Cod-f-pc-4 revista presei 9 decembrie 2011 cuprins

Iarnă la preţuri mari

Trebuie să ne pregătim peste iarnă de un asalt al preţurilor la energie, dar şi la frig în case. Seceta a dijmuit producţia de energie ieftină şi a început să consume din rezervele de cărbune şi gaze naturale pregătite pentru iarnă. Refacerea stocurilor presupune mari eforturi financiare, pentru că trebuie să se apeleze la importuri. Paradoxal, Guvernul s-a angajat ca, la jumătatea acestei luni, să liberalizeze exporturile de gaze autohtone, ceea ce va afecta şi mai mult întreaga ţară. Seceta prelungită atacă sistemul energetic din toate părţile. Hidroelectrica a rămas fără apă pentru uzinare, iar Nuclearelectrica se pregăteşte să închidă un reactor pentru că Dunărea nu mai asigură apă suficientă pentru producţie. Pentru a compensa lipsa de energie electrică produsă de cele două companii, au fost activate la maximum termocentralele, care folosesc gaze naturale şi cărbune. Numai că s-a intrat în rezervele pregătite pentru iarnă. „La unele centrale electrice suntem cu stocurile de cărbune sub prevederile din programul stabilit pentru iarnă, dar se lucrează, în mine, în ture prelungite, şapte zile pe săptămână”, a declarat Alexandru Săndulescu, director în cadrul Ministerului Economiei, joi, la o conferinţă pe teme energetice. În plus, se apelează mult mai mult la importurile de gaze naturale, unde preţurile sunt, acum, de 495 dolari/1000mc, comparativ cu 170 dolari/1000mc gazul din producţia internă. Diferenţa de preţ trebuie suportată de către consumatori. Reprezentanţii statului au încercat să liniştească populaţia, declarând că „momentan, nu e o problemă. În fiecare săptămână se face o analiză a situaţiei. Depinde de cât va ploua, de consumul industriei, de temperaturile exterioare”, a spus Mihai Râmniceanu, director în ANRE.

Cert preţuri mai mari

Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de industrii din Camera Deputaţilor, dă ca sigură creşterea preţului energiei cu 4,5-6%, fără a lua în calcul şi alţi factori în afara secetei. ANRE a decis deja ca preţul curentului pentru industrie să se majoreze cu 5%, de la începutul anului, la care se adaugă şi costurile cu certificatele verzi, încă aproximativ 2,5%, bani plătiţi de toată lumea.Iancu a atacat dur poziţia Guvernului în aplicarea unor politici care să protejeze piaţa internă şi consumatorii români. Parlamentarul a declarat că Guvernul şi-a luat angajamentul faţă de UE ca, până pe 15 decembrie 2011, să liberalizeze exportul de gaze naturale. El a acuzat Executivul de „servilism”, pentru că acceptă ca o resursă a României atât de importantă să fie vândută în afara ţării, ceea ce va duce la creşterea preţului la gaze natuale din producţia internă. El a dat exemplu statelor membre care au limitat circulaţia forţei de muncă din cauza crizei, dar România nu procedează la fel cu circulaţia liberă a mărfurilor. /Puterea,

http://www.puterea.ro/articol/sa_ne_rugam_pentru_o_iarna_blanda

Apă grea pentru reactorul-fantomă

Nuclearelectrica ar putea fi obligată să cumpere apă grea de miliarde lei, inclusiv pentru unitatea 5, care nu va mai fi construită.Prin această mutare este artificial ţinut în viaţă combinatul Romag din Drobeta Turnu Severin. Acesta primeşte 2,15 mil. lei pe tonă, iar calculele Curierului Naţional arată că se vor fabrica în plus peste 1.000 tone. Informaţiile confuze sau mai bine zis contradictorii furnizate de reprezentanţii combinatului de apă grea din Drobeta Turnu Severin ne fac să ne întrebăm care este de fapt strategia României privind energia nucleară. Câte reactoare nucleare se vor construi la Cernavodă şi care este necesarul de apă grea destinat funcţionării acestora, sunt întrebări mai mult decât pertinente având în vedere răspunsul şefului Romag - Prod, cel care asigură interimatul conducerii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare. Întrebat de Curierul Naţional câtă apă grea s-a produs de la deschiderea primei linii de fabricaţie a Romag - Prod şi câtă apă grea mai trebuie fabricată, întrebări spunem noi, mai mult decât punctuale, care necesitau doar consultarea unor statistici, nicidecum estimări, Constantin Bolocan, directorul general al Romag - Prod ne-a informat că la Cernavodă se vor mai construi 3 reactoare, nu două aşa cum se ştie, şi că pentru acestea este nevoie de încă şapte ani până se va fabrica toată apa grea necesară punerii lor în funcţiune şi completărilor tehnologice anuale pe toată durata lor de viaţă. "În această strategie (energetică a României - n. red.), filiera nucleară este gândită de specialişti a cuprinde 5 reactoare CANDU 600. Dintre acestea, Unităţile 1 şi 2 funcţionează la randamente foarte mari (CNE este pe locul 3 în lume ca performanţe), iar unităţile 3, 4 şi 5 sunt în faza de investiţie. (...) După cum se cunoaşte, un reactor CANDU funcţionează cu materiile prime uraniu natural şi apă grea. Aceste materii prime trebuie fabricate înaintea punerii în funcţiune", ne-a informat Romag - Prod. "Documentaţiile de execuţie şi experienţa în exploatare au condus la următoarele cantităţi de apă grea necesare unui reactor, 550 tone pentru probele funcţionale şi încărcarea iniţială şi 450 tone (15 tone anual pe durata de viaţă de 30 de ani a unui reactor - aşa cum ne-a declarat şeful Romag - Prod) pentru asigurarea completărilor pierderilor tehnologice pe durata de viaţă. În total, sunt necesare a se fabrica anterior punerii în funcţiune 550 tone, şi în continuare încă 450 tone apă grea ca rezervă. Aceste cantităţi sunt obligatorii. Altfel, nu se poate funcţiona", a completat Romag - Prod. Un simplu calcul ne arată că un singur reactor nuclear are nevoie, conform datelor Romag - Prod, de 1.000 tone de apă grea, atât pentru încărcarea iniţială, cât şi pentru completările tehnologice, pe toată durata lui de viaţă. Numai că, înmulţit cu 5, câte reactoare spune Romag - Prod că vor exista într-un târziu la Cernavodă, rezultă că la Combinatul din Drobeta Turnu Severin se vor fabrica 5.000 tone de apă grea...

Combinatul spune că fără 4.000 tone de apă grea, reactoarele nu pot funcţiona.

Mergând totuşi pe varianta de patru reactoare nucleare, după cum prevăd acordurile încheiate de compania mixtă EnergoNuclear, înseamnă că Romag - Prod va produce 4.000 tone de apă grea. Dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple: potrivit declaraţiilor responsabililor Romag - Prod, până în prezent s-a fabricat toată apa grea necesară unităţilor 1 şi 2 (2.000 tone) şi din cea aferentă reactoarelor 3 şi 4 - 770 tone, rămânând ca diferenţa să fie fabricată până în 2018. "Până la această dată a fost produsă apă grea pentru prima încărcare a Unităţilor 1 şi 2 de la Cernavodă şi pentru necesarul de completare a pierderilor tehnologice pe durata lor de viaţă. (...) Pentru unităţile 3 şi 4 a fost realizată o cantitate de 770 tone din totalul celor 1.100 tone necesare primei încărcări. În continuare, în conformitate cu OUG 80/2006 art. 1 aliniatul 2, se va produce în perioada 2013-2018 apa grea necesară completării pierderilor pe toată durata de viaţă a unităţilor 3 şi 4. Capacitatea anuală (a Romag - Prod, n. red.) este de 180 tone apă grea", se arată în răspunsul conducerii combinatului. Recapitulăm: s-au produs 2.770 tone de apă grea, urmând ca până în 2019 să se fabrice încă 1.230 tone.

Nuclearelectrica ar avea nevoie de numai 2.860 de tone

Problema este însă alta: Nuclearelectrica ne-a confirmat că anual, completările tehnologice cu apă grea pentru un singur reactor sunt din punct de vedere cantitativ de aproape trei ori mai mici decât susţine Romag - Prod, respectiv 5 - 6 tone pe an, maximum 7 tone pe an conform specificaţiilor tehnice, ceea ce ar face ca întreaga cantitate de apă grea necesară celor patru reactoare nucleare să nu fie mai mare de 2.860 tone, adică cu 1.140 tone mai mult decât susţine conducerea combinatului de la Drobeta Turnu Severin. "SN Nuclearelectrica SA achiziţionează apă grea de la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, Sucursala ROMAG PROD, în baza OUG 80/2006, privind asigurarea producţiei de apă grea în vederea punerii în funcţiune şi pentru completarea necesarului tehnologic a Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. În baza OUG 80/2006 şi cu prevederile OUG 34/2006, art. 12, lit. b privind atribuirea contractelor de achiziţie publică SNN a încheiat cu RAAN-ROMAG PROD un contract de furnizare valabil în perioada 2006-2012. Cantitatea de apă grea contractată este de 1.100 tone, din care s-au achiziţionat până în prezent 851 tone, rămânând o diferenţă de achiziţionat de 289 tone. Cantitatea contractată este aferentă primei încărcături pentru Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă. Unităţile 1 şi 2, conform specificaţiei tehnice, consumă 5-6 tone/grup/an de apă grea", ne-a informat Nuclearelectrica, precizând că valoarea maximă este de 7 tone pe an conform specificaţiilor.

2,15 mil. lei fără TVA, preţul unei singure tone

În ceea ce priveşte preţul, stabilit la 2.146 lei/kg fără TVA, prin aviz de către Direcţia Ajutor de Stat, Practici Neloiale şi Preţuri Reglementate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, acesta este structurat, conform OUG 30/2009, astfel: 83,56% din preţul fără TVA este alocat prin bugetul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie şi 16,44% din preţul fără TVA, din sursele proprii ale SNN SA. Or, diferenţa de apă grea care rezultă din datele primite de la Romag - Prod, comparate cu cele ale Nuclearelectrica, de 1.140 tone, înseamnă peste 3 miliarde de lei (inclusiv TVA), pe care statul şi Nuclearelectrica le vor plăti Romag - Prod în următorii ani... /Curierul Naţional,

http://curierulnational.ro/Eveniment/2011-12-09/Apa+grea+pentru+reactorul-fantoma