Cod-f-pc-4 revista presei 29 septembrie-1 octombrie 2012 cuprins

Teme similare

Pe 1 octombrie, începe racordarea gospodăriilor din Amărăşti la sistemele de apă şi canalizare

Începând cu data de 1 octombrie, la Amărăşti, vor fi demarate lucrările de branşare a gospodăriilor la reţeaua de alimentare cu apă. Primarul Constantin Drăghici a afirmat că, în acelaşi timp, se vor face şi racordurile la sistemul de canalizare. „Lucrările vor fi începute în satul Amărăşti, care este situat în centrul comunei, unde se află şi instituţiile locale. Clădirile publice vor fi primele care vor fi racordate la apă şi canalizare. După aceea, lucrările se vor extinde pe toată suprafaţa localităţii”, a anunţat Constantin Drăghici, primarul comunei Amărăşti. /Arena, http://arenavalceana.ro/2012/09/28/pe-1-octombrie-incepe-racordarea-gospodariilor-din-amarasti-la-sistemele-de-apa-si-canalizare/

Reabilitarea sistemelor de apă din județ continuă

Ieri a avut loc semnarea unui nou contract cu privire la rea bilitarea sistemului de apă din județ Ieri a avut loc semnarea unui nou contract cu privire la reabilitarea sistemului de apă din județul Covasna. Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, cel din Târgu Secuiesc, Bokor Tibor, directorul Gosp Com, Fejer Alexandru, și reprezentantul firmei constructoare, Gigel Enache, au semnat actul prin care vor fi reabilitate sistemele de apă din orașele sus menționate, dar și din Covasna, edilul din stațiunea balneară neputând fi prezent la semnarea hârtiilor. La Sfântu Gheorghe vor fi reabilitate 9 puțuri, aducțiunile de apă pe o distanță de peste 9 km, dar și stația de tratare a apei, care va fi și extinsă. La Târgu Secuiesc se vor construi două gospodării de apă noi, va fi extinsă stația de tratare a apei și vor fi reabilitate 20 de puțuri, 4,8 km de conducte de legătură între puțuri și aproape 5 km de aducțiune de apă. La Covasna se va extinde stația de tratare a apei și vor fi reabilitaţi peste 16 km de aducțiune, precum și sistemul de captare de suprafață de pe Bâsca Mare. Valoarea totală a investiției se ridică la suma de 54 milioane de lei, iar termenul de execuție a acestor lucrări este de 34 de luni. /Observatorul de Covasna, http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=36117

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU- IALOMIŢA

Teme similare

60 de milioane de euro pentru irigaţii

Fermierii care vor să investească în lucrări de îmbunătăţiri funciare şi irigaţii, pot accesa (până la 15 octombrie), fonduri alocate prin Măsura 125 - componenta “Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare”. Dar şi cei de la ANIF Brăila doresc să beneficieze de asemenea fonduri. Până una alta, ministrul Daniel Constantin crede că Măsura 125 este una revoluţionară în domeniu. Să fim mai realişti: România încă nu are o strategie clară, pe lungă durată şi viabilă în domeniul reabilitării sitemului de irigat. Aşa cum ţări precum Portugalia, Franţa, Olanda, etc. au făcut o politică de sta/prioritate “O”, din acest domeniu care contribuie esenţial la dezvoltarea agriculturii, asigurarea siguranţei alimentare şi excedent pentru export. Iar noi tot vânturăm vorbe şi promisiuni despre canalul Siret - Bărăgan, situaţia din Dobrogea, Dăbuleni, etc. Ne merităm soarta, şi ca urmare a distrugerii într-un mod barbar, inconştient şi nesancţionat al sistemelor de irigat; pe deasupra, bulversate şi de măsuri care mai rău au făcut pentru ANIF şi fermieri. /Arcaşu’ de Brăila

Teme de mediu

Curăţenie de toamnă

Sâmbătă 29 septembrie 2012, profitând de vremea minunată de toamnă şi respectând tradiţia de câţiva ani a desfăşurării acţiunii Let’s Do It Romania, circa 150 de oameni din nordul Judeţului Dâmboviţa s-au mobilizat aproape instantaneu, la îndemnul inimoasei profesoare Ionela Silvia Barbu, coordonatoarea ediţiilor anterioare. Ideea a pornit de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie, a prins repede contur, trecând pe la Primăria comunei Moroeni, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Dâmboviţa, Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa, Apele Române – Sistemul de Gospodărire Dâmboviţa, Arhiepiscopia Târgovişte, Jandarmeria Română – Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Dâmboviţa, Direcţia Silvică Dâmboviţa – Ocolul Silvic Pucioasa, Parcul Natural Bucegi precum şi pe la voluntarii din Asociaţia Ecologică Floare de Colţ şi din Organizaţia Naţională „Cercetaşii României” – Centrul Local „Naparis” Pucioasa. Reprezentanţi ai acestor instituţii, împreună cu elevi din Şcoala „Ion Ciorănescu” şi Şcoala Glod Moroeni însoţiţi de profesori dar şi de foarte mulţi părinţi sau localnici au muncit cu mic cu mare şi au făcut într-un timp record o treabă extraordinară! S-au strâns aproximativ 12 tone de gunoi, care a fost apoi transportat din zonă, cu ajutorul firmei SC Supercom SA.
În timp ce la Moroeni se desfăşura această acţiune de amploare, 40 de jandarmi de la Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri s-au mobilizat şi ei, adunând în cursul dimineţii, 60 de saci de gunoi din pădurea de pe raza comunei Gura Ocniţei. /Incomod Media Dâmboviţa

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ- VEDEA

Teme similare

Nu are autorizaţie, dar… construieşte

Un argeşean care deţine o suprafaţă de teren în Piteşti s-a apucat să edifice o împrejmuire fără să aibă autorizaţie de construire şi continuă . Mai la vedere, mai cu fereală, muncitorii continuau să lucreze . Un argeşean care deţine o suprafaţă de teren în Piteşti s-a apucat să edifice o împrejmuire fără să aibă autorizaţie de construire şi lucrarea continuă, deşi s-a dispus sistarea. Gardul a astupat albia pârâului Zilele trecute am fost vizitaţi la redacţie de Gheorghe R. şi Marian T., ambii piteşteni, care ne-au sesizat că proprietarul unui teren din zona Grigoreşti construieşte un gard fără să aibă certificat de urbanism şi autorizaţie de construire. Desigur, pe proprietatea sa, fiecare cetăţean are dreptul să facă ce vrea, cu condiţia să respecte legislaţia aplicabilă. Iată însă ce susţin cei doi cititori: “Ducându-ne la proprietăţile pe care le deţinem pe strada Grigoreşti, punctul Jieni, am observat că albia unui pârâu de la marginea drumului de acces către platou, care colecta apele pluviale de pe dealuri, a fost obturată de construirea unei fundaţii de beton pentru un gard. Chiar dacă acum albia este secată, în caz de precipitaţii abundente se vor forma torente, iar apa îşi va căuta alt loc de scurgere şi va forma un nou curs. În această situaţie apare pericolul să fie afectate atât singurul drum de acces către platoul Jieni, cât şi casele construite în aval. Am sesizat organele competente, dar până acum nu am primit niciun răspuns”. Ortofotoplanul nu ţine loc de documente legale. Deplasându-ne la faţa locului împreună cu unul dintre reclamanţi, am constatat că albia pârâului, cunoscut sub numele de Valea Rea din cauza torenţilor formaţi în situaţii de ploi puternice, era parţial astupată cu pământul rezultat din săpături. Un colţ al fundaţiei viitorului gard închidea vechea albie, iar o echipă de muncitori lucra la confecţionarea unor cofraje. Lângă noi a apărut un tânăr care, fără să-şi decline identitatea, spunea că este proprietarul terenului şi a prezentat un ortofotoplan. Întrebat dacă deţine autorizaţie, acesta a susţinut doar că a depus dosarul la Primăria Piteşti şi că în zilele următoare va primi toate documentele necesare. Foarte sigur pe el, tânărul a menţionat că a intrat în posesia terenului cu vreo 20 de zile în urmă şi că va mai ridica un zid pe restul proprietăţii. În plus, supărat pe cel care l-a reclamat că s-a grăbit şi nu a luat mai întâi legătura cu el, afirma că, deşi a fost amendat, lucrarea va continua şi era convins că, din moment ce a plătit amenda, documentele vor ieşi mai repede de la primărie. Decizie ignorată. Verificând la compartimentul specializat al primăriei piteştene, am aflat că, în urma unui control efectuat împreună cu reprezentanţi ai Poliţiei Locale, a rezultat că, într-adevăr, nu era emisă nicio autorizaţie de construire. În acest context, proprietarul a fost amendat cu 1.000 lei şi s-a dispus sistarea lucrărilor până la intrarea în legalitate. Cu toate acestea, aşa cum am precizat, câţiva muncitori continuau să lucreze, ferindu-se, ce-i drept, de priviri indiscrete, profitând şi de faptul că terenul cu pricina se află într-un loc relativ izolat. În acest context, ne întrebăm: de ce se mai emit decizii de sistare a lucrărilor dacă nimeni nu urmăreşte respectarea lor? În altă ordine de idei, chiar şi în lipsa efectuării unui cadastru, legea apelor prevede ca văile pe care torenţii şi-au format albii naturale să nu fie afectate de construcţii şi curgerea lor să fie lăsată liberă, inclusiv în lipsa apei. Sigur că albiile naturale pot fi modificate, însă numai cu respectarea cadrului legal şi cu aprobarea autorităţilor competente, ceea ce în cazul de faţă lipseşte. Nu avem nimic cu tânărul care pretinde că este proprietarul terenului. Dimpotrivă, apreciem dorinţa şi ambiţia sa ca, după ridicarea gardului, în viitor să-şi construiască şi o casă, însă totul trebuie făcut cu stricta respectare a legii. În împrejurările date şi în absenţa autorizaţiei de construire, se naşte o nouă întrebare, la care aşteptăm un răspuns avizat din partea autorităţilor competente: de ce, oare, odată cu emiterea dispoziţiei de sistare a lucrărilor, proprietarul nu a fost obligat şi la desfiinţarea construcţiei în zona unde a afectat albia pârâului şi la aducerea terenului la starea iniţială pe cheltuiala sa? /Argeşul, http://ziarulargesul.ro/2638-nu-are-autorizatie-dar-construieste.html

Case de bani descoperite în lacul Goleşti

Două case de bani au fost descoperite, ieri-dimineaţă, în mâlul de pe fundul lacului Goleşti-Udeni şi personalul barajului a sesizat poliţia, care a trimis la faţa locului o echipă operativă. Seifurile zăceau pe fundul lacului. Cu două zile în urmă, la acumularea Goleşti-Udeni s-au început manevrele de golire controlată în vederea efectuării reviziei instalaţiilor şi a pregătirii pentru iarnă. În jurul orei 10.15 a dimineţii de ieri, atenţia paznicului a fost atrasă de două seifuri sparte, care zăceau în mâlul de pe fundul lacului. Omul a sunat la 112, iar la Udeni a apărut o echipă operativă a poliţiei argeşene, care a luat măsuri de aducere la mal a celor două seifuri în vederea cercetării şi expertizării.
Din primele informaţii se pare că este vorba despre casele de bani sustrase dintr-un bancomat din incinta unei societăţi comerciale din Mărăcineni şi, respectiv, din sediul unei reprezentanţe auto situate la intrarea în Piteşti pe Autostrada A1. În urma investigaţiilor efectuate la acea dată s-a format un cerc de suspecţi şi ulterior autorii au fost identificaţi şi arestaţi. Ei sunt Dumitru P., zis Miki, Adrian S., zis Mituş, Marius Claudiu F. şi Ionel Dorel L., care în faţa probelor administrate au recunoscut faptele şi au declarat că au aruncat casele de bani într-un lac, fără a putea preciza despre ce lac este vorba. Anul trecut, împricinaţii, membri ai “Grupării Giuleşti”, au fost judecaţi şi condamnaţi de Tribunalul Vâlcea la 18 ani, 19 ani, 16 ani şi, respectiv, 5 ani de închisoare, iar pedepsele au fost menţinute de magistraţii Curţii de Apel Piteşti. Vă reamintin cum s-au petrecut cele două jafuri. Au târât casa de bani prin zăpadă . Pe 14 ianuarie 2008, casa de bani a unei reprezentanţe auto de la intrarea în Piteşti pe Autostrada A1 a fost furată. Hoţii au tăiat o bucată din gardul metalic, au decupat geamul de la intrarea în clădire şi au sustras seiful în care se aflau 7.000 lei. L-au aşezat pe un cărucior şi l-au transportat spre maşina cu care veniseră. La un moment dat, o roată a căruciorului a cedat, aşa că spărgătorii au fost nevoiţi să târască prin zăpadă seiful de circa 300 kg greutate, l-au urcat în autoturism şi au fugit spre capitală. Jaful s-a petrecut între orele 5 (oră la care seiful era la locul său) şi 7 ale dimineţii, când cel mai probabil agenţii firmei de pază dormeau. Paznic bătut şi legat. La ora 2 a nopţii de 14/15 aprilie 2010, paznicul unei societăţi comerciale din Mărăcineni a fost atacat de mai mulţi necunoscuţi, care aveau feţele acoperite. Bărbatul, în vârstă de 55 de ani, spunea că, în timp ce unii dintre agresori l-au bătut, l-au legat, au astupat geamul cabinei în care se afla cu o pătură şi i-au pus o pernă pe faţă, ceilalţi au tăiat cu un flex partea din spate a bancomatului încastrat în perete, au furat caseta cu bani în care se aflau circa 50.000 lei şi au dispărut. Ulterior, paznicul, care nu avea telefon mobil la el, a reuşit să se dezlege şi să-i anunţe pe muncitorii din schimbul de noapte ai unei firme de piese auto din apropiere, iar aceştia au sunat la 112. În ambele situaţii oamenii legii au instalat filtre rutiere, însă hoţii dispăruseră fără urmă. Ei au fost, totuşi, capturaţi câteva luni mai târziu după ce au spart o locuinţă din Piteşti, iar anul trecut au fost condamnaţi, aşa cum am precizat, la ani grei de puşcărie. Revenind la seifurile descoperite în mâlul de pe fundul lacului Udeni, rămâne de văzut dacă se confirmă sau nu că sunt cele sustrase de la Mărăcineni şi de la firma de pe autostradă. /Argeşul, http://ziarulargesul.ro/2643-case-de-bani-descoperite-in-lacul-golesti.html

/Ziarul Top, http://ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=37688:dou-seifuri-goale-gsite-pe-fundul-barajului-la-udeni&catid=4:fapt-divers&Itemid=5

Cum ne ferim de inundaţiile produse în aval de Barajul Vidraru

În sala de şedinţe a Primăriei Municipiului Curtea de Argeş s-a desfăşurat, ieri, un simpozion organizat de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Argeş. Tema întâlnirii a constat în prezentarea acţiunilor ISU Argeş, ale autorităţilor publice locale din localităţile situate în aval de barajul Vidraru, a formaţiunilor de intervenţie private şi voluntare în cooperare cu cele ale jandarmeriei privind evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale precum şi înlăturarea efectelor inundaţiilor cauzate de unda de viitură produsă de ploile abundente, scurgerile de apă de pe versanţi, pentru protecţia Barajului Vidraru. La eveniment au fost prezenţi col. Constantin Diaconu, adjunctul comandantului ISU Argeş, Nicolae Diaconu, primarul municipiului, Cristian Mitrofan, viceprimar, Nicolae Pioarcă, comandatul detaşamentului de pompieri din Curtea de Argeş, dar şi şefii mai multor instituţii publice din municipiu. Simpozionul a debutat cu o prezentare făcută de col. Constantin Diaconu, după care Nicolae Diaconu a prezentat atât municipiul cât şi membrii Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă din Curtea de Argeş al cărui preşedinte este. Tot în cadrul întâlnirii reprezentanţii ISU Argeş au oferit câteva explicaţii şi indicaţii care ar urma să fie puse în practică în cazul producerii unor inundaţii în aval de barajul Vidraru. De asemenea, aceştia au vorbit şi despre gestionarea situaţiilor de urgenţă la inundaţii. Prezent la eveniment, Constantin Ivan, directorul Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş, a prezentat sistemul de alarmare al localităţilor din aval de barajul Vidraru. După simpozionul care s-a desfăşurat la primăria Curtea de Argeş, reprezentanţii ISU au prezentat şi două exerciţii demonstrative. Astfel, în comuna Albeşti, s-a desfăşurat un prim exerciţiu de înştiinţare, privind alarmarea şi evacuarea populaţiei în caz de inundaţii. Cel de-al doilea exerciţiu demonstrativ de protecţie şi intervenţie s-a desfăşurat la barajul Oeşti. /Interes Argeşean, http://interesargesean.ro/administratie/8418-cum-ne-ferim-de-inundaiile-produse-in-aval-de-barajul-vidraru.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]