Cod-f-pc-4 revista presei 6 iulie 2012 cuprins

Italienii vor să construiască hidrocentrale pe râul Someş, la Cluj. Investiţia ar fi uriaşă

Președintele Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a dezvăluit în emisiunea Știri de Cluj LIVE de joi seara că există un investitor italain care vrea să construiască o salbă de hiodrocentrale pe râul Someș. Uioreanu a spus că proioritatea ZERO a lui este crearea de locuri de muncă. ”Firma Bosch a fost la mine. Au început deja să discute cu cei de la Tetarom. Îi așteptăm și pe cei de la Delonghi. Mai am o surpriză plăcută. Au fost la mine astăzi (n.red. joi, 5 iulie) niște investitori italieni, care sunt in fază finală pentru a construi o salbă de hidrocentrale pe râul Someș. Sunt în fază finală cu avizele și au venit la mine ca să sprijin o eventuală expropriere a unor terenuri, spunând că ei vor plăti pentru acest lucru. Asta va fi tema unei conferințe de presă. Este o investișie majoră care depășește 200 de milioane de euro”, a declarat Horea Uioreanu. În privința discuțiilor cu firma Bosch, președintele Consiliului Județean Cluj a spus că sunt tehnice, vizând construirea noii hale de producție de la Jucu./Stiri de Cluj

Teme de mediu

O jumătate de milion de euro pentru Delta Clujului

Un proiect de 500.000 de euro a fost semnat în aceste zile în scopul elaborării unui program de management pe termen lung pentru conservarea a 10 teritorii protejate cu stufăriş din Cluj. Cele mai importante ameninţări cu care se confruntă zonele de stufăriş ale Clujului sunt incendiile de vegetaţie şi chiar seceta, spun specialiştii. "Este vorba de un proiect pe axa prioritară 4 pe sectorul de mediu pentru a elabora un plan de management pe termen lung pentru ariile protejate din Bazinul Fizeşului", a precizat Luminiţa Holban, de la Asociaţia Educaţional-Ecologică EcoTransilvania, managerul proiectului. Structura are rolul de custode al acestor zone, alături de Asociaţia Ecochoice, cu care s-a semnat convenţia, şi de Ministerul Mediului şi Pădurilor. Specialiştii se vor ocupa astfel de situaţia a 10 teritorii protejate din judeţul Cluj, între care stufărişul de la Sic, Fizeşul Gherlii, Bonţida, Ţaga sau Geaca, întinse pe o arie de aproximativ 4.600 de hectare. "Studiile vor include atât biodiversitatea zonei, cât şi consultări cu comunităţile locale. Există, de pildă, măsuri care vizează curăţarea stufului sau menţinerea umidităţii în aceste locuri", a explicat specialista. Proiectul va dura doi ani şi jumătate şi cuprinde atât proiectul Lacul Ştiucilor - Sic - Puini - Valea Legiilor, care acţionează asupra habitatelor, cât şi Valea Fizeşului - Sic - Lacul Ştiucilor, cu scopul protejării speciilor de păsări care trăiesc în zonă. Între problemele cu care se confruntă fauna şi flora din zona vizată se află incediile de vegetaţie. "În fiecare an se incendiază păşunile şi de fiecare dată focul se întinde la stufăriş, care e uscat şi foarte vulnerabil din această cauză. Chiar şi în această primăvară a fost unul", a detaliat Luminiţa Holban. O altă problemă importantă este creată de secetă. Fenomenul duce la scăderea nivelului apei din sol şi implicit a lacurilor. Proiectul include inventarierea speciilor de păsări care trăiesc în zonă, precum şi identificarea unor modalităţi de a face turism "eco", prin care să nu fie afectată viaţa plantelor şi animalelor care trăiesc în stufăriş. /Gazeta de Cluj

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme ABA

Lacrimile inundaţiilor de la foeni nu s-au şters nici după şapte ani

În 2005, comuna Foeni a fost invadată de furia apelor. Ruperea unui dig de pe râul Timiş a provocat inundaţii catastrofale atât în Foeni, cât şi în satul aparţinător Cruceni. Sute de oameni au fost nevoiţi să fugă din calea viiturii doar cu hainele de pe ei, pierzând agoniseala de o viaţă şi acoperişul de deasupra capetelor. Astăzi, la şapte ani după acele evenimente nefericite, urmele lăsate de ape s-au mai şters.

Pe strada principală din Foeni te întâmpină o mulţime de case refăcute de guvern şi personalizate în timp, după puterea proprietarilor. Doar plăcuţele din metal de pe clădiri, pe care scrie "Guvernul României - ANL 2005", mai aduc aminte de zilele de groază din acea primăvară. Printre casele refăcute, doar una pare mai nefericită. Pe faţadă scrie "Simion Ghibaor 1913", iar casa, deşi nu pare, este monument istoric, fiind trecută în lista judeţului Timiş, la numărul TM-II-m-B-06227.

Tocmai această "glorie" a constituit ghinionul proprietarilor, Roman şi Ana Ioţcovici. În timp ce consătenii lor şi-au putut reface casele şi viaţa, lor inundaţiile le-au provocat o rană de nevindecat. / Renasterea Bănăţeana, http://www.renasterea.ro/stiri-banat/social/lacrimile-inundatiilor-de-la-foeni-nu-s-au-sters-nici-dupa-sapte.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA

TEME ABA

Petrom a poluat rîul Cotmeana

E a doua oară în cîteva luni cînd se întîmplă un dezastru ecologic. După ce în luna mai rîul Cot­meana a fost poluat cu ţiţei şi apă sărată, au­to­rităţile reuşind cu greu să remedieze situaţia, pe albia lui se văd din nou pe­te de petrol. Oamenii din Poiana Lacului, ce au observat, miercuri seară, că în apa rîului aproape secat de caniculă se văd din nou pete negre, acu­ză că tot firma OMV Pe­trom este responsabilă şi de a­ceastă situaţie. Chiar da­că ţiţeiul plutea pe deasu­pra apei, autorităţile care au mers la faţa locului nu l-au observat, spunînd că nici nu se pune problema ca rîul Cotmeana să fie din nou poluat şi prostin­du-ne, astfel, în faţă! Locuitorii din Poiana Lacului sus­­ţin că petrolul care se vede din nou pe rîul Cotmeana provine de la o conductă spartă, ce aparţine OMV Petrom. „Din cînd în cînd, se mai ve­de pe deasupra apei cîte o pe­li­cu­lă de petrol. Pe mine nu mă a­fec­tează prea tare, că nu folosesc apă de aici... Oricum, rîul e mai mult secat, dar nu este normal ce se întîmplă“, a spus un locuitor al co­munei Poiana Lacului. Un altul susţine că: „Avînd un teren peste rî­ul Cotmeana, am mers să văd cum se prezintă cultura şi am observat petele de apă sărată şi de ţiţei, pe rîu. Cred că apa e folosită pentru a­dăpatul animalelor... Pe aici, mai e­xistă şi păşuni şi este normal ca lo­calnicii, cînd trec cu animalele, să le adape din rîu. Au mai fost zone i­nundate cu ţiţei şi nu s-a luat nici o măsură. A curs petrolul pînă cînd au văzut reprezentanţii Petrom că le-a scăzut presiunea din condu­c­tă! Am avut şi eu un teren inundat cu apă sărată. Oamenii se plîng de această situaţie, dar cei mai mulţi nu pot lua măsuri, pentru că sînt angajaţi la Petrom. Decît să-şi piardă serviciul, preferă să aibă pă­mîntul inundat de apa sărată“. Autorităţile ne prostesc în faţă!  Deşi petele de petrol sînt vi­zi­bi­le, după ce au mers să verifice ca­re e situaţia, reprezentanţii auto­ri­tă­ţilor au tras concluzia: rîul Cot­mea­na nu e din nou poluat! „Re­fe­ri­tor la posibila poluare a rîului Cot­meana, sesizată de reprezentanţii mass-media, în seara zilei de 4 iu­lie, vă comunicăm că s-au verificat aspectele semnalate, de o co­mi­si­e alcătuită din reprezentanţii ABA Ar­geş-Vedea, Garda de Mediu Ar­geş şi OMV Petrom SA. În urma ve­ri­fi­că­rii, la faţa locului s-au constatat ur­mătoarele: pe tot sectorul rîului Cot­meana, de aprox. 55 km, n-au fost identificate urme ale unei po­si­bile poluări cu produs petrolier sau de altă natură; au fost verificate toa­te punctele de lucru din raza de ac­tivitate a Sectorului 99 Sămara - Co­cu, unde s-au efectuat în ulti­mele 48 de ore reparaţii accidentale ale con­ductelor colectoare, nefiind cons­ta­tate scurgeri de produse petro­li­e­re“, precizează reprezentanţii Admi­nis­­tra­ţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea. /Curierul Zilei.(http://curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=36488&Itemid=374