Cod-f-pc-4 revista presei


ABA Jiu: Cod Galben pe râurile din mai multe bazine hidrografice



Yüklə 276,64 Kb.
səhifə7/21
tarix31.10.2017
ölçüsü276,64 Kb.
#24216
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   21

ABA Jiu: Cod Galben pe râurile din mai multe bazine hidrografice


FENOMENELE VIZATE: Scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiriale COTELOR DE ATENŢIE şi COTELOR DE INUNDAŢIE.

MOMENTUL PRODUCERII FENOMENELOR VIZATE:

Data: 11.06.2013 ora 15:00 – 12.06.2013 ora 18:00

BAZINELE HIDROGRAFICE AFECTATE: Vişeu, Iza, Tur, Someşul Mare, Lăpuş, Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna, Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Suceava, Moldova, Bistriţa. Având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, se actualizează ATENŢIONAREA HIDROLOGICĂ nr. 53 din 10.06.2013 ora 14:00, după cum urmează:

COD GALBEN

- Se menţine COD GALBEN pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Lăpuş (judeţul Maramureş), Tur (judeţul Satu Mare), Someşul Mare (judeţul Bistriţa Năsăud), Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru (judeţele Sălaj, Satu Mare, Bihor), Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna (judeţele Timiş şi Caraş Severin), Jiu superior şi afluenţi (judeţele Hunedoara, Gorj şi Mehedinţi) şi afluenţii Oltului din judeţele Gorj, Vălcea şi Olt şi pe râurile mici din bazinele hidrografice: Suceava, Moldova şi Bistriţa (judeţul Suceava).

- Se instituie COD GALBEN începând cu data de 11.06.2013 ora 18:00 pe râul Desnăţui (judeţul Dolj) şi pe râurile din bazinele hidrografice superioare şi mijlocii ale: Argeşului, Dâmboviţei, Ialomiţei şi Prahovei (judeţele Argeş, Dâmboviţa şi Prahova).

COD PORTOCALIU

- Se instituie COD PORTOCALIU începând cu data de 12.06.2013 ora 00:00 pentru riscul de producere de scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie şi creşteri rapide de niveluri pe unele râuri mici din bazinele hidrografice: Cerna (judeţul Caraş Severin), Jiu superior (judeţele Hunedoara şi Gorj), afluenţii Jiului din judeţele Gorj şi Mehedinţi, afluenţii Oltului mijlociu şi inferior din judeţele Gorj, Vâlcea şi Olt.

Harta cu codurile şi semnificaţia acestora se anexează.

Se menţionează că aceste fenomene se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe afluenţi de grad inferior ai râurilor marcate pe hartă şi pe cursurile de apă necadastrate.

NOTĂ: Datorită gradului de instabilitate accentuat, cu precipitaţii sub formă de aversă şi caracter torenţial, fenomenele se pot produce izolat şi în alte bazine hidrografice mici din zonele de deal şi munte din centrul şi nordul ţării. In funcţie de evoluţia fenomenelor hidrometeorologice vom reveni cu actualizarea prognozei hidrologice. Se impune urmărirea evoluţiei situaţiei hidrometeorologice, în conformitate cu „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră”. /Oltenasul – Actualitate


Drept la replică


La articolul „Somez Apa Serv să îşi respecte abonaţii şi să remedieze urgent deficienţele pentru a evita întreruperile repetate în furnizarea apei potabile”, apărut în Ziarul Văii Jiului din data de marţi, 11 iunie 2013, autor, Cătălin Docea. Domnul Primar Păducel Ilie are gloanţe pentru somaţie, argumente tehnico-economice.

Moto: Cine taie pădurea, acela seacă şi izvoarele

Vom începe prin a replica fiecărei afirmaţii făcute de d-nul Ilie Păducel în articolul precizat anterior publicat în Ziarul Văii Jiului din data de 11.06.2013.

1. Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroşani nu este interesată de relaţiile personale şi de afaceri pe care d-nul primar le are cu cetăţenii oraşului Petrila cu condiţia să nu dăuneze sau să prejudicieze într-un anume fel activitatea societăţii noastre.

2. Cauzele care determină creşterea turbidităţii pe râul Taia şi afluenţii acestuia constau în fenomene naturale, în speţă, ploile torenţiale şi cauze de natură antropică implicate de activitatea neraţională de exploatare forestieră în bazinul hidrografic al râului Taia. Pentru oricare din aceste situaţii de creştere a turbidităţii, S.C. Apa Serv S.A. poate aplica cele mai moderne tehnologii de tratare cu reactivi cu eficienţă maxi¬mă, decantare şi filtrare în staţia de tratare Taia pentru ca apa brută supusă tratării cu o turbiditate de până la 2000 NTU să fie potabilizată şi adusă la o turbiditate de max. 5 NTU (unităţi de turbiditate), cât prevăd normele pentru apa potabilă. Pentru ca cititorul de rând să aibă un termen de comparaţie, apa râului Taia, în condiţii normale, are o turbiditate de 1-3 NTU, putând ajunge nămol la 2000 NTU, în cazul ploilor torenţiale, foarte rar şi, frecvent atunci când buştenii de arbori sunt traşi direct prin albia afluenţilor, malurile fiind rupte şi aruncate în apă. Trebuie precizat faptul că staţia Taia reabilitată în decursul anilor 2000-2001 şi echipată cu tehnologii moderne şi reactivi eficienţi, practic, nu mai are limite tehnologice de tratare, doar limite economice. Spunem acest lucru deoarece reactivii de tratare, pentru înţelesul oricui, de limpezire costă 2080 lei/tonă, consumul acestora fiind progresiv în creştere odată cu turbiditatea.

În cazul fenomenelor naturale care determină creşterea turbidităţii apei brute a râului Taia, nu ne-am pus niciodată problema cercetării culorii politice a ploii şi, cum este firesc, aplicăm soluţiile tehnologice de tratare şi potabilizare pentru a furniza apă populaţiei. În aceste condiţii ne asumăm costurile de tratare ca o consecinţă firească a condiţiilor naturale de prelevare a apei brute. Cu toate că, trebuie specificat faptul că, tot exploatările neraţionale şi masive care au despădurit practic bazinul hidrografic au determinat instabilitatea critică a solului şi au distrus bariera naturală de reţinere şi înmagazinare a apei provenite din ploile torenţiale. Cum mai este asigurată stabilitatea solului şi reţinerea apei pentru a nu se forma torenţii devastatori care spală solul devenit acum selenar? Poate ne spune Domn’ Primar. Moto-ul nostru zice că „Cine taie pădurea, acela seacă şi izvoarele”, dar, în aceste condiţii de despăduriri sălbatice, fără a mai replanta nimic în loc, în timpul ploilor torenţiale Taia se transformă într-un şuvoi la fel de sălbatic care rupe tot ce-i stă în cale. În consecinţă şi turbidi¬tăţile sunt mai mari decât cele care ar fi în condiţiile existenţei unui bazin hidrografic exploatat, din punct de vedere forestier, tehnologic şi civilizat. În cazul când turbidităţile sunt provocate de exploatările netehnologice şi neraţionale, de ce să suporte S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. costurile suplimentare de tratare? De ce societăţile de exploatare nu-şi amenajează drumurile forestiere astfel încât să evite albia pâraielor şi, acolo unde este necesar să construiască podeţe adecvate de traversare a acestora?

Vă spunem noi de ce, pentru că aceste amenajări costă şi, în situaţia în care ar fi realizate, ar implica costuri suplimentare care le-ar diminua profitul, aşa că mai bine aceste societăţi aruncă costurile suplimentare în cârca S.C. Apa Serv. Şi, noi să fim de acord? Suntem de acord numai cu Legea Apelor nr. 107/1996, Cap. II-Regimul de folosire a apelor şi a albilor, Secţiunea 1, Art. 15, alin.1 care prevede: „Poluarea în orice fel a resurselor de apă este interzisă”. De asemenea, în aceeaşi lege se prevede principiul „poluatorul plăteşte”. În aceste condiţii, ce mai are S.C. Apa Serv de discutat, de demonstrat şi cui să facă aceste demersuri?

Pentru a-l combate cu şi mai mare elocinţă şi evidenţă pe d-nul Păducel anexăm acestui drept la replică şi câteva fotografii care au surprins turbidităţile la confluenţa a doi afluenţi ai râului Taia, unul limpede-cristal, celălalt cu turbiditate foarte mare. Cum a reuşit ploaia să-l tulbure numai pe unul? Lăsăm cititorii să judece acest fenomen.

Specificăm faptul că, în situaţii similare ca cele evidenţiate în fotografiile anexate, reprezentanţii S.C. Apa Serv au întocmit procese verbale de constatare la faţa locului în prezenţa reprezentanţilor Administraţiei Naţionale Apele Române şi a Gărzii de Mediu.

3. Legat de somaţia domnului Păducel de a ne pune capul la contribuţie facem afirmaţia că nu prea are argumente, poate şi-o fi uitat arma de vânătoare încărcată. Atenţie la posibilele accidente!

Ne-am pus capul la contribuţie dinainte de a ne soma Domn’ Primar şi am implementat următoarele măsuri:

- alternarea programului de distribuţie a apei potabile din rezervoarele de pe raza oraşului Petrila în funcţie de sursa de alimentare funcţională la ora respectivă, staţia Taia sau Jieţ;

- efectuarea manevrelor suplimentare, în cazul opririi staţiei Taia pentru a beneficia de continuitatea serviciului de alimentare cu apă potabilă şi locuitorii din aval de pe Str. Taia;

- achiziţionarea celor mai eficienţi reactivi de tratare şi sedimentare.

Toate aceste măsuri aplicate de societatea noastră au costat, costă şi vor costa în continuare şi implică fonduri suplimentare.

4. Pe cursul albiei se pot face diverse amenajări dar acestea nu sunt de competenţa societăţii noastre.

5. Pentru finanţarea unor capacităţi suplimentare de înmagazinare este necesară o argumentaţie tehnico-economică solidă pentru a demonstra că sunt strict necesare şi aprobate de specialiştii în fonduri europene. Aceştia aprobă cu preponderenţă fonduri spre protecţia mediului şi eliminarea cauzelor poluatoare a mediului şi nu pentru atenuarea efectelor acestora.

6. Rezervorul de 2500 mc este pentru alimentarea oraşului Petrila nu Petroşani Nord.

7. În concluzie putem afirma: „Dacă tăceai, filozof rămâneai” Domn’ Primar! /Ziarul Văii Jiului – Actualitate


Yüklə 276,64 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   21




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin