Cod-f-pc-4 revista presei 8 noiembrie 2012 cuprins


Teme de mediu Cine e de vină pentru închiderea gropii de gunoi de la Pata Rât



Yüklə 124,79 Kb.
səhifə7/7
tarix17.12.2017
ölçüsü124,79 Kb.
#35129
1   2   3   4   5   6   7

Teme de mediu

Cine e de vină pentru închiderea gropii de gunoi de la Pata Rât


Autorităţile locale nu deţin soluţii pentru depozitarea gunoiului menajer. Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca apreciază că sistarea gropii temporare de gunoi de la Pata Rât ar fi fost politizată. Municipalitatea dă vina pe Consiliul Judeţean (CJ) pentru că nu s-a grăbit cu implementarea sistemului ecologic de colectare şi depozitare a deşeurilor. Noul preşedinte al CJ, Horea Uioreanu, arată că responsabili de această situaţie ar fi tot reprezentanţii PDL. Sursele ZIUA de CLUJ spun însă că acel control „inopinat" care a dus la închiderea gropii de gunoi a Clujului ar fi fost orchestrat de UDMR, mai exact de fostul comisar şef al Gărzii de Mediu, Imre Lenke, pentru că fost schimbată din funcţie. Groapa de gunoi menajer de la Pata Rât trebuia închisă acum mai bine de un an, conform normativelor în vigoare. Datoria administraţiei judeţene era să pună la punct un sistem integrat, ecologic, de colectare şi depozitare a deşeurilor. În acest scop, primul pas îl constituia construcţia depozitului ecologic de deşeuri. Din pricina procedurii de autorizare a acestui obiectiv şi de atribuire a contractului de execuţie a lucrărilor, Consiliul Judeţean a demarat proiectul destul de târziu, abia la începutul acestui an. Ca atare, instituţia nu va reuşi să ofere alternativă la gropile actuale neconforme de pe raza judeţului decât de anul viitor, din iulie. „De-abia de anul viitor din iulie vom avea finalizată prima celulă ecologică de depozitare a deşeurilor. Până atunci va trebui să ne descurcăm cum putem", a subliniat preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu. Pentru gunoiul menajer din Cluj, municipalitatea a amenajat o groapă temporară, în vecinătatea vechii rampe de la Pata Rât. Nimeni nu înţelege cum de s-a întâmplat ca pe nepusă masă, Garda de Mediu să vină să închidă această groapa temporară, ştiut fiind faptul că autorităţile administrative nu dispun de o alternativă pentru depozitarea gunoiului menajer din Cluj. Cu toate acestea, doi comisari de mediu de la Bucureşti au venit în control şi au dat dispoziţie firmelor de salubritate să nu se mai folosească de această groapă temporară. Oamenii s-au trezit luni că nu vine nimeni să le ridice gunoiul. Primăria a promis că va găsi o soluţie, însă fără a explica cum anume. În schimb, primarul Emil Boc a încercat să sublinieze că la mijloc ar fi, de fapt un atac politic. Tot primarul a arătat înspre Consiliul Judeţean, dat fiind faptul că această instituţie are obligaţia să construiască noul depozit de deşeuri. În replică, liderul administraţiei judeţene, Horea Uioreanu, a arătat că de vină pentru lipsa unui depozit ecologic de deşeuri sunt tot liderii PDL. Sursele ZIUA de Cluj au arătat însă că procesul de închidere a gropii temporare de gunoi ar fi fost demarat de fostul comisar şef al Gărzii de Mediu, Imre Lenke. Pentru că a fost schimbată din funcţie, Imre Lenke ar fi apelat la cunoştinţele ei de la Bucureşti, astfel că doi comisari de mediu au venit la Cluj pentru a crea probleme autorităţilor locale şi judeţene. „Cum altfel vă explicaţi că timp de patru ani de zile nimeni de la Garda de Mediu s-a găsit să se lege de aceste nereguli ale Clujului şi imediat după ce doamna Imre a fost schimbată din funcţia de comisar şef au apărut şi problemele?", au arătat sursele ZIUA de Cluj, din cadrul Consiliului Judeţean.

Imre Lenke nu a putut fi contactată pentru a-şi spune punctul de vedere cu privire la această situaţie. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/cine-e-de-vina-pentru-inchiderea-gropii-de-gunoi-de-la-pata-rat--101244.html



ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI

Teme ABA

Consumăm tot mai puţină apă


Orădenii au ajuns să consume la fel de multă apă ca şi ceilalţi locuitori ai Uniunii Europene. Asta în condiţiile în care în urmă cu zece ani, românii risipeau apA fără să ţină cont de costuri. Cauza nu se explică însă prin moderaţie, la fel cum se întâmplă în vest, ci prin costurile din ce în ce mai mari ale facturilor. Picatură cu picătură, orădenii au drămuit cât au putut mai bine consumul de apă din acestă vară. Datele statistice arată că, deşi am avut partea de cea mai toridă vară din ultimii 20 de ani, consumul la robinete a scăzut faţă de anii trecuţi. Ovidiu Gavra,directorul Companiei de Apă explica: "putem lua luna iunie 2012, am avut un consum de 3,51 de metri cubi pe persoană in 2011, 3,74 metri cubi pe lună şi in 2010 3,73 de metri cubi" La fel s-a întâmplat şi în luna iulie, când orădenii au consumat cu 53 de mii de metri cubi mai puţin decât acum doi ani.  Gheorghe Popa, directorul tehnic al Companiei de Apă precizeaza :"ca urmare a contorizării, azi, Oradea şi multe alte oraşe mari sunt in tendinţa consumului european cifrele spuneam sunt 130 de litri pe om pe zi." Consumatorii spun insă că au strâns mai tare robinetele din motive economice. "Banii sunt mai puţini, inflaţia e mare, fiecare pic de apă se uită omul la ea cat a consumat","De exemplu, eu stau singură şi fac economie. Eu cu apă de la ştrand gătesc pentru că nu am posibilităţi" explica doi oradeni. Patru metri cubi este debitul actual al Crişului Repede. Statisticile arată că, în fiecare lună de vară din 2012, oradenii au consumat 950 de mii de metri cubi de apa, adică echivalentul apei care se scurge timp de 3 zile pe Crisul Repede. In urmă cu 15 ani, locuitorii oraşului foloseau echivalentul debitului pe 9 chiar 10 zile. Cu tot consumul modest al populaţiei, rezervele de apă din baraje au scăzut drastic în această vară. "August a fost luna cea mai secetoasă şi cu probleme. Am avut cu aprope 30% mai puţin debit de apă" afirma Dumitru Voloşeniuc, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri. In total, in judeţul Bihor, Compania de Apă a livrat un milion 100 de mii de metri cubi de apă pe lună. Preţul unui metru cub de apă rece costă 3 lei şi 71 de bani./ Digi 24 Oradea,

http://www.digi24.ro/stire/Consumam-tot-mai-putina-apa_55767

Teme politice

Candidaţii UDMR au intrat în campania electorală pe imnul Ungariei


Zeci de membri şi simpatizanţi ai UDMR s-au adunat, miercuri, la lansarea celor 13 candidaţi UDMR pentru Parlamentul României, organizată, în ciuda vântului rece, în aer liber, lângă statuia Holnaposok a celor patru poeţi maghiari, Ady Endre, Dutka Akos, Juhasz Gyula şi Emod Tamas care au făcut parte din gruparea literară "Holnaposok", constituită la Oradea la începutul secolului XX. De la umbrele, la geci.Deşi, oficial, campania electorală începe abia vineri, înainte de eveniment organizatorii au împărţit deja calendare şi pliante cu sloganul electoral al UDMR, iar în locul consacratei umbrele verzi, oferite anul trecut, acum au dăruit geci inscripţionate cu numele şi lozinci mobilizatoare. Pasztor Sandor, directorul adjunct al Administraţiei Bazinale "Crişuri", de pildă, candidat la deputăţie, se prezintă ca fiind "omul coeziunii", Szabo Odon, preşedintele executiv al UDMR şi tot candidat pentru Camera Deputaţilor, vrea să convingă electoratul să-l voteze pentru că este omul "cu inimă şi certitudine", fosta viceprimăriţă Rozalia Biro, care a intrat în luptă pentru un post de senator, a fost şi va fi "pentru comunitate", în vreme ce actuala deputată Peto Csilla mai vrea un mandat pentru că, zice ea, "poţi conta pe mine". Alexandru Kiss, preşedintele UDMR Bihor, a şi ţinut să sublinieze, în discursul de deschidere, că toţi candidaţii pentru aceste alegeri sunt "dintre cei care au realizat ceva". "Sunt oameni care nu trebuie să vă prezinte proiectele lor, pentru că ei au deja realizări. Au dovedit că pot face ceva pentru comunitate, iar eu nu aştept să aducă luna de pe cer, dar măcar să încerce", a explicat liderul UDMR. Într-o atmosferă care s-a vrut a începutului de secol XX, cu mese şi scaune de cafenea şi cu un afiş uriaş, în spatele scenei, reprezentând Oradea interbelică, unii dintre candidaţii consideraţi favoriţi, Biro Rozalia, Cseke Attila, Peto Csilla şi Pasztor Sandor, şi-au croit discursurile pe citatele cu iz naţionalist ale poeţilor "Holnaposok", subliniind realizările făcute pentru comunitatea maghiară. "Ne-am bătut pentru şcolile noastre, pentru grădiniţele noastre, pentru teatrul nostru şi avem nevoie de încrederea voastră pentru ca, în următorii 4 ani, să ne putem bate pentru toţi maghiarii din România!", a declarat Biro Rozalia, în timp ce colegul ei, Pasztor, şi-a arogat, în numele Uniunii, majoritatea realizărilor făcute în ultimii 4 ani în Oradea. "Am făcut infrastructura, am reabilitat malurile Crişului, Cetatea, am făcut teatru în Cetate, spitalul...", a înşirat candidatul. Candidat în costum de mire.Singurul care a venit fără un discurs pregătit, Szabo Odon a compărut pe scenă în costumul de mire, spunând că "este cel mai bun costum al meu". "Eu nu vreau să par ceea ce nu sunt", a explicat preşedintele executiv al UDMR, făcând referire la unii parlamentari care îşi etalează hainele de firmă în faţa electoratului."Eu până acum am ales bine şi am fost consecvent în ultimii 22 de ani. Mi-am ales soţia, organizaţia, iar acum am ales să candidez. Cred în succesul nostru, al Uniunii şi vreau să dovedesc faptul că e important să credem, să fim uniţi", a completat Szabo, înfierând voalat Partidul Popular Maghiar din Transilvania, care a reuşit să "dezbine maghiarimea", şi, ca urmare, "am pierdut locuri în Consiliul Local şi în Consiliul Judeţean".Szabo a mai arătat că parlamentarii Uniunii vor milita ferm pentru regionalizare şi descentralizare. "Un bihorean va şti mai bine cum trebuie să conducă un judeţ decât un angajat din minister", a explicat el, exemplificând cu faptul că, fidel programului, fostul ministru UDMR al Sănătăţii, Cseke Attila, a reuşit să descentralizeze spitalele din ţară. "Este important să mergem pe acelaşi drum. În urmă cu câţiva ani, când am înfiinţat teatrul de limbă maghiară, s-a vorbit de segregaţie. Acum avem primul festival de teatru interetnic, unde toate piesele sunt subtitrate în limba română pentru ca toţi românii să ne poată cunoaşte cultura. Noi trăim împreună, şi de aceea, ne obligăm să reprezentăm în Parlament atât interesele românilor, cât şi ale maghiarilor", a încheiat reprezentantul UDMR. Semnături pe Imn. Al Ungariei...La finalul evenimentului, rând pe rând, aşezaţi la masa celor patru poeţi maghiari, pe scaunul liber, candidaţii au semnat un program politic prin care îşi asumă programul electoral al Uniunii, dând astfel startul campaniei electorale.Echipa UDMR Bihor pentru Parlamentul României este formată din Biro Rozalia, Ferko Jeno, Szijarto Jozsef şi Csuzi Istvan - pentru Senat, respectiv Cseke Attila, Szabo Odon, Grim Andras, Balind Gyorgy-Mihaly, Fenesi Tibor, Peto Csilla-Mária, Ambruzs Ferenc-Csaba, Pasztor Sandor şi Huszar Istvan - pentru Camera Deputaţilor. Care, chit că s-au lansat în cursa pentru Parlamentul României, au început campania intonând Imnul Ungariei.../ eBIHOREANUL, http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/candidatii-udmr-au-intrat-in-campania-electorala-la-statuia-holnaposok-si-pe-imnul-ungariei--104620.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT


Teme similare

Lucrările de renovare a barajului Gozna rămân în standby


În urma evenimentului de la sfârșitul săptămânii trecute, când pe Bârzava a ajuns un număr îngrijorător de pești morți, lucrările la baraj au fost sistate până la găsirea unei soluții pentru salvarea faunei piscicole din lac. CEZ România anunța încă de lunea aceasta că lucrările la barajul Gozna au fost oprite imediat după ce peștii morți au ajuns în Bârzava. Mai mult decât atât, acestea nu au fost reluate încă, deși ar fi necesară golirea completă a lacului pentru ca reparațiile să fie finalizate. „Dezastrul ecologic” de weekend-ul trecut a determinat oprirea lucrărilor de renovare. Deși CEZ România a demonstrat că nu este de datoria lor legală să menajeze ecosistemul aferent, compania a renunțat deocamdată la lucrările de renovare a digului până se găsește o soluție la problema peștilor. „Nu a început să se scoată iarăși apă din baraj. Decizia companiei, ca dovadă a preocupării sale față de mediu, a fost să sisteze temporar lucrările până la identificarea soluțiilor de reducere a riscurilor față de populația piscicolă din lac”, declară pentru Express de Banat Angelica Barbu, responsabil PR regional CEZ România.

Din momentul în care se va găsi o soluție la problema peștilor, lucrările vor fi rapid finalizate, iar lacul va începe să se reumple, asigurând că până la sezonul de vară va exista suficientă apă în baraj. „Durata lucrărilor va fi influențată de nivelul de colmatare al lacului. În mod normal, însă, aceste lucrări nu ar trebui să dureze mai mult de trei-cinci zile, compania fiind pregătită complet în acest moment din punct de vedere logistic și al forței de muncă”, mai adaugă Angelica Barbu. Amintim că lucrările de renovare au fost solicitate de Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor în urma unei verificări la fața locului. În 2014, barajul va fi din nou supus evaluării comisiei și până la acea dată renovările vor trebui finalizate. /Express de Banat, http://expressdebanat.ro/galerie-foto-lucrarile-de-renovare-barajului-gozna-raman-in-standby

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Teme de mediu

În cadrul campaniei „Împădurim România”, Inspectoratul de Regim Silvic va planta peste 1.400.000 de puieţi


Sâmbătă, 3 noiembrie, a debutat una din cele mai mari acţiuni de împădurire din România, campania naţională de plantare „Împădurim România!”, iniţiată de Ministerul Mediului şi Pădurilor. Proiectul are ca scop împădurirea mai multor suprafeţe de teren din majoritatea judeţelor, pe care vor fi plantaţi în total peste 26 de milioane de puieţi. Acţiunea „Împădurim România!” se va desfăşura pe tot parcursul lunii noiembrie, proiectul fiind născut dintr-o problemă extrem de presantă a României – dispariţia pădurilor, ca urmare a tăierilor ilegale, aridizărilor şi deşertificărilor. Această situaţie are, de cele mai multe ori, efecte devastatoare asupra comunităţilor locale şi a infrastructurii. Reconstrucţia ecologică forestieră, prin împădurirea terenurilor degradate, inapte pentru folosinţe agricole, precum şi a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, are ca scop principal protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. În această campanie, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare va planta circa 1.400.000 de puieţi, pe terenuri deja amenajate.

Stoparea alunecărilor de teren

Pădurile din România, ca toate pădurile din zona temperată, au fost exploatate mult timp ca resursă de lemn de foc şi de construcţie sau ca loc de păşune. La mijlocul secolului trecut, majoritatea pădurilor au fost afectate de o presiune crescută pentru creşterea volumului recoltat, ceea ce a dus la stocul biomasei aeriene şi subterane. Pădurile sunt o verigă esenţială în ciclul global al carbonului, datorită capacităţii lor de a extrage CO2 din atmosferă şi de a-l stoca în biomasă proprie şi în sol, comportându-se ca un puţ (rezervor). În principiu, ecosistemele forestiere stochează permanent, prin procesul de fotosinteză, în jur de 74 la sută din cantitatea stocată de dioxid de carbon (CO2) în lemn sau biomasă (trunchi, crengi) şi respectiv 24 la sută în rădăcini şi sol. În cazul despăduririi bruşte a unei suprafeţe, prin tăiere rasă, aproximativ 38 la sută din CO2 sechestrat se eliberează imediat, iar restul treptat, într-o perioadă scurtă de timp. Pădurea are de asemenea un rol deosebit de important în stabilizarea unor fenomene adiacente schimbărilor climatice, cum ar fi eroziunea solului, reducerea efectelor precipitaţiilor abundente şi ale secetei.



Au fost distruse perdelele forestiere

Pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, o soluţie o reprezintă păstrarea vegetaţiei forestiere şi crearea de noi păduri ce vor reduce în timp efectul schimbărilor climatice la nivel regional şi local. Fenomenul tăierilor ilegale a condus la inundaţii şi alunecări de terenuri, cu efecte de multe ori devastatoare asupra comunităţilor locale şi infrastructurii. În zonele sudice ale ţării au fost semnalate tendinţe de aridizare şi deşertificare ca urmare a distrugerii perdelelor forestiere de protecţie şi tăierilor ilegale a unor întregi trupuri de pădure. Prin acest fenomen, nu numai că România a pierdut din puterea plămânului său verde, dar au fost posibile şi catastrofele ce au lovit atâtea comunităţi: seceta, inundaţiile, alunecările de teren sunt şi efecte ale distrugerii zonelor împădurite. Planul Naţional de Combatere a Tăierilor Ilegale are în vedere stoparea acestui fenomen. Reconstrucţia ecologică forestieră, prin împădurirea terenurilor degradate, inapte pentru folosinţe agricole, precum şi a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, are ca scop principal protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. Informaţiile ne-au fost oferite de ing. Gheorghe Poenaru, director al ITRSV Vâlcea. /Viaţa Vâlcii, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/35-dus-intors/9275-in-cadrul-campaniei-impdurim-romania-inspectoratul-de-regim-silvic-va-planta-peste-1400000-de-puiei-.html





- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38


Yüklə 124,79 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin