Cod-f-pc-4 revista presei 8 noiembrie 2012 cuprins

Vom construi un singur reactor nuclear?

Ministerul Economiei va înainta Guvernului un memorandum cu patru variante de continuare a proiectului reactoarelor nucleare 3 şi 4 . Cel mai nefavorabil scenariu ar fi cel în care Nuclearelectrica ar deţine întregul pachet de acţiuni în EnergoNuclear, caz în care se va construi o singură unitateCelelalte trei ar putea fi atragerea unor noi investitori, atragerea celor care au părăsit EnergoNuclear în 2009 - 2010 sau menţinerea celor actuali. După nouă ani de discuţii, timp în care autorităţile au căutat soluţii pentru extinderea producţiei de energie nucleară, Ministerul Economiei anunţă că are patru noi scenarii pentru construcţia unor noi reactoare la Cernavodă. În lipsa atragerii unor noi investitori în EnergoNuclear, situaţie declanşată pe de o parte de criza financiară, iar pe de alta de incoerenţa legislativă (dovadă modificările succesive aduse strategiilor energetice a României, care s-au dovedit a nu fi niciodată viabile), statul ia în calcul şi construcţia unui singur reactor, în cazul în care Nuclearelectrica ar fi singurul acţionar în compania de proiect. Acest scenariu a fost avansat ieri într-o conferinţă de presă, numită concludent "Sistemul energetic la răscruce", de Mircea Meteş, inginer-şef în Departamentul de tranzacţii cu electricitate din Nuclearelectrica. "Cea mai nevaforabilă variantă este să rămânem doar noi, Nuclearelectrica, şi să obţinem credite cu garanţia statului. Ca să adaptăm investiţia la forţele noastre am face un singur reactor. Sperăm totuşi să vină şi alţi investitori", a spus Meteş, citat de Mediafax.
Anunţul a survenit celui făcut de Alexandru Săndulescu, director în Ministerul Economiei, potrivit căruia instituţia pe care o reprezintă va înainta Guvernului un memorandum cu patru variante de continuare a proiectului reactoarelor nucleare 3 şi 4 şi susţine continuarea investiţiei cu actualii investitori şi atragerea altora, concomitent cu reducerea participaţiei statului. "Pregătim un memorandum pe care îl vom înainta Guvernului, cu patru variante de continuare a investiţiei în reactoarele 3 şi 4. Varianta pe care o susţinem este continuarea investiţiei cu actualii investitori şi atragerea altora prin reducerea participaţiei statului în compania de proiect", a spus ieri Săndulescu, refuzând să detalieze care sunt aceste patru scenarii, pentru că "nu este bine" să discute conţinutul acestui memorandum înainte de a fi înaintat Guvernului.
Cele patru posibile scenarii. Cele patru scenarii luate în calcul de autorităţi ar putea fi atragerea unor noi investitori, astfel încât participaţia de aproape 86% deţinută de Nuclearelectrica în EnergoNuclear, compania de proiect, să fie redusă considerabil - caz în care se vor construi două reactoare nucleare; atragerea investitorilor care au părăsit EnergoNuclear în 2009 - 2010; menţinerea investitorilor actuali, respectiv Nuclearelectrica, Enel şi Arcelor Mittal; construirea unui singur reactor nuclear în cazul în care Nuclearelectrica ar fi unicul acţionar în compania de proiect.
Discuţiile pe tema construcţiei reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă au fost reluate în urmă cu nouă ani de către oficialii ministeriali, proiectul fiind iniţiat în 2007, iar lucrările fiind estimate să înceapă în 2010. În 2008, EnergoNuclear era formată din Nuclearelectrica, cu o participaţie de 51% şi din societăţile CEZ (Cehia), RWE (Germania), GDF Suez (Franţa) şi Enel (Italia), fiecare cu câte 9,15% dintre titluri, şi din ArcelorMittal România şi Iberdrola (Spania) cu câte 6,2%. În perioada 2009 - 2010, grupurile energetice CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (Franţa-Belgia), care au semnat acordul de investiţii în 2008, s-au retras din proiectul coordonat de EnergoNuclear. Prin preluarea acţiunilor companiilor care s-au retras, Nuclearelectrica deţine în prezent 84,65% dintre titluri, ceilalţi acţionari din cadrul companiei mixte de proiect EnergoNuclear fiind Enel (Italia), cu 9,15%, şi ArcelorMittal România, cu 6,2%.
Iniţial, statul a luat în calcul ca unităţile nucleare 3 şi 4 să aibă o putere instalată de 720 MW fiecare şi să dubleze capacitatea de producţie a centralei de la Cernavodă.
Tratative cu partenerii care s-au retras din proiect şi o companie chineză
În prezent, Nuclearelectrica caută noi investitori ducând tratative, pe de o parte cu grupurile care s-au retras din proiect, iar pe de alta cu noi companii, inclusiv China Guandong Group, interesate să preia din participaţia Nuclearelectrica în EnergoNuclear.
În urmă cu două săptămâni, Rodin Traicu, secretar de stat în Ministerul Economiei, anunţa că a invitat CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF SUEZ la discuţii pentru reluarea proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. "Sper ca până la finalul anului să avem discuţii pentru proiectul nou. Sper ca până atunci să primim răspunsuri şi să discutăm. Ne aşteptăm la un răspuns pozitiv şi din partea CEZ. În acelaşi timp, Arcelor Mittal şi Enel ne-au asigurat că pentru cel puţin un an de zile rămân în proiect", a spus Traicu.
CEZ a anunţat însă că s-au retras din proiect în 2010 pentru că "nu s-a întâmplat nimic în ultimii ani", iar lipsa unei strategii energetice clare  va afecta şi potenţialul României de a exporta electricitate. Una dintre soluţiile pe care oficialii români ar trebui să le aplice în vederea îmbunătăţirii situaţiei energetice ar fi, în opinia şefului CEZ, prezentarea către investitori a unor proiecte fezabile. O săptămână mai târziu, acesta a spus că o companie chineză, China Guandong Group, ar putea asigura aproape 40% din investiţia pentru construirea reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă. "Am discutat posibilitatea ca societatea chineză să investească aproape 40% din necesarul investiţional pentru unităţile nucleare 3 şi 4, în partea clasică a centralei, adică echipamente electrice, circuite, turbine, generator. A fost o discuţie deosebit de importantă, mult mai importantă decât mă aşteptam. Tonusul nostru faţă de cele două reactoare a crescut simţitor", a declarat atunci Traicu. Punerea în funcţiune nu se poate face mai devreme de 2019. Valoarea investiţiei în reactoarele 3 şi 4, estimată la patru miliarde de euro în 2008, va fi reanalizată, iar finalizarea celor două unităţi a fost amânată pentru anul 2019. "Vom estima o nouă valoare pe baza potenţialelor oferte. Vom face o nouă fezabilitate a proiectului", a declarat anul trecut Dragoş Popescu, director general al EnergoNuclear.  Potrivit calendarului de derulare a investiţiei prezentat de acesta, realizarea lucrărilor de execuţie este estimată pentru perioada august 2013 - iulie 2019. "RBS Frankfurt plc, consultantul financiar al EnergoNuclear, va elabora analiza economico-financiară a proiectului (studiul de fezabilitate) şi va propune o structură de finanţare a proiectului. Criteriile pentru evaluarea ofertelor preliminare pentru atribuirea contractului de inginerie (IPC) vor fi precizate pe parcursul celei de-a doua etape a procedurii de achiziţie, când se va clarifica conţinutul specificaţiei tehnice a centralei nucleare", a mai spus Popescu pentru Curierul Naţional.
CNP: România nu poate susţine financiar construcţia Un studiu comandat de Comisia . Naţională de Prognoză arată că punerea în funcţiune a reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă este incertă înainte de anul 2020, din cauza neclarităţilor legate de capacitatea României de a finanţa investiţia şi structura acţionariatului. "Structura parteneriatului, precum şi capacitatea părţii române de a-şi acoperi financiar cota de acţiuni constituie elemente de incertitudine care plasează momentul punerii în funcţiune după anul 2020", se arată în studiu.