Cod-f-pc-4 revista presei 6 iulie 2012 cuprins

Poluare cu petrol, din nou, pe raul Cotmeana din judetul Arges

Oamenii spun ca petrolul ar proveni de la o conducta sparta ce ar apartine companiei Petrom. Joi, reprezentantii Apelor Romane si ai Garzii de Mediu din Arges vor face o ancheta pentru a stabili cum a ajuns combustibilul in rau, potrivit . In urma doua luni, tot pe raul Cotmeana, in zona localitatii Samara s-a inregistrat o poluare masiva cu petrol. Atunci, compania Petrom a fost amendata cu 100.000 de lei. Localnicii din comuna Poiana Lacului au observat, miercuri seara, ca apa din raul aproape secat de canicula e plina cu pete de petrol. /R- TV, http://www.rtv.net/poluare-cu-petrol-din-nou-pe-raul-cotmeana-din-judetul-arges-video_34960.html)

/Argeşul.info, http://argesul.info/2012/07/un-un-caz-de-poluare-cu-titei-pe-raul-cotmeana/

Poluare cu ţitei pe Cotmeana

Localnicii din comuna Poiana Lacului au sesizat aseară pete de petrol pe râul Cotmeana. Deşi deversarea de ţiţei este cât se poate de evidentă, fiind surprinsă şi de camerele de luat vederi, astăzi inspectorii de la Garda de Mediu au constatat că nu este vorba de vreo poluare. /Arges TV http://www.argestv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=6440&catid=1&Itemid=8)

Dezastrul ecologic din Făgăraş, în atenţia UE

În toamna anului trecut, aţi putut citi în ziarul nos­tru - şi în multe altele, locale şi naţionale - despre riscurile de mediu ale grupului de microhidrocentrale construite pe pîrîurile Capra, Buda şi Otic din Munţii Făgăraş de doi oameni de afaceri din Piteşti (Gheorghe Badea şi Valentin Vişoiu). În urma scan­dalului creat şi după ce mai mulţi oficiali şi-au schimbat în repetate rînduri părerea despre caz, lu­cră­rile au fost sistate de mi­nis­trul de atunci al Mediului, Laszlo Borbely, care a cerut reevaluarea avizelor. Şeful Agenţiei Regionale de Me­diu Piteşti de la acea vre­me, Zoltan Kal­man, promi­tea că în primă­vară toa­te lucrurile vor fi în or­dine, cu acte reînnoite. Zilele trecute, însă, Jurnalul Naţio­nal a publicat informaţia că împotriva României s-ar putea porni procedura de infringement din partea Co­mi­siei Euro­pene. „În lumina noilor informaţii, sînt sufi­ciente ele­mente pentru a cere clarificări autorită­ţi­lor române cu privire la a­plica­rea legislaţiei de mediu comunitară“, citează Jurnalul dintr-un document al instituţiei de la Bruxelles. Procedura de infringement se referă la neimplementarea sau neaplicarea legislaţiei europene şi, după o scrisoare de avertizare, duce la sancţiuni băneşti (aproape două milioane de euro, apoi pînă la 135.600 euro/zi de întîrziere), dacă statul nu ia măsurile ce­rute de legis­la­ţia co­mu­ni­tară. Fostul director de la ARPM Piteşti, după schimbarea de gu­vern, plecat din fruntea institu­ţiei, Zoltan Kalman, ne-a decla­rat că între timp „au fost reîn­no­i­te avizele“ cum a promis, ele cu­­prinzînd acum şi evaluarea a­dec­vată a habitatelor, „cu stu­diu pe un an privind impactul a­su­pra speciilor“, aşa cum ce­re legisla­ţia adoptată între timp. Dl Kal­man n-a mai fost de anul trecut la faţa lo­cu­lui, explicînd că nu era o­bligatoriu să fie per­sonal a­co­lo, dar nu crede că există mo­tive pentru declan­şa­rea pro­ce­durii de infringement - oricum, e vorba de un aviz dat de ve­chea conducere, în 2009, pe care doar l-a ac­tu­alizat şi l-a com­pletat con­form cerin­ţelor nou a­pă­rute, după cum ne-a explicat. La noi, cea mai proastă situaţie. Administraţia Si­tu­lui Natura 2000 Piemontul Făgăraş, ce cu­prinde zona celor trei pî­rî­uri, a fost una din părţile im­plicate care s-au plîns de ne­protejarea mediului în zonă. La data emiterii auto­izaţiilor, în 2009, nu au fost consul­taţi, nefiind înfiinţaţi, dar ulterior au chemat Garda de Mediu şi au oprit lucrările, cînd au constatat că nu se res­pec­tă proiectul - în special în pri­vinţa în­castrării conductelor în albia minoră a pîrîurilor, cea care tre­buia protejată. Cus­to­dele sitului, ing. Ovidiu Pro­dan, spune că ştia de intenţiile Bru­xel­lesului: „A fost o informaţie de­spre infrin­ge­ment pe care am primit-o şi noi, încă de a­cum două - trei luni“. Lucrările sînt oprite din toamnă şi re­prezen­tan­ţii sitului au mai tre­cut pe la faţa lo­cu­lui, prin martie. Au con­statat că „reapăruseră nişte peşti“ („da­că laşi locul în pace, ei re­vin“) şi că „pragurile pentru peşti erau funcţionale“, dar asta pen­tru că „ştiţi ce iarnă a fost, cu ză­padă mare, şi pri­mă­vara era apă des­tulă. Dar după seceta asta, o să mai fa­cem o vizită“, după cum ne-a spus custodele - de altfel, unul din aspectele sesi­za­te a fost că mi­crohidro­centralele sînt con­stru­ite şi în zone unde nu pot funcţiona fără să folo­sească apa necesară peştilor, în pe­ri­oadele cu debite mici. În pri­vinţa avi­zului reînnoit de ARPM Piteşti, spune că nu a trecut şi pe la administraţia sitului: „Con­­si­liul nostru nu a dat nici un aviz, nici pe microhidro­cen­tra­le, nici pe pa­nouri fotovoltaice în zonă. Iar ei, dacă aveau un stu­diu de im­pact pe un an de zile, cum se fa­ce (pentru că a­poi se extra­po­lează), trebuiau să îl aibă în toam­nă sau, dacă nu, să fie ga­ta abia în toamna asta. Dar con­structorii ziceau că dau Agenţia în judecată, că au emis odată autorizaţia“. În ur­ma cercetărilor făcute de spe­cia­lişti sitului, circa 30% din toa­te microhi­dro­cen­tralele din Mun­ţii Făgăraş sînt socotite „lucruri bune“, restul fi­ind cu „nereguli“, iar ing. Pro­dan apreciază că, pe pîrîurile din Ar­geş, situaţia e cea mai rea, numai 20% din microhidrocen­tra­­le fiind „bune“ în timp ce altele, din zona Sîmbăta Braşov (aparţinînd tot de sit), pot fi date ca exemplu, pentru că au res­pec­tat regulile şi „conductele sînt alături de albie, pe marginea drumului forestier“, după cum explică. /Curieru lZilei, http://curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=36476&Itemid=375

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme ABA