Cod-f-pc-4 revista presei 7 august 2012 cuprins

Cămărzana: 30 hectare de pădure, mistuite de flăcări

În cursul zilei de luni, în jurul orei 16, la marginea localităţii Cămărzana a izbucnit un incendiu. Datorită secetei şi căldurii, flăcările s-au întins repede şi au cuprins pădurea aflată în administrarea primăriei. 40 de pompieri s-au luptat cu flăcările timp de mai multe ore. Datorită terenului accidentat, autospecialele nu au putut ajunge până la locul tragediei. Astfel că oamenii s-au chinuit să stingă focul cu cazmale, pături şi apă adusă în găleţi şi flacoane. Intervenţia a fost coordonată de colonelul Dan Gheorghe, adjunctul ISU Satu Mare. Din primele estimări reiese că au ars aproximativ 30 hectare de pădure.

/ Informatia Zilei SM, http://www.informatia-zilei.ro/sm/eveniment/camarzana-27-hectare-de-padure-mistuite-de-flacari/

Teme economice

Bulgarii vor hidrocentrale pe Someş; una va fi construită lângă Dej

O delegaţie a Consiliului Judeţean Cluj încearcă să-i atragă pe investitorii bulgari să bage bani în judeţ. O delegaţie condusă de președintele CJ Cluj, Horea Uioreanu, a mers săptămâna trecută în Bulgaria pentru a promova județul Cluj în faţa investitorilor. Delegația clujeană a purtat discuții cu PVB Group, care are ca principal obiect de activitate construirea de micro-hidrocentrale. Vezi aici ce spune Uioreanu despre intenţiile PVB Group. Conform CJ Cluj, compania și-a exprimat intenția de a construi șapte hidrocentrale pe râul Someș. Una dintre acestea ar urma să fie ridicată în județul Cluj, în comuna Vad. De asemenea, se poartă discuții legate de construirea unei alte micro-hidrocentrale în municipiul Dej. Din delgaţie a făcut parte şi primarul din Dej, Costan Morar. / Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/bulgarii-vor-hidrocentrale-pe-somes-una-va-fi-construita-langa-dej--96108.html

Seceta obligă Hidroelectrica să activeze din nou clauza majoră, a doua oară în mai puţin de un an

Compania de stat Hidroelectrica va activa marţi clauza majoră, pentru a doua oară în mai puţin de un an, ca urmare a secetei care a dus la scăderea debitelor râurilor şi din cauza căreia producţia de energie a companiei va ajunge în august la un minim istoric.

"Administratorul judiciar al Hidroelectrica, Euro Insol, asigură toţi partenerii comerciali de menţinerea pe o perioadă cât mai scurtă posibil a clauzei de forţă majoră. Livrările de energie urmează să fie reluate conform obligaţiilor contractuale imediat ce condiţiile hidrologice vor reveni în parametrii care să permită atingerea unui nivel normal al producţiei", se arată într-un comunicat al companiei./ Citynews Cluj, http://cluj.citynews.ro/economic/seceta-obliga-hidroelectrica-sa-activeze-din-nou-clauza-majora-doua-oara-mai-putin-de-un

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD

Teme ABA

Probleme pe cursurile de apă

Vaslui -Instituţia Prefectului şi Sistemul de Gospodărire a Apelor au verificat două cursuri de apă cu rol de alimentare a acumulărilor din judeţ şi modul de folosinţă a apei, în urma unor sesizări primite de la cetăţeni referitoare la secarea râurilor Elan şi Ibana pe anumite sectoare. „Potrivit raportului final, comisia a constatat că cele două cursuri de apă, respectiv Ibana şi Elan, sunt secate pe anumite tronsoane, ca urmare a condiţiilor meteorologice şi hidrologice existente. În ambele situaţii s-a constatat că un alt motiv îl reprezintă construirea unor blocaje atât pentru irigarea culturilor, cât şi pentru adăparea animalelor”, a declarat prefectul Radu Renga. Comisia a atenţionat în scris persoanele care au făcut aceste blocaje, aducându-le la cunoştinţă că fapta lor constituie contravenţie în domeniul apelor şi se pedepseşte, amenzile ridicându-se până la 7.000 de lei. (Ioana Toma) . /Evenimentul de Iaşi

Teme similare

Prefectul se va deplasa în localităţile afectate de secetă

La începutul acestei săptămâni, prefectul de Iaşi va efectua o serie de vizite în mai multe localităţi din judeţ. Scopul deplasărilor este acela de a analiza pagubele produse de secetă asupra recoltei agricole din acest an. Astăzi, prefectul Romeo Olteanu va survola dintr-un elicopter zonele de pe raza judeţuluiIaşi afectate de secetă, urmând ca mâine să se deplaseze cu maşina pe teren pentru a inventaria aceste terenuri. Acesta va fi însoţit de reprezentanţi ai Direcţiei Agricole, ai Direcţiei Silvice şi ai Agenţiei de Mediu.„Urmează să fie organizată o şedinţă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în care vor fi analizate unele situaţii trimise de la nivelul Primăriilor. Acestora li s-a solicitat să comunice Prefecturii Iaşi în ce măsură i-a afectat seceta. Toate datele vor fi centralizate şi trimise Guvernului pentru obţinerea de despăgubiri“, a declarat Felix Guzgă, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Iaşi. Conform ultimului raport prezentat de Instituţia Prefectului, 144.000 de hectare de culturi din 17 comune au fost afectate din cauza lipsei de precipitaţii şi a caniculei. Recoltele sunt compromise, însă numai 20% dintre proprietarii de terenuri au asigurări. Cele mai afectate culturi sunt cele de grâu, porumb, rapiţă şi cartofi. Din datele parţiale oferite de Direcţia Agricolă Iaşi reiese că sunt calamitate de seceta excesivă 60.000 de hectare de porumb, 26.000 de hectare de grâu, 9.500 de hectare de cartofi şi 38.000 de hectare de nutreţ. Comunele care au anunţat probleme legate de secetă sunt Grozeşti, Răducăneni, Ţuţora,Holboca,Victoria, Trifeşti, Bivolari, Andrieşeni, Plugari, Şipote, Vlădeni, Popricani, Erbiceni, Ţibana, Scânteia, Şcheia şi Butea. /Flacara Iaşului

Ţăranii vorbesc despre una dintre cele mai grele veri din ultimii ani
Secetă ca în 1946

Mulţi dintre locuitorii din mediul rural trăiesc exclusiv din veniturile şi bunurile obţinute din agricultură .Seceta le-a curmat speranţa unor câştiguri de trai decent, dar şi posibilitatea de a-şi face provizii .Tinerii de la sate au luat calea străinătăţii, iar cei rămaşi nu-şi pot găsi un loc de muncă nici măcar ca zilieri Satele din judeţ se pârjolesc fără scăpare. Cum mulţi dintre localnicii mediului rural îşi duc existenţa strâns legaţi de sectorul agricol, seceta le ameninţă puternic şi nivelul de trai. Producţia a fost deja pusă la pământ, riscul unor venituri extrem de mici şi a unor provizii reduse fiind unul ridicat. La sate, printre cei mai bătrâni se vorbeşte de o „secetă ca în 1946”, în timp ce meteorologii care au date ceva mai recente dau ca sigur anul 2012 ca fiind cele mai călduros dar şi cel mai secetos din ultimii 50 de ani. Din 1961, România nu ar mai fi avut o vară atât de grea. Ajunşi zilele trecute în comuna Balş, am stat de vorbă cu o parte dintre săteni. Cu toţii s-au plâns că li se usucă culturile şi că sunt ameninţaţi de sărăcie lucie. Agricultura este singura sursă de venit pentru mare parte dintre sătenii rămaşi în ţară, cei tineri plecând de mult peste hotare. „În sat nu prea mai sunt tineri pentru muncă. Au plecat toţi prin Italia şi Spania, dar nici acolo nu le mai merge bine. Nu au pentru ce să se întoarcă. Aici nu găseşti de muncă. Cei care s-au stabilit demult acolo trăiesc boiereşte”, ne spune mama a patru copii, doi dintre ei plecaţi în ţări străine.

Zile de coşmar

În afara puţinilor bani primiţi de la rudele „straniere”, locuitorii mediului rural se afundă în sărăcie. Ultima palmă primită este seceta din acest an, care le-a pus sub îndoială veniturile. Cu excepţia unor vite care păşteau pe islaz, comuna părea total adormită, în plină zi lucrătoare. „Iarba e uscată că nici nu au ce mânca vitele. Apă ne-a tras primarul de la stadion ca să le adăpăm, dar cu mâncarea este foarte greu”, ne spune văcarul din sat, unul dintre puţinii oameni cu care ne-am întâlnit în zona Balş. Peste drum se aud câteva oi şi capre, toate însetate şi înfometate. Se plimbă istovit după ele un sătean de-al locului. „Iarba e arsă. E foarte greu. Stau toată ziua la apă”, spune mâhnit bărbatul. Pentru că nu au ce să le dea să mănânce, crescătorii iau în considerare vânzarea animalelor, chiar şi la preţuri neprofitabile pentru ei. Oamenii sunt arşi şi ei de soare şi cu chipuri chinuite de griji. Îşi pierd zilele umblând după animale în speranţa că vor mai câştiga ceva bănuţi, dacă altceva de muncă nu este.

Ogoare uscate

Tarlalele cu porumb sunt compromise în întregime. La fel şi culturile din spatele caselor, care aproape că nu mai există. Zadarnic le-au udat sătenii, soarele puternic topindu-le rând pe rând. Pământul e crăpat de atâta uscăciune, iar din el răsar plante cu frunze arse de soare. Cum agricultura stă pe loc din cauza secetei, nici oamenii nu mai câştigă nimic. „Dacă porumbul e uscat, cine îl mai îngrijeşte. Stau acasă oameni în toată firea pentru că nu mai este de muncă. Nici cu ziua nu mai găseşti de muncă pentru că nu ai ce să lucrezi. S-a făcut 1,4 lei kilogramul de porumb. Îţi usucă buzunarele, dar trebuie să dai de mâncare la animale. Ni s-au mănat roşiile, ni s-au uscat răsadurile, nu mai avem nimic. E jale”, ne spune tanti Maria, care îşi adapă calul pe o toropeală cumplită. Cu o agricultură pierdută şi venituri inexistente, sătenii se aşteaptă la cea mai grea iarnă. Cât despre gânduri pozitive, acestea au dispărut de mult timp. / Evenimentul de Iaşi