Cod-f-pc-4 revista presei 8-9 noiembrie 2011 cuprins

Programul „piste pentru biciclişti” se reia în ianuarie

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely a anunţat cu prilejul unei vizite în judeţul Harghita, că începând din ianuarie va da startul unei noi sesiuni de proiecte pentru realizarea pistelor pentru biciclete, la care pot accesa municipiile. În urma întâlnirii cu autorităţile din judeţul Harghita, Borbely a mai anunţat că începând din luna ianuarie 2012 pe lângă autorităţile locale, şi composesoratele vor avea posibilitatea de a accesa fonduri din proiectul de împădurire. în acest context ministrul a declarat caă, pentru prima oară după mulţi ani, a crescut suprafaţa împădurită a Romăniei cu 0,3%. Citynews.ro – nesemnat –

Hunedorenii luptă timid pentru aurul verde din judeţ

Petiţia creată pentru salvarea pădurilor virgine are relativ puţini susţinători în judeţ. În curând, mesajul şi semnăturile vor ajunge pe masa ministrului Mediului. Hunedorenii nu par foarte interesaţi de soarta pădurilor virgine din România, deşi o bună parte dintre acestea se află chiar în judeţul lor. Defrişările masive din Masivul Retezat, puse pe seama unor insecte, au declanşat o mişcare fără precedent în rândul organizaţiilor de mediu, care au formulat o petiţie adresată ministrului Mediului, Laszlo Borbely. Cu toate acestea, doar aproximativ 800 de hunedoreni au semnat, dintr-un total ce se apropie rapid de 51.000 de semnatari. Cei care doresc să se mai poată plimba printr-un peisaj forestier în care „mâna omului nu a pus niciodată piciorul” pot ajuta completând formularul de pe www.padurivirgine.ro. În funcţie de internet. Într-un scenariu optimist, hunedorenii par interesaţi de soarta Retezatului şi a pădurilor virgine. Într-un scenariu pesimist părerea lor nu contează. În realitate însă, interesul pe plan local este mic. Din cei aproape 840 de semnatari, cei mai mulţi sunt din Deva (350), urmaţi de locuitorii municipiilor Hunedoara (253) şi Orăştie (97). Lipsa internetului nu este însă o scuză. Există hunedoreni din localităţi precum Vaţa de Sus, Luncoiu de Jos, Certej, Veţel, Livadia sau Tâmpa, care au găsit resursele de a lupta pentru natură. Pentru a semna petiţia, doritorii trebuie doar să completeze numele, prenumele, adresa de email, oraşul şi, opţional, un mesaj către ministrul Borbely. Reprezentanţii WWF au pregătit şi un concurs pentru cei care reuşesc să răspândească mesajul campaniei în cât mai multe locuri şi să strângă cele mai multe semnături din rândul prietenilor. Câştigătorii vor fi anunţaţi pe 21 noiembrie, când primii cinci vor câştiga o excursie de o zi într-o pădure virgină din România. Distrugere cu voie de la lege. Petiţia a fost înfiinţată de filiala română a WWF, unul dintre cele mai cunoscute şi influente organisme nonguvernamentale ce luptă pentru protejarea mediului la nivel mondial. Potrivit statisticilor întocmite de către ecologişti, România găzduieşte în prezent 65 la sută din totalul pădurilor virgine din Europa, dacă este să nu luăm în considerare Rusia. Potrivit unei hărţi întocmite în 2003, o bună parte dintre acestea se află pe teritoriul judeţului Hunedoara, iar reprezentanţii WWF sunt de luni întregi pe teren pentru a aduce situaţia la zi. Mulţi se pot întreba de ce atâta tam-tam pentru nişte păduri a căror importanţă ar trebui să atragă protecţia legii. Şi tocmai de aceea. În secolul XIX, terenurile forestiere virgine acopereau aproximativ 30 de procente din totalul pădurilor din România. Doar şase la sută au mai rămas în 2000, iar astăzi sub trei procente. Dacă este să ne raportăm la total, doar 18 la sută beneficiază de un statut de protecţie. Restul pot fi distruse fără ca cineva să încalce legea şi, drept consecinţă, să fie tras la răspundere. Da şi nu, dar mai vedem. Legislaţia permisivă este cea care ameninţă şi pădurile virgine din Masivul Retezat, ultimul peisaj forestier intact din zona cu climă temperată a Europei. Cum nu se putea apuca nimeni de tăiat din senin, au apărut „temutele” ipide, o specie de insecte care pun în pericol sănătatea copacilor. Specialiştii din străinătate încă spun că în Retezat s-au tăiat mai mulţi arbori sănătoşi, şi asta pentru că lemnul poate fi valorificat. Acuzaţiile sunt confirmate şi de către ministrul Mediului, Laszlo Borbely, care, într-o conferinţă la Deva, a declarat că în zonă va avea loc şi un al treilea control. Oficialul a adăugat că soarta pădurilor virgine va fi una dintre priorităţile instituţiei pe care o conduce, după ce a primit o scrisoare din partea Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Retezat. Cu titlul de propunere, specialiştii cer ca natura să fie lăsată să îşi vadă singură de grijă, orice tăiere de arbori să fie sistată şi zona să fie inclusă în arealul protejat integral. Decizia se va lua însă la centru. /Ziarul Hunedorenului HD

Deva, ca un tomberon - Municipiul reşedinţă de judeţ este sufocat de gunoaie

Urbea de poalele Cetăţii este sufocată de gunoaie. Cu toate că străzile principale ale localităţii "strălucesc de curăţenie", cartierele mărginaşe şi zonele limitrofe ale Devei sunt împânzite de resturi menajere, mormane de moloz şi chiar piese de mobilier sau obiecte vestimentare. Între indiferenţa autorităţilor locale şi indolenţa locuitorilor din Deva stau mormanele de deşeuri, cu atât mai mult cu cât la sfârşitul lunii septembrie, sute de voluntari au curăţat zonele "cu probleme". Pădurea Bejan, eterna problemă: Cea mai "sensibilă" zonă în ceea ce priveşte gunoaiele lăsate de izbelişte este Pădurea de la Bejan. În ciuda eforturilor depuse de voluntarii de la Let's Do it Romania şi de autorităţile locale, locul gunoaielor pare să fie la Pădurea Bejan. Întregul platou este sufocat de gunoaiele celor care după ce au ieşit la iarbă verde sau au mers la izvor să-şi procure apă potabilă au "omis" să-şi ia acasă resturile. Pe lângă pungi, caserole şi pet-uri, în zona pădurii de la Bejan mai zac şi mormane de încălţăminte uzată sau piese vestimentare, probabil lăsate în urmă de oamenii străzii care îşi fac veacul pe aici. Autorităţile locale cunosc foarte bine această problemă, însă sunt de părere că oricât s-ar chinui responsabilii serviciului de salubritate să cureţe în urma cetăţenilor "civilizaţi", gunoiul reapare la câteva zile din momentul în care a fost strâns. "La Bejan este o problemă veche. Avem, periodic acţiuni de curăţire a zonei, însă degeaba", spune viceprimarul Devei, Cosmin Costa. Vechea piaţă a ruşilor va fi modernizată. O altă zonă cu probleme este vechea piaţă a ruşilor, care a fost amenajată ad-hoc pe o platformă în imediata apropiere a parcului de la Bejan. În urmă cu câteva luni, aici avea loc târgul de vechituri, iar vânzătorii ambulanţi erau nevoiţi să-şi scoată marfa la vânzare printre maldăre de gunoaie. Vechile chioşcuri deveniseră "culcuşuri" pentru oamenii străzii, iar întreg platoul era acoperit de deşeuri. Ce a mai rămas acum din fosta piaţă sunt doar gunoaiele, care în scurt timp, susţine viceprimarul Costa, vor fi ridicate, pentru că aici urmează să fie amenajat un parc pentru copii. "Primăria Deva intenţionează să amenajeze aici un parc pentru copii. De fapt este vorba de o extindere a parcului de la Bejan. Proiectul este amplu şi necesită 25 de miliarde de lei, însă aici vor fi amenjate spaţii de joacă, locuri pentru grătar, aparate de fitness în aer liber şi piste pentru role", spune viceprimarul Costa. Luminaţia îi îngroapă pe cei vii în gunoaie. Ziua morţilor i-a scos pe deveni în cimitire. După ce au "primenit" mormintele celor trecuţi în nefiinţă, au azvârlit resturile de vegetaţie, coroanele veştejite şi resturile de candele, peste gardul ţintirimului. Peisajul este unul de-a dreptul dezolant. Pe uliţele care despart cimitirul ortodox de cel penticostal de la Bejan, zac mormane de gunoi, dar şi resturi de coroane arse. Practic grămezile de mizerie se ridică chiar la înălţimea gardului cimitirului, cu toate că la intrare este amenajat un loc pentru colectarea deşeurilor. Ironia sorţii face ca tomberoanele să fie goale, în timp ce împrejurimile ţintirimului sunt sufocate de gunoaie. Oamenii de bună credinţă, trimişi unde văd cu ochii: Nici zonele limitrofe ale municipiului Deva nu au scăpat de "furia" mormanelor de moloz. Resturi provenite de la amenajările interioare împânzesc malul râului Mureş. Cu toate că s-a aprobat în Consiliul Local o hotărâre care prevede ecologizarea acestei zone, nu a fost întreprinsă nicio acţiune în acest sens. Molozul şi gunoaiele zac şi pe drumul care duce înspre staţia de epurare a municipiului. Fie că sunt pet-uri, pături, jucării sau materiale de construcţii, strada este aproape impracticabilă, iar oamenii şi maşinile trebuie să treacă peste mormanele de gunoi. "Am fost cu un reprezentant al primăriei la o "plimbare" pe malul Mureşului. S-a convins că este nevoie de o intervenţie cât mai rapidă în acest sens şi spunea că vor aloca fonduri. Problema nu e doar a oamenilor care vor să se descotorosească de ce nu mai au nevoie în gospodării. Personal am fost de faţă când un om cu simţul răspunderii a venit la halda de gunoi să golească o remorcă. Persoana care era la poartă l-a trimis unde vede cu ochii. După ora patru nu mai acceptă ca oamenii să ducă gunoiul pe rampă, chiar dacă aceştia intenţionează să plătească pentru a depune", a precizat comisarul şef al Gărzii de Mediu Hunedoara, Cristian Moldovan. Ţiganii şi vântul fac mizerie. Probleme cu resturile menajere sunt şi în spatele blocurilor din Deva, cu toate că primăria prin Serviciul Public de Întreţinere şi Gospodărire al Municipiului (SPIGM) a demarat campania de curăţenie de toamnă. "Degeaba vin cei de la salubritate să ridice tomberoanele, că nu prea au ce goli din ele. Aruncăm gunoiul la coş, după care vin ţiganii şi cotrobăie. Scot tot gunoiul afară, îşi iau de acolo ce cred ei că le este folositor după care îl împrăştie vântul. Cel mai bine ar fi să fie cumva limitat accesul ţiganilor la tomberoane. Oricât de multă curăţenie ai face, munca e în zadar din cauza lor", este de părere o localnică a cartierului Micro 15, Ofelia Micloş. Sesizat cu privire la această situaţie, viceprimarul Cosmin Costa a precizat că Primăria Deva are soluţie şi pentru această problemă: "Ştim ce se întâmplă în spatele blocurilor, unde gunoiul este împrăştiat de unii oameni după care este dus de vânt. Împreună cu cei de la Salubritate vrem să realizăm o investiţie care va rezolva problema. Dorim să împrejmuim cu gard înalt aceste zone, să existe o poartă de acces, iar locatarii blocurilor vor primi o cheie de la lacătul cu care va fi închisă poarta. Astfel, nici cei care cotrobăie în gunoaie nu vor mai avea acces să facă mizerie şi nici acele zone nu vor mai arăta atât de urât". Rămâne însă de văzut când vor fi puse în aplicare planurile administraţiei locale a municipiului Deva. Glasul Hunedoarei HD - Irina Năstase –