Demnitarul care a distrus şpaga de 250.000de lei de frica unui flagrant
/Adevarul, http://adevarul.ro/news/eveniment/demnitarul-distrus-spaga-250000-lei-frica-unui-flagrant-am-fost-speriat-puteam-urmariti-banii-erau-marcati-1_5989d5235ab6550cb8d551d0/index.html
/Money.ro, http://www.money.ro/demnitarul-care-a-distrus-spaga-de-250-000-de-lei-de-frica-unui-flagrant/
Teme similare Acţiuni ale GNM privind combaterea braconajului piscicol
/Infomediu Europa
Preturile la energie alertă pentru sistema
/Romania Libera
Cod portocaliu de vreme rea
Furtunile puternice au facut prapad in jumatate de tara. Mai multe strazi au fost inundate, iar traficul aerian a fost si el afectat, o cursa Low Cost a fost directionata catre Budapesta. Sambata noaptea, in Timis, vantul puternic a rupt firele de electricitate, iar mai multe localitati au ramas in bezna. /ProTV
Furtunile au facut prapad
Furtuni si ploi torentiale in vestul tarii. In Prahova peste 5000 de oameni au ramas fara electricitate. Mai multi copaci au fost scosi din radacini si pusi la pamant, iar grindina a facut si ea pagube. In Bihor, o aversa puternica a inundat o portinune din DN1. /B1TV
Furtunile au facut prapad, cel mai aglomerat drum a fost blocat
Dupa zile intregi de canicula, Romania este maturata de ploi si vijelii puternice.In Bran a fost rupere de nori. In localitatea Scoeriu puhoaiele au intrat in curtile oamenilor. Inundatii au fost si in vestul tarii, in urma unei ploi torentiale. DN1 a fost blocat. In Arges un cioban si trei vaci au murit dupa ce au fost trasniti. /Romania TV
Vreme dezlantuita in vestul tarii
Furtuni si ploi torentiale in vestul tarii. Douazeci de localitati din Timis au ramas fara electricitate din cauza avariilor provocate de vijelie. Cel mai afectat a fost Caras -Severin unde peste 5000 de oameni au ramas fara electricitate. Curentul a fost oprit si in Timisoara. In Bihor, o aversa puetrnica a inundat o portinune din DN1. /Bucuresti FM
Alunecare de teren in Zarnesti
/Libertatea
Domenii incluse în procesul de descentralizare (II)
/Tribuna Economica
Teme de mediu Compensaţii financiare pentru proprietarii de pădure din zonele protejate
/Infomediu Europa
Delta Dunarii, otravita pentru maruntis
/Catavencii
Mihai Goțiu: Este foarte greu ca un organism care are scopuri comerciale, cum e Romsilva, să devină un protector al pădurilor
Vicepreședinte Senatului, Mihai Goțiu, a atenționat, într-o conferință de presă la Reșița, că parcurile naționale se degradează într-un ritm incredibil de rapid și că trebuie găsite soluții pentru a stopa acest lucru.
‘În cele două zile de documentare pe teren, plus restul documentărilor mele, am văzut ilegalități, abuzuri, o exploatare total iresponsabilă, o nesimțire în ceea ce privește exploatarea, probabil și pentru că ei cred că nu vor fi trași vreodată la răspundere, că nimeni nu va face vreodată vreun control real. Nu știu care sunt cauzele, ori o legislație prea permisivă, ori că legislația nu se aplică. Dar concluzia este foarte clară, și anume, că parcurile naționale se degradează într-un ritm incredibil de rapid, așa încât nu știu în ce măsură, dacă lucrurile vor continua la fel, vom mai putea vorbi de parcuri naționale în adevăratul sens al cuvântului’, a declarat senatorul USR Mihai Goțiu, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, o primă soluție pentru oprirea unor astfel de practici ar putea fi o înăsprire a legislației sau o supra-reglementare la nivel de metodologie, respectiv, contravenții, ridicări și anulări de avize, luarea dreptului de a mai exploata păduri, până la fapte încriminate penal.
‘Oricât de bună ar fi legea, dacă o interpretăm cu rea credință vom avea tot astfel de rezultate. O altă problemă se referă la faptul că este foarte greu ca un organism care are scopuri comerciale, cum e Romsilva, să devină un protector al pădurilor. Nu știu ce am putea schimba în gena unor șefi de la Romsilva, deși am găsit oameni foarte dedicați, că principalul lor scop este să producă bani, indiferent de distrugerile pe care le lasă în urmă și care niciodată nu se cuantifică‘, a precizat Goțiu. /Romania Curata, http://www.romaniacurata.ro/mihai-gotiu-este-foarte-greu-ca-un-organism-care-are-scopuri-comerciale-cum-e-romsilva-sa-devina-un-protector-al-padurilor/
Comunicat de presă - Federația pentru Apărarea Pădurilor
Legea 175/ 2017- O lege împotriva pădurii, împotriva interesului național, o lege care defavorizează micii proprietari de păduri, desființează autoritatea personalului silvic în apărarea pădurii și Favorizează grupurile de interese
Federația pentru Apărarea Pădurii si Confederația Consilva solicită Parlamentului României și, mai ales, inițiatorilor Legii 175/2017 de modificare și completare a Legii 46/2008 — Codul silvic să revină de urgență asupra unor prevederi ale acestei legi, care aduc un prejudiciu imens țării și pădurii românești, bun de interes național.
I. Neluând în considerare realitățile sectorului silvic, Legea 175/ 2017 transformă Codul silvic într-un instrument de protejare si facilitare a unor grupuri de interese în accesarea masei lemnoase din pădurile României. Astfel, articolul 59 din Codul silvic se completează prin Legea 175/2017 cu două alineate care legiferează aplicarea unui Regulament de valorificare a masei lemnoase din pădurile statului, contestat în 2015 si 2016 de societatea civilă pe motiv că interzice statului român să fie valorificatorul masei lemnoase recoltate din pădurile statului, lăsând peste 80% din această masă lemnoasă la cheremul unor beneficiari privați.
Acordarea cu dedicație a celei mai mari și mai valoroase părți din masa lemnoasă din pădurile statului beneficiarilor privați constituie o lovitură dată interesului național și nu are precedent în economia forestieră a țărilor din Uniunea Europeană.
II. În România sunt circa 500.000 proprietari de păduri cu proprietăți până în 2 ha, care nu au posibilități financiare pentru a susține paza și administrarea acestor păduri. De aceea, în Legea 46/ 2008 — Codul silvic s-a prevăzut că pentru pădurile până în 30 ha, proprietate a persoanelor fizice sau juridice, statul acorda subvenții pentru pază și administrare. Prin Legea 175/2017, la Alineatele 10 și 12 ale articolului 16, aceasta măsură de salvare și protecție a pădurilor proprietarilor săraci este anulată prin obligarea proprietarilor la plata serviciilor silvice. Astfel sunt condamnate la distrugere peste 800.000 ha de păduri.
III. Tot prin Legea 175/ 2017 se completează articolul 51 din Codul silvic cu un nou alineat, prin care o parte din atribuțiile care confereau autoritate personalului silvic pentru pază și apărarea pădurilor sunt transferate unităților de poliție și jandarmerie. Aplicarea acestui alineat creează o stare de tensiune dată fiind lipsa de eficiență, complică inutil procedurile de constatare a contravențiilor sau infracțiunilor silvice, nu va aduce o ameliorare a situației furtului de masă lemnoasă și distrugerii pădurilor și aduce atingere imaginii și autorității personalului silvic. În România sunt peste 400.000 ha păduri distruse, toate în zone unde guvernanții au desființat structurile de personal silvic, iar acolo unde personalul silvic a rămas, acesta a apărat pădurea de hoți, uneori, cu prețul vieții. Sunt 4 pădurari omorâți de infractorii surprinși în pădure furând lemn și peste 600 de pădurari, tehnicieni și ingineri silvici care au suferit vătămări corporale grave. În condițiile în care personalul silvic, spre deosebire de alte categorii profesionale de pază și apărare, nu beneficiază de salarii și pensii speciale, salariul mediu al acestui personal fiind sub salariul mediu pe economie.
Marile neajunsuri și pericolul aplicării Legii 175/ 2017 asupra pădurii, starea de nemulțumire provocată de conținutul acesteia și de lipsa de transparență prin care s-a elaborat această lege determina Federația pentru Apărarea Pădurilor și Confederația Consilva să solicite d-nei deputat Doina Până, ministrul Apelor și Pădurilor, și Parlamentului României modificarea de urgență a legii. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/08/08/comunicat-de-presa-federatia-pentru-apararea-padurilor-19-29-56
PRESA LOCALĂ
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ
Dostları ilə paylaş: |