Cod-f-pc-4 revista presei

Primăria Constanţa, primele măsuri privind faleza de la Modern

Autorităţile locale fac curăţenie pe faleza plajei Modern. „A început cosirea, ridicarea resturilor vegetale şi igienizarea în zona de faleză cuprinsă între Biserica Greacă şi Casa Căsătoriilor, tocmai pentru a preveni izbucnirea unor incendii şi a facilita accesul turiştilor la plaja Modern”, explică purtătorul de cuvânt al Primăriei municipiului Constanţa, Liviu Tramudana. Potrivit acestuia, deoarece această zonă nu face obiectul contractelor de întreţinere spaţii verzi, realizarea lucrărilor s-a efectuat

cu beneficiarii Legii nr. 416/ 2001 privind venitul minim garantat, dar şi cu voluntariatul operatorilor de servicii întreţinere spaţii verzi şi salubrizare. Totodată, Direcţia de gospodărire comunală a înştiinţat Direcţia Poliţia Locală în vederea identificării deţinătorilor de terenuri, proprietari sau concesionari din zonă pentru respectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte obligaţiile ce le revin pentru întreţinerea spaţiilor verzi în perioada de vegetaţie. /Cuget Liber, http://www.cugetliber.ro/stiri-social-primaria-constanta-primele-masuri-privind-faleza-de-la-modern-263585

Valul de caniculă seacă Dunărea

66 de nave blocate la Zimnicea

La Galați, din apele fluviului apare un banc de nisip, iar pe Dunărea Fluvială zeci de nave sunt blocate în porturi din cauza cotelor sub adâncimea minimă de navigație de 2,5 metri, informează romanialibera.ro.

Printre efectele secetei se află și scăderea debitului Dunării care determină scăderea nivelului apelor la cote care fac ca navigația pe Dunărea fluvială să se desfășoare în condiții extrem de dificile. La Galați, este înregistrată și o scădere fără precedent al nivelului Dunării, cota fiind ieri de 91 cm, cu mult sub nivelul de 2-3 metri, înregistrat de obicei în această perioadă. Cele mai scăzute niveluri ale Dunării la Galați au fost de 69 cm în 2003 și de 74 cm în august 2007. S-a ajuns ca în mijlocul albiei Dunării să apară din ape un banc de nisip cu lungimea de 200 – 300 de metri, care afectează și traversarea Dunării cu bacurile între Galați și comuna tulceană I.C. Brătianu. Din această cauză, acum traversarea se face după o rută ocolitoare, pentru a fi evitată zona bancului de nisip.

66 de nave, blocate la Zimnicea

Nivelul scăzut al Dunării nu creează probleme în privința navigației pe Dunărea Maritimă, de la Bara Sulina la Galați și Brăila, pentru că este asigurată de către Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați adâncimea șenalului navigabil, de 7,32 metri. Însă pe Dunărea Fluvială, navigația se desfășoară în condiții extrem de dificile și s-a ajuns la blocarea a zeci de nave în porturi, după ce nivelul Dunării a scăzut sub 2,5 metri, adâncimea minimă de navigație pe Dunărea Fluvială. În weekendul trecut, 66 de nave au fost blocate în Portul Zimnicea, iar în zona Bechet şase împingătoare au efectuat manevre de desfacere a convoaielor și de traversare a zonei barjă cu barjă. /Ziua de Constanta, http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/66-de-nave-blocate-la-zimnicea-559104.html

Nivel scăzut al Dunării

Navele care se îndreaptă dinspre Olteniţa către Cernavodă şi Constanţa sunt direcţionate pe o rută alternativă

Temperaturile foarte ridicate şi seceta au dus la scăderea nivelului apelor Dunării pe sectorul Călăraşi, unde au apărut probleme pentru navigatori. Navigatorii care se îndreaptă dinspre Olteniţa către Constanţa pe Dunăre sunt direcţionaţi pe rută ocolitoare din cauză că nivelul fluviului a scăzut foarte mult în ultimele zile, feribotul care funcţionează în Călăraşi fiind inoperabil în această perioadă din cauza cotelor scăzute pe braţul Ostrov. Administraţia Fluvială a Dunării (AFD) asigură căi alternative pentru navigatori. Tot din cauza cotelor scăzute ale apelor Dunării, feribotul care face legătura între Călăraşi şi Silistra a devenit inoperabil în această perioadă. Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Fluviale a Dunării, feribotul poate naviga pe Dunăre, însă nu poate intra pe braţul Ostrov din cauza nivelului scăzut al apei. Potrivit Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos R.A. Galaţi, tendinţa apelor Dunării în următoarele două zile este în scădere la Brăila şi Cernavodă şi în uşoară creştere la Giurgiu. /Ziua de Constanta, http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/nivel-scazut-al-dunarii-navele-care-se-indreapta-dinspre-oltenita-catre-cernavoda-si-constanta-sunt-directionate-558635.html

Teme de mediu

Galerie foto. Plaja Modern, drumul ruşinii şi al indiferenţei!

Constanţa nu are multe plaje cu care să se mândrească, dar una dintre ele este binecunoscută. Plaja Modern, căci despre ea este vorba, este preferată de mulţi constănţeni, dar şi turişti, pentru că este în oraş, aproape de mijloacele de transport, pentru căeste foarte lată şi pentru că apa este mică. Însă drumul până pe nisip este o adevărată aventură pentru cei care se încumetă să o ia pe scările de pe strada Mircea cel Bătrân. Mai întâi, trec printr-o junglă plină de buruieni şi gunoaie, apoi trebuie să caşte ochii la treptele stricate, după care să ocolească pietroaiele de la baza scărilor, până la nisip. Zidul de susţinere a malului stă să se împrăştie. Tencuiala este deja căzută, iar cărămizile vechi de-abia mai rezistă. Ar trebui să pomenim şi de gunoaiele plantate din loc în loc, însă multe dintre ele sunt dovadă a lipsei de bun simţ al celor care trec prin zonă. Şi probabil că tot ei sunt responsabili de mirosurile neplăcute ce răzbat din locurile mai întunecate ale păduricii de pe mal.

„În ultimii ani, am fost la mare în sud, la Neptun. La Constanţa, nu am mai făcut plajă de ani de zile. Acum, pentru că ne-am cazat în Constanţa, am ales să venim şi la Plaja Modern, pe care o ştiu de când eram copil şi veneam cu părinţii mei. Singurul lucru de care îmi aduceam aminte erau scările interminabile şi apa mică. Parcă m-am întors în timp. Nu s-a schimbat nimic. Totul arată la fel, mai puţin ba-lustrada asta galbenă. Până şi treptele au rămas la fel. Păcat că nu valorifică nimeni această zonă; cu un pic de imaginaţie, ar arăta frumos şi nici nu trebuie să o betoneze sau să construiască cine ştie ce!”, ne-a spus Sergiu Sava, din Bistriţa.

Proiecte măreţe… Zona verde dintre strada Mircea cel Bătrân şi plaja Modern este neglijată de mulţi ani. Autorităţile locale au căutat soluţii pentru a o reabilita şi au propus chiar desfiinţarea ei şi construirea de blocuri turn. Deocamdată, au reuşit să refacă doar porţiunea şi treptele din dreptul pieţii Ovidiu, în cadrul unui amplu proiect de reabilitare pentru toată piaţeta. De asemenea, scările din zona Soleta vor fi înlocuite cu un funicular, care va putea transporta atât cărucioare pentru copii, cât şi persoane cu dizabilităţi. Şi acest proiect este cuprins tot într-un program pe bani europeni, dar mai durează până când se va concretiza. Până atunci, turiştii sunt nevoiţi să o ia la picior, să „admire” vegetaţia luxuriantă din pădurea de la marginea plajei, să caşte ochii ca să nu îşi rupă gâtul în treptele sparte şi să îşi ţină respiraţia în anumite porţiuni cu mirosuri de wc public. /Cuget Liber, http://www.cugetliber.ro/stiri-social-galerie-foto-plaja-modern-drumul-rusinii-si-al-indiferentei-262571?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare

Neglijență sau nepăsare?

Apa din Corbu, poluată cu motorină

Apa din Corbu, poluată cu motorină Localnicii din Corbu au reclamat că apa de la robinetele lor miroase a motorină.

Localitatea Corbu se confruntă cu un caz de poluare fără precedent. Mai mulți locuitori s-au plâns că dereaua din sat este poluată cu produse petroliere. Aceiași localnici au reclamat că și în apa de la robinet se simte un puternic miros de motorină. Nimeni nu a știut care este sursa mirosului deranjant, însă era clar că ceva nu este în regulă. Oamenii au sesizat Primăria în acest caz.

NEGLIJENȚĂ Autoritățile locale au dispus primele măsuri pentru a limita efectele poluării și au început o anchetă pentru a determina sursa scurgerii. „Am descoperit că un agricultor din localitate a alimentat un utilaj și a lăsat furtunul nesecurizat. Furtunul a căzut în apropierea derelei, iar motorina s-a scurs în apă și în pământ”, a explicat viceprimarul Gheorghe Stanciu. Localnicul neglijent a fost amendat, iar angajații Primăriei au curățat dereaua. În zonă au venit și inspectorii Gărzii de Mediu, pentru a face verificări.

PERICOL ÎNDEPĂRTAT Autoritățile garantează că, în momentul de față, nu există niciun pericol pentru săteni. În ceea ce privește mirosul de motorină din apa de băut, viceprimarul spune că este posibil ca produsul petrolier să se fi infiltrat în pânza freatică. „În apropierea derelei există un puț pe care îl folosim pentru irigații, în caz de secetă. Motorina a ajuns în apropierea acelui puț și ar fi putut pătrunde în pânza freatică. Acum nu mai este nicio problemă”, a mai spus Stanciu. Totuși, încă pare ciudat faptul că un agricultor a putut fi atât de neglijent încât să lase furtunul de alimentare la întâmplare. Nu ar fi exclus ca această explicație să ascundă ceva mai grav. /Telegrafonline, http://www.telegrafonline.ro/1436907600/articol/304181/apa_din_corbu_poluata_cu_motorina.html

Recifele din Marea Neagră au prins viaţă

La nici o lună de zile, cele opt recife artificiale, amplasate în dreptul Cazinoului din Constanţa de organizaţia nonguvernamentală Mare Nostrum cu ajutorul Companiei Van Oord, au prins viaţă, la propriu.

Imaginile spectaculoase, surprinse de scafandrii de la Prodive Services demon-strează, cu prisosinţă, că aceste recife contribuie la restaurarea biodiversităţii în Marea Neagră, prin asigurarea unui loc de reproducere pentru o varietate de organisme marine, cum ar fi midiile negre. La maturitate, fiecare midie ajunge să filtreze până la 50 de litri de apă de mare, zilnic. „Cele opt structuri cilindrice construite, din polipropilenă, de partenerul bulgar al proiectului, cu o înălţime de 7 metri şi 2,5 metri diametru au fost scufundate, de scafandrii de la Van Oord DMC, la o adâncime de 11 metri şi ancorate solid, cu greutăţi de trei tone, care asigură menţinerea lor pe poziţie. Recifele au fost amplasate la 25 metri distanţă unul faţă de altul şi sunt semnalizate cu o baliză luminoasă, dotată cu un dispozitiv uşor detectabil pe radar”, explică purtătorul de cuvânt al Mare Nostrum, Cecilia Pătrăhău. Compania Van Oord, cea care lucrează şi la reabilitarea zonei costiere în Constanţa, Mamaia şi Eforie, s-a oferit voluntar să ajute la amplasarea acestor structuri. De altfel, în calitate de fondator al Consorţiului EcoShape, ei promovează conceptul de „Construcţie înclinată spre natură” şi este implicată într-un proiect similar - ReefGuard - pentru ameliorarea impactului asupra mediului al proiectelor ample de infrastructură costieră. Marea Neagră se regenerează foarte rapidManagerul de proiect din partea Fundaţiei Bulgare pentru Biodiversitate, unul dintre beneficiarii proiectului, Petko Tzvetkov, a explicat că, în decembrie, anul trecut, au fost montate primele cinci recife la Albena, în Bulgaria. Practic, după primele trei luni de la amplasarea acestor structuri pe fundul mării se pot observa foarte clar colonii întregi de midii negre şi alge care încep deja să filtreze şi să cureţe apa mării, dar surpriza specialiştilor este că, la Constanţa, ecosistemul Mării Negre se regenerează mult mai repede.

Instituţiile implicate în implementarea acestui proiect sunt: Bulgarian Biodiversity Foundation, ILIA State University din Tbilisi, ONG Mare Nostrum din Constanţa, partenerul gazdă, Karadeniz Technical University din Trabzon şi Odessa Branch of the Institute for Biology of Southern Seas (OBIBSS).

„Scopul proiectului este conştientizarea, înţelegerea şi responsabilizarea faţă de pro-blemele din zona marină, inclusiv activitatea umană şi efectele ei. De asemenea, se urmăreşte stabilirea pe termen lung a unei platforme de parteneriat pentru cercetare ştiinţifică, tehnică, administrativă, precum şi promovarea activităţilor de conştientizare în favoarea practicilor de amplasare a recifelor artificiale ca modalitatea de restaurare a ecosistemului Mării Negre”, mai precizează reprezentantul Mare Nostrum.

Acţiunea se desfăşoară în cadrul proiectului Research and REstoration of the Essential Filter of the Sea - REEFS”, fi-nanţat de Uniunea Europeană. Bugetul total este de 627.650 de euro. /Cuget Liber, http://www.cugetliber.ro/stiri-social-recifele-din-marea-neagra-au-prins-viata-261734

Recifele artificiale prind viaţă în Marea Neagră

Echipa Mare Nostrum a amplasat opt recife artificiale în dreptul Cazinoului din Constanţa. Acţiunea s-a desfăşurat în cadrul proiectului „Research and REstoration of the Essential Filter of the Sea - REEFS”, finanţat de Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre 2007-2013.

Opt structuri cilindrice, construite din polipropilenă, cu înălţimea de 7 m şi diametrul de 2,5 m, au fost aduse pe o barjă, în apropierea digului de larg al Portului Constanţa. De aici, au fost scufundate la o adâncime de 11 m şi ancorate solid, cu greutăţi de 3 tone, care vor menţine structurile pe poziţie. Recifele au fost amplasate la 25 m distanţă unul faţă de altul şi vor fi semnalizate cu o baliză luminoasă, dotată cu un dispozitiv uşor detectabil pe radar.

„După cum bine ştim, Marea Neagră nu are recife naturale, iar cele artificiale vor avea un efect pe care ni-l dorim cu toţii: o mare mai curată. Mai precis, amplasarea acestor recife artificiale va contribui la restaurarea filtrelor Mării Negre, prin asigurarea unui loc de reproducere pentru o varietate de organisme marine, cum ar fi midiile negre. La maturitate, fiecare midie ajunge să filtreze zilnic până la 50 de litri de apă de mare”, au explicat reprezentanţii Mare Nostrum. /Cuget Liber, http://www.cugetliber.ro/stiri-social-recifele-artificiale-prind-viata-in-marea-neagra-260744

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Teme similare

Apa menajeră trebuie folosită raţional şi doar în scop casnic

Sucursala Zalău a Companiei de Apă „Someş S.A.”, ne-a comunicat faptul că cel puţin deocamdată, nu se pune problema unor restricţii de apă pe segmentul consumatorilor casnici. Rezervele de apă ale judeţului sunt încă în parametri normali, atât la nivelul marilor stocuri, cum ar fi cel de la Vârşolţ, dar şi la nivelul surselor de apă din mediul rural, puţurile mari de apă sau fântânile. Directorul sucursalei zălăuane al companiei „Someş”, Eugen Pop, ne-a declarat că deocamdată nu există motive de îngrijorare, însă cu toate acestea, el îndeamnă la folosirea apei strict în scopul pentru care este furnizată, şi anume consumul exclusiv casnic.

„Dacă în anii trecuţi şi judeţul nostru s-a confruntat cu problema apei, mai ales pe raza localităţilor Lozna, Letca, Ileanda şi Sărmăşag, în acest moment nu există motive de îngrijorare, cu atât mai puţin s-ar putea impune anumite restricţii. Toate localităţile au în acest moment siguranţa apei potabile, iar dacă vom trece cu bine peste lunile august şi septembrie atunci putem spune sigur că în acest an nu vor fi probleme în această privinţă”, a spus Eugen Pop. Directorul sucursalei zălăuane a Companiei de Apă îndeamnă toţi consumatorii casnici să consume cu prudenţă apa, să evite risipa şi să conştientizeze faptul că apa este totuşi o resursă care, în condiţii meteo extreme, se poate diminua alarmant. /Magazinul Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/social/apa-menajera-trebuie-folosita-rational-si-doar-in-scop-casnic.html

Teme de mediu

Seceta compromite culturile agricole din Sălaj

Temperaturile ridicate din ultima perioadă şi lipsa precipitaţiilor afectează culturile agricole din judeţul Sălaj. Influenţa secetei se va resimţi de abia la toamnă, când agricultorii vor începe recolta. Culturile de porumb, floarea soarelui şi cele de cartofi sunt deja compromise.

Directorul Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Sălaj, Valentin Duca, atrage atenţia că fermierii şi agricultorii sălăjeni vor avea de suferit din cauza secetei din această perioadă. “Pierderile se vor resimţi la recolta culturilor de porumb, floarea soarelui şi cartofi. Se poate observa, în special la culturile de porumb şi floarea soarelui, cum plantele au început să se îngălbenească, iar din lipsa apei, bobul nu se dezvoltă aşa cum trebuie. Aceeaşi problemă se poate remarca şi la culturile de cartofi, unde lipsa apei se resimte în dezvoltarea tuberculului. Cantităţile de cereale care urmează să fie recoltate vor fi mai mici comparativ cu anul trecut”, a precizat reprezentatul agriculturii sălăjene. La nivel de judeţ au fost însămânţate peste 23.000 de hectare de porumb, aproximativ 2.500 de hectare de floarea soarelui şi peste 6.600 de hectare de cartofi, acestea fiind cele mai afectate culturi din cauza secetei.

În timp ce seceta usucă culturile precizate, cele peste 2.500 de hectare de viţă-de- vie, cultivate de viticultorii sălăjeni, nu sunt până în acest moment în pericol. Şi asta având în vedere faptul că viţa-de -vie suportă mai bine căldura în comparaţie cu alte culturi. “Datorită temperaturilor mari, prielnice viţei de vie, bobul de strugure va fi anul acesta mai mic, dar mai dulce, va acumula mai mult zahăr, prielnic în producţia de vin”, a adăugat directorul instituţiei sălăjene.

Afectate parţial până în prezent de fenenomene precizate, sunt şi aproximativ 110.000 de hectare de pomi fructiferi şi fâneţe, pagubele nefiind, până la această oră, însemnate. În opinia reprezenatului DAJ Sălaj, sistemele de irigaţii, inexistente în tot judeţul încă din anul 1990, ar fi benefice în producţia culturilor agricole.

În present, judeţul Sălaj dispune de circa 120.000 de hectare de teren arabil, peste 36.000 de hectare de fâneţe, peste 74.000 de hectare de păşuni, circa 4.700 hectare de livezi şi peste 2.500 de hectare cu vii. Exceptând livezile şi viile, la celelalte categorii de terenuri, suprafeţele au rămas relativ neschimbate în ultimele două decenii. În schimb, Sălajul are mai puţine livezi şi vii, după ce fostele CAP-uri şi IAS-uri, retrocedate foştilor proprietari, au fost lăsate în paragină. În ceea ce priveşte terenul arabil, este recunoscut faptul că Sălajul nu este un judeţ agricol, solul având clasele de fertilitate III, IV şi V, adică fertilitate mijlocie, slabă şi foarte slabă. Ramura de bază a agriculturii judeţului este cultura de câmp, iar în zootehnie creşterea ovinelor deţine un loc mai răsărit. În ceea ce priveşte pământul, acesta este muncit în proporţie de 60-70 la sută./Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/prima-pagina/seceta-compromite-culturile-agricole-din-salaj.html

SIGHET: Dezinsecție și deratizare în toate parcurile din oraș

Parcurile de municipiul Sighetu Marmaţiei au fost suspuse unui ample acţiuni de deratizare şi dezinsecţie. Serviciul Public de Gospodărire Urbana a demarat această activitate pentru a reduce riscul evenimentelor neplăcute provocate de căpuşe şi ţânţari, dar şi de invazia şobolanilor în locurile de agrement din Sighet. Acţiunea s-a desfăşurat astăzi încă de la primele ore ale dimineţii.Această acţiune se desfăşoară în fiecare an în Sighetu Marmaţiei pe perioada verii, atunci când atacurile insectelor iau amploare. Pentru a evita din timp aceste situaţii, Serviciul Public de Gospodărire Urbana a apelat la o firmă specializată, care foloseşte produse profesionale, pentru a desfăşura această activitate.„Ca în fiecare an, în perioada de vară, având în vedere riscul crescut de apariţie a căpuşelor şi a ţânţarilor, am demarat o acţiune de dezinsecţie şi deratizare în principalele parcuri din oraş, respectiv Parcul Grădina Morii, Parcul Central, parcul din faţa Bisericii Ucrainene şi parcul din cartierul 9 Mai”, a declarat Ioan Şuştic, directorul SPG Urbana.Un alt motiv pentru care acţiunea s-a desfăşurat în această perioadă este şi debutul evenimentelor ce vor reuni la Sighetu Marmaţii mii de spectatori, începând cu gala folk „Floare de Colţ”, care va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni.„S-au folosit produse profesioniste, iar datorită faptului că la sfârşitul acestei săptămâni şi peste alte două săptămâni vor avea loc două festivaluri în municipiu, am dorit să reducem cât de mult riscul de înţepături de căpuşe şi efectul negativ al muşcăturilor de ţânţar”, a mai precizat Ioan Şuştic.Substanţele folosite nu sunt dăunătoare nici pentru om şi nici pentru animalele de companie, astfel că zonele în care s-a desfăşurat acţiunea de deratizare şi dezinsecţie este în siguranţă, neexistând niciun pericol pentru cei care frecventează cele patru parcuri din municipiu.„Am folosit pentru deratizare un cocktail de două produse, unul dintre ele are o remanenţă foarte bună, este aprobat de Ministerul Sănătăţii, nu reprezintă pericol, cu un produs care conţine cipermetrină. Substanţele folosite sunt prietenoase şi cu mediul înconjurător şi au o remanenţă şi un efect foarte puternic de şoc”, explică inginerul Claudiu Decan, administratorul firmei de deratizare.Au fost amplasate în parcuri şi peste 40 de cutii cu otravă pentru şobolani şi alte rozătoare. Acestea sunt închise, sunt prinse de coşurile de gunoi sau de stâlpi pentru a nu putea fi sustrase. Substanţa care se află în interiorul acestora este un raticid de grupa a III-a care la atingere nu este periculos. Cutiile au câte două orificii laterale atât cât să permită accesul unui şobolan sau şcoarece înauntru. Au fost afişate şi avertizări pentru populaţie prin diferite afişe lipite pe stâlpii de iluminat din parcuri, prin care oamenii sunt înştiinţaţi asupra faptului că s-a efectuat acţiunea de deratizare în zonă. /Maramedia, http://maramedia.ro/sighet-dezinsec-ie-i-deratizare-in-toate-parcurile-din-ora

Se caută soluţii pentru problema gunoaielor

La mai bine de o lună de la închiderea singurei gropi de gunoi din judeţ, autorităţile clujene nu au o soluţie pentru depozitarea deşeurilor menajere.

Acestea sunt transportate, deocamdată, la Oradea, dar parteneriatul cu autorităţile bihorene va expira în luna octombrie. Primarul Emil Boc spune că, până la finalizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor, autorităţile vor apela la soluţii provizorii pentru depozitarea gunoaielor clujenilor.

"Să fie foarte clar! Nu există decât două soluţii: ori ducerea gunoaielor la un depozit autorizat, din nefericire nu există în judeţul Cluj un depozit autorizat, ci există doar în anumite judeţe, deci această soluţie pe care o avem şi în momentul de faţă, sau crearea unor rampe temporare, de unde după aceea gunoiul trebuie transferat, când se termină centrul de deşeuri, acolo, cu costuri suplimentare. Deci alte soluţii nu există, din păcate, în momentul de faţă, până când nu termină centrul de deşeuri Consiliul Judeţean", a afirmat edilul. /DIGI 24, http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Cluj-Napoca/Stiri/Se+cauta+solutii+pentru+problema+gunoaielor

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]