Cod-f-pc-4 revista presei 8-9 noiembrie 2011 cuprins

Dezastrul ecologic de lângă Ploieşti (iii) / firma regelui asfaltului, Costel Căşuneanu, amendată de Garda de Mediu Prahova! exclusiv

Observatorulph.ro continuă seria dezvălurilor despre dezastrul ecologic de lângă Ploieşti rămas în urma balastierelor, care au alimentat cu pietriş şi nisip construcţia autostrăzii Bucureşti-Ploieşti. Firma lui Căşuneanu, amendată pentru lipsa autorizaţiei de mediu. După ce săptămâna trecută v-am prezentat situaţia balastierei aparţinând UMB Spedition Bacău, firma regelului asfaltului Dorinel Umrărescu, astăzi vă prezentăm lista firmelor amendate în 2011 de comisarii Gărzii de Mediu Prahova pentru exploatarea ilegală a agregatelor minerale. Printre ele se numără şi firma PA&CO Internaţional SRL, aparţinând unui alt rege al asfaltului, Costel Căşuneanu. Societatea respectivă a fost amendată anul acesta de comisarii Gărzii de Mediu Prahova cu 60.000 de lei pentru lipsa autorizaţiei de mediu necesară exploatării de agregate minerale! PA&CO Internaţional face parte din consorţiul de firme care construieşte un tronson din autostrada Bucureşti-Ploieşti, al cărei termen de finalizare este 1 decembrie 2011. Afacerea este una bănoasă întrucât costurile de exploatare a agregatelor nu depăşesc 10 lei pe metru cub, în timp ce Ministerul Trnasporturilor plăteşte cu 86 de lei metrul cub pentru construcţia autostrăzii Bucureşti-Ploieşti. Avere de 280 de milioane de euro şi colecţie de maşini luxoase: Căşuneanu are o avere estimată la 280 de milioane de euro, care-l plasează pe un loc fruntaş în topul bogaţilor din România. Familia Căşuneanu deţine un domeniu fabulos, de câteva milioane de euro, pasiunea copiilor fiind maşinile de lux. Astfel, potrivit Ziarului Financiar, fiul cel mai mare al omului de afaceri Costel Căşuneanu, Costeluş, este cel care a adus primul Bugatti Veyron în România, aceasta fiind considerată cea mai scumpă maşină din lume (cu un preţ de listă de 1,6 milioane euro). La rândul său, mezinul familiei este proprietarul unei adevărate colecţii de maşini de lux, printre acestea numărându-se un Lamborghini Murcielago alb, un Mercedes SL 55 AMG, un Porsche Cayenne Turbo şi un Hummer H2, a căror valoare totală se ridică la aproximativ 600.000 de euro. Ce balastiere au amendat comisarii Gărzii de Mediu Prahova în 2011. Potrivit Gărzii de Mediu Prahova, în perioada 2008-2011 au fost efectuate 81 de controale la firmele care exploatează agregate minerale în prahova, soldate cu 21 de amenzi în valoare de 1.086.000 lei şi au fost întocmite 8 istări de activitate până la obţinerea actelor de reglementare. În 2011 au fost sancţionate şase firme care deţin balastiere în judeţ, pentru lipsa autorizaţiilor de mediu, după cum urmează: Carev Impex amendă - 60.000 lei; Status Construct SRL- 30.000 de lei; Era Internaţional - 50.000 lei; PA&CO Internaţional SRL – 60.000 lei; Midocar Consulting - 60.000 lei;Cotaco SRL- 60.000 lei/Observatorul de Prahova, 7 noiembrie 2011

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme de mediu

Profesorii Şcolii "Andrei Şaguna" luptă pentru "Reciclare, Reutilizare, Refolosire"

Doi profesori din cadrul Şcolii Europene "Andrei Şaguna" din municipiul Deva au participat, la începutul acestei luni, la o întâlnire de proiect educaţional "Comenius", în Anglia. O delegaţie a Şcolii Europene "Andrei Şaguna" din municipiul reşedinţă de judeţ, formată din profesorii Diana Popescu şi Flavia Suciu, a participat luna aceasta la o întâlnire de lucru a proiectului educaţional "Comenius", în Anglia. Proiectul se numeşte "3R – Reciclare, Reutilizare, Refolosire" şi reprezintă o activitate de parteneriat, instruire şi cooperare între nouă şcoli din nouă ţări. Pe lângă România, mai sunt implicate în acest proiect şi Turcia, Anglia, Danemarca, Germania, Spania, Bulgaria, Italia şi Polonia. La întâlnirea din Marea Britanie, fiecare dintre partenerii prezenţi au realizat şi prezentat şcoala, oraşul, ţara, familia şi speranţele sale pentru viitorul ecologic al Europei. Participanţii la acest proiect vor mai desfăşura şi alte activităţi în comun, printre care şi compunerea unui cântec, care va fi interpretat de elevii fiecărei şcoli partenere, folosind instrumente muzicale confecţionate din materiale reciclabile. Melodia va fi interpretată în toate limbile ţărilor partenere. Scopul proiectului este acela de a promova, în rândul elevilor de diferite culturi, învăţarea acestor valori şi de a descuraja formele de discriminare, xenofobie şi rasism. Glasul Hunedorei HD -Petronela Tămaş -

Consiliul Judeţean Harghita a depus la Fondul de Mediu trei proiecte pentru construirea unor piste de biciclete

Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, proiectele s-au depus la Fondul de Mediu, în parteneriat cu consiliile locale din comunele Siculeni şi Suseni şi din oraşul Cristuru Secuiesc. El şi-a exprimat speranţa că până la sfărşitul anului cele trei proiecte vor fi evaluate pozitiv, astfel încât anul viitor să înceapă lucrările. Borbely spune că aceste piste vor fi utile atât pentru cetăţenii care le vor folosi pentru a ajunge la locurile de muncă situate în vecinătatea localităţii lor, cât şi pentru petrecerea în siguranţă a timpului liber de către localnici şi turişti. Săptămâna trecută, ministrul Mediului, Borbely Laszlo, a anunţat că anul viitor va fi dublată suma pentru construirea pistelor pentru biciclete. Radio Mureş HR – Ioana Dima

Autostrada Tîrgu-Mureş - Iaşi - o prioritate naţională

Autostrada de 300 de km Târgu Mureş - Iaşi se va putea construi, în parte, cu bani europeni nerambursabili. Mai întâi, însă, autorităţile române trebuie să obţină avizul de mediu, să termine studiul de prefezabilitate şi proiectarea şi să facă licitaţia care să selecteze investitorii privaţi în proiect. Mai avem doi ani la dispoziţie. Viitoarea autostradă Târgu Mureş – Iaşi a fost inclusă de Comisia Europeană în Reţeaua de Transport Transeuropeană (TEN-T) ceea ce o face prioritară pentru Bruxelles iar România va primi din 2014 fonduri nerambursabile pentru a o construi. Potrivit unui document elaborat de Comisie, contribuţia UE la construcţia unei autostrăzi incluse în TEN-T este de 20%, bani care nu trebuiesc returnaţi. Restul ar urma să provină de la bugetul de stat ori investitori privaţi. Autostrada transcarpatică va fi un tronson din Coridorul Budapesta – Odessa şi va oferi avantaje geo-strategice României, spune deputatul PNL de Iaşi Relu Fenechiu. În total, 31 de miliarde de euro vor fi investite în perioada 2014 - 2020 pentru modernizarea infrastructurii de transport europene, 10 miliarde sunt fonduri de coeziune destinate doar ţărilor mai sărace în care se include şi România în timp ce restul de 21 de miliarde de euro vor fi disponibile pentru toate ţările UE. Scopul este de a strânge legăturile dintre diferitele regiuni ale UE pentru uşurarea schimburilor de mărfuri şi cetăţeni dintre ţări. O reţea funcţională este esenţială, în viziunea conducerii UE, pentru uşurarea operaţiunilor de pe piaţa unică şi pentru creşterea competitivităţii. Estimările arată că, până în 2020, 500 de miliarde de euro vor fi necesari pentru a realiza o reţea europeană de transport cu adevărat viabilă. Autostrada Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni este un proiect al Companiei Naţionale de Autostrăzi aflat, în prezent, în faza studiului de prefezabilitate. Potrivit datelor CNADNR autostrada va avea o lungime de 310 km şi va costa 6,14 miliarde de euro dintre care se pot accesa 1,2 miliarde din banii europeni care nu trebuiesc returnaţi. Joncţiunea cu autostrada Transilvania s-ar face în punctul Târgu Mureş. La începutul acestui an oficiali din Ministerul Transportului au spus că Târgu Mureş – Iaşi se va face în parteneriat public – privat. Autostrada va pleca din oraşul ieşean Ungheni, va străbate judeţul până la intrarea în judeţul vecin Neamţ (prin Târgu Neamţ) apoi va trece munţii prin coada lacului Bicaz şi prin pasul Borsec, spre Ditrău, în judeţul Harghita, apoi va merge pe lângă Sovata spre Târgu Mureş. Proiectul de autostradă încă aşteaptă avizele de mediu. În momentul de faţă, legătura dintre Moldova şi Transilvania se face pe traseele DN 15B – DN 15 şi DN 15 – DN 12C – DN 13B care fac faţă cu greu fluxului sporit de trafic. www.money.ro – Florin Cojocaru –