semnalată, solicitându-ne să trimitem în scris toate întrebările la care dorim să obţinem un răspuns oficial. Ervin Luci a mai precizat şi că se va consulta cu reprezentanţii Departamentului Juridic al instituţiei, pretextând că, la momentul convorbirii telefonice, nu ştie dacă împotriva A.B.A. Banat a fost deschisă deja o acţiune în instanţă legată de această situaţie.

Teme de mediu

Sorin Frunzaverde, despre deponeul ecologic: „Proiectul este licitat in proportie de 90 la suta”!

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin a vorbit recent despre stadiul în care se află mai multe proiecte cu finanțare europeană, printre care și cel de gestiune integrată a deșeurilor. Liderul de la Palatul Administrativ a precizat că în cazul deponeului ecologic care urmează să se amenajeze în județ, proiectul este licitat în proporție de 90 la sută. În plus, în perioada imediat următoare se încheie mai multe evaluări ale segmentelor din proiect, urmând să mai fie organizată o licitație pentru 7 milioane de euro, care se referă la diverse accesorii, cum ar fi utilajele cumpărate din fonduri europene, dar nu numai.

,,În cazul deponeului, a proiectului de gestiune integrată a deșeurilor, care este de 75 de milioane de euro, luni se termină evaluarea deponeului propriu-zis de la Lupac, se termină evaluarea licitației, cu alte cuvinte. În două săptămâni se termină evaluarea unei alte secvențe a acestui program: a stației de sortare, drumuri de acces și închidere depozite urbane, urmând să mai avem o licitație de circa 7 milioane de euro pentru alte accesorii. Și acest proiect este licitat în proporție de 90 la sută!”, a spus președintele Consiliului Județean Caraș-Severin la cea mai recentă conferință de presă pe care a susținut-o la sediul Palatului Administrativ. Un alt program amplu care se derulează în Caraș-Severin din fonduri europene, în cazul căruia licitațiile s-au derulat în mare măsură, iar în perioada următoare încep lucrări pe anumite segmente în mai toate orașele județului este cel care se referă la modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată, a cărui valoare este de peste 196 de milioane de euro. Acesta a mai precizat că în cazul proiectelor europene, în general, apar probleme legate de contestarea licitațiilor, întrucât legislația din România este permisivă în acest sens. /EXPRESS DE BANAT, http://expressdebanat.ro/sorin-frunzaverde-despre-deponeul-ecologic-proiectul-este-licitat-in-proportie-de-90-la-suta/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]