Cod-f-pc-4 revista presei

Teme similare

Peștii, afectați de nivelul scăzut al Dunării

Situaţie grea şi pentru pescarii din Delta Dunării. Nivelul scăzut al fluviului a făcut ca şi adâncimea canalelor şi a lacurilor să scadă drastic. În aceste condiţii, peştii nu rezistă. Fie mor, fie sunt prinşi uşor de pelicani sau cormorani. Cele mai afectate sunt speciile de peşti mari.

În Deltă au fost înregistrate colmatări accelerate, mai ales pe canalele tăiate transversal, respectiv în direcţia nord-sud, în principal la Mila 35, canalul Sireasa fiind şi ruta principală de transport a turiştilor.

De suferit are şi ecosistemul. Este doar o chestiune de timp până când peştii vor începe să moară, pentru că nu toţi reusesc să se refugieze în braţele încă generoase ale Dunării.

Lucian Simion, guvernatorul Deltei Dunării spune că „în momentul în care scade în continuare apa pot să apară astfel de situaţii.” Pescarii se plâng că se întorc la mal şi cu 30% mai puţin peşte. Speciile mari sunt cele mai afectate, cum ar fi crapul, fitofagul sau ştiuca. „De două trei săptămâni, pelicanii şi cormoranii distrug tot peştele care este în Deltă, noi nu o să mai avem ce pescui. Peştele suferă foarte mult şi moare din cauză că apele sunt foarte mici”, spune Ştefan Grigore, pescar. Mai mult, adâncimea mică a apei creează probleme şi traficului pe canale. Adâncimea actuală permite doar circulaţia bărcilor de mici dimensiuni. Diferenţa de nivel de aproape jumătate de metru este vizibilă pe malurile canalelor. Potrivit Institutului de cercetare din Tulcea, în Delta Dunării sunt aproximativ 3.000 de kilometri de canale pe care circulă oficial 1.200 de pescari. /Digi 24, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Pestii+afectati+de+nivelul+scazut+al+Dunarii

Seceta a transformat Dunarea intr-un fir de apa. Vezi care sunt efectele caniculei din ultima perioada!

Insule de nisip in mijlocul apei, pasari care cauta disperate mancare si pamant atat de uscat incat parca implora pentru o picatura de ploaie. Din pacate, acesta este peisajul deprimant pe care l-a creionat seceta in zona Cernavoda din Constanta. Dunarea a secat in unele locuri atat de mult incat poti sa o traversezi la pas. Autoritatile spun ca, din fericire, circulatia fluviala nu este afectata.

La peste 30 de grade Celsius, pornim calatoria noastra pe malul constantean al Dunarii. Ne oprim intr-o zona in care peisajul ne fascineaza: la Seimeni. De jur imprejur este numai verdeata insa cu siguranta arsita o va distruge, mai ales ca Dunarea a secat din cauza secetei. In locul apei a ramas pamantul uscat, iar pasarile s-au strans in jurul peticelor de apa, in cautarea hranei. Daca, in urma cu cateva saptamani, langa Seimeni se circula cu barca, acum se poate traversa pe jos. Cea mai adanca este pe pana la genunchi.

Insule de nisip au aparut in mijlocul apei.

Rdacinile acoperite de apa au ajuns acum la suprafata. In localitatea numita, sugestiv, Dunarea, cei mai afectati sunt pescarii care spun ca in aceasta perioada nu mai au cum sa mai scoata un ban. Aceeasi situatie si la Capidava. Aici se poate traversa Dunarea fara sa te uzi, direct cu masina. In ciuda secetei, autoritatile spun ca traficul fluvial nu a fost afectat. ‘Pe Dunarea fluvial, pe portiunea administat de APC Galati, asiguram cei 2 metri si jumatate, probleme sunt pe sectorul administrat de bulgari, mai ales in zona Zimniciea – Belene’, explica Corneliu Carp, inginer sef AFDJ.

In acest moment, debitul Dunarii este la jumatate fata de media anuala, adica 2500 metri cubi pe secunda. Din fericire nu sunt probleme nici la Centrala Nucleara de la Cernavoda, ale carei reactoare sunt racite cu apa Dunarii. ‘Cele doua reactoare functioneaza normal si pentru ca in ultimii doi – trei ani s-au facut dagari la jonctiunea dintre Canalul Dunare Marea Neagra si Dunare, pe unde se alimenteaza cu apa cele doua reactoare’, precizeaza Gheorghe Hansa, primarul din Cernavoda. Potrivit stasticilor Administratiei Fluviale a Dunarii de Jos, in zona Cernavoda cea mai grava situatie s-a inregistrat in septembrie 2003. Atunci au fost inregistrate cele mai mici cote ale Dunarii. Din fericire, pentru urmatoarele zile este anuntata o crestere a nivelul apei insa nu se stie cat se va mentine acest trend, mai ales ca, spun meteorologii, temperaturile fierbinti perisista si in perioada urmatoare. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/seceta-a-transformat-dunarea-intr-un-fir-de-apa-vezi-care-sunt-efectele-caniculei-din-ultima-perioada/

Teme de mediu

Salvăm cioatele, că păduri nu prea mai sunt

Ministerul Mediului a elaborat un proiect privind înfiinţarea unui Consiliu Naţional pentru Silvicultură, care va avea rol strict consultativ, fără conducere, a cărui unică competenţă va fi de a emite doar avize

Nostra Silva, organizaţia care se luptă de ani buni să salveze ce a mai rămas din pădurile României, cere ministerului să îmbunătăţească acest proiect, pe care îl consideră penibil

Altfel, spune asociaţia, ar trebui înfiinţate şi Consilii pentru Protecţia Crenguţelor Uscate sau a Cozilor de Topor din Silvicultură, ori pentru Finanţarea Partidelor Politice.

Ministerul Mediului a elaborat un proiect privind înfiinţarea unui Consiliu Naţional pentru Silvicultură, care, deşi ar fi trebuit să aibă drept scop salvarea a ceea ce a mai rămas din pădurile României, pare să se ocupe mai degrabă - şi doar cu titlu consultativ - de salvarea cioatelor, după cum susţin reprezentanţii societăţii civile, având în vedere că acesta nu va avea conducere, fiind pus la dispoziţia ministrului de resort după bunul său plac, fără ca vreo entitate cu interes direct în păstrarea „aurului verde” să poată avea vreun cuvânt de spus.

În opinia Nostra Silva, organizaţie non-profit care de ani buni încearcă să salveze ce a mai rămas din pădurile României, acest proiect este de-a dreptul „penibil”, având în vedere că membrii Consiliului se vor întruni „la solicitarea conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură” [art. 6 alin (2) din proiect]”; ordinea de zi a şedin­ţelor este stabilită numai de Mi­nister - „secretariatul Consiliului este format din doi membri, desemnaţi de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură” [art. 3 din proiect]”; „ordinea de zi a şedinţei Consiliului se comunică în scris fiecărei organizaţii prevăzute la art.1 alin.(1) din prezentul ordin, cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte, prin grija secretariatului” [art. 6 alin. (3) din proiect]”.

„Dacă aceasta este linia stabili­tă de Minister, solicităm, pentru a completa această direcţie necesară “salvării” Pădurilor României: a) organizarea unui Consiliu Naţional pentru Protecţia Crenguţelor Uscate; b) un Consiliu Naţional al Cozilor de Topor din Silvicultură; c) un Consiliu Naţional al Hoţilor de Pădure; d) un Consiliu Naţional al Proprieta­rilor de Cioate; e) un Consiliu Naţional al Abatoarelor de Lemn Tăiat Ilegal; f) un Consiliu Naţional pentru Finanţarea Partidelor Politice; g) în fine, un Consiliu Naţional al Consiliilor Naţionale ale Marilor Specialişti Silvici. Dacă Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice îşi revine din hipnoza ROMSILVA şi CONSILVA, solicităm organizarea unor noi discuţii şi consultări, a unei noi dezbateri care să reunească toţi factorii interesaţi de soarta pădurilor”, consideră Nostra Silva, într-un document remis Curierului Naţional. Potrivit organizaţiei, pentru ca acest consiliu să fie unul reprezentativ pentru sectorul silvic, ar trebui să aibă ca membri şi reprezentanţi ai mai multor corpuri sociale şi profesionale, res­pectiv ai proprietarilor de păduri, ai administraţiei silvice private şi de stat, ai sectorului de exploatare şi prelucrare a lemnului şi ale unor ONG-uri de mediu. „Consiliul trebuie să cuprindă de asemenea reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ superior, de cercetare şi reprezentanţi ai corpului silvic şi Ministerului Me­diului şi Schimbărilor Climatice”, propune Nostra Silva.

Conducerea ar trebui exercitată prin rotaţie, după modelul Consiliului European

În ceea ce priveşte conducerea Consiliului, Nostra Silva propune ca aceasta să fie exercitată prin rotaţie „cu o periodicitate de 3 sau 6 luni, de către reprezentanţii celor 4 grupuri mari menţionate”. „Această conducere prin rotaţie, după modelul Consiliului European, asigură continuitatea agendei Consiliului şi ar face posibilă reprezentarea în discuţii/consultări cu alte instituţii/organizaţii”, precizează ONG-ul. O altă propunere a acestuia priveşte ca, pe lângă rolul consultativ în elaborarea actelor normative, Consiliul să aibă şi rol decizional şi strategic în monitorizarea eficacităţii implementării politicilor publice cu privire la păduri.

„Consiliul, din această perspectivă de observator, ar trebui să asigure calitatea punerii în practică a politicilor publice, trebuind să aibă şi competenţa de a face recomandări referitoare la modul de îmbunătăţire a acestor politici, precum şi de a monitoriza acţiunile întreprinse ca urmare a observaţiilor sale”, propune Nostra Silva.

În opinia acesteia, o funcţie e­sen­ţială a Consiliului trebuie să fie cea de reprezentare/comunicare a sectorului în relaţiile cu alţi factori implicaţi/interesaţi în elaborarea politicilor publice, iar în cadrul unor dezbateri publice Consiliul trebuie să îşi poată asuma inclusiv comunicarea publică a punctelor sale de vedere.

Consiliul ar trebui să aibă sprijinul Ministerului pentru a avea acces la informaţii pu­blice, conform legii speciale - să devină un partener al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. „Cu alte cuvinte, independenţa Consiliului trebuie să fie piatra din capul unghiului pe care să se construiască această structură. Solicităm Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice să reţină aceste puncte de vedere pentru organizarea viitorului Consiliu Naţional pentru Silvicultură şi să îmbunătăţească în mod semnificativ actualul proiect de act normativ, proiect care, şi din punct de vedere juridic, este penibil”, încheie ONG-ul.

Principalele prevederi ale proiectului Ministerului Mediului

Art. II alin. (8) din Legea 133/2015, lege care modifică Codul Silvic, stabileşte înfiinţarea unui Consiliu Naţional pentru Silvicultură.

„Se înfiinţează Consiliul Naţional pentru Silvicultură ca organizaţie profesională, fără personalitate juridică. Înfiinţarea şi regulamentul de organizare şi funcţionare se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii pu­blice centrale care răspunde de silvicultură”.

În 21 iulie 2015, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Clima­tice a organizat o întrunire în care să fie dezbătut proiectul Ordinului de ministru care să reglementeze organizarea şi funcţionarea acestui Consiliu. Potrivit Nostra Silva, invitaţiile la “dezbatere” au fost trimise numai specialiştilor care au salvat pădurile României până în prezent, respectiv ROMSILVA (reprezentantă de ing. Balea Codruţ); CONSILVA (sindicatele angajaţilor din cadrul ROMSILVA – reprezentată de ing. Marian Stoi­cescu); PROGRESUL SILVIC (asociaţia inginerilor silvici); ASFOR (Asociaţia Forestierilor din România – firmele de exploatare şi prelucrare a lemnului); AAP (Asociaţia Administratorilor de Păduri – ocoalele private – reprezentată de ing. Fechete Dorel); CARPATISA (sindicatul angajaţilor din ocoalele private, afiliat la CONSILVA, reprezentat de ing. Vasile Alexa); PROFOREST (investitorii străini care au cumpărat păduri în România).

„Nostra Silva a participat la discuţii întrucât cineva a încălcat legea tăcerii cu privire la acest proiect - a mai fost prezentă şi o organizaţie de mediu - WWF”, a precizat ONG-ul, anunţând că discuţiile legate de Consiliul Naţional pentru Silvicultură au fost polari­zate între două viziuni asupra modului de funcţionare a Consiliului şi a rolului pe care trebuie să-l aibă acest organism.

Ce au susţinut Romsilva şi Consilva

Potrivit Nostra Silva, în cadrul dezbaterilor, Romsilva şi Consilva au susţinut înfiinţarea unui Consiliu „cu rol strict consultativ asupra proiectelor de acte normative iniţiate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice”, care să furnizeze doar „expertiză, din care să facă parte numai ingineri silvici, cu grad profesional de inspectori generali”, şi care să aibă „un rol pasiv - să se pronunţe numai la cere­rea Ministerului, numeric extins la 21 de membri”, un consiliu „fără conducere, care să aibă doar un preşedinte de şedinţă, apreciin­du-se că nu este necesară reprezentarea în relaţiile cu alte instituţii sau organizaţii”, „a cărui unică competenţă să fie redusă la activitatea de a emite avize consultative pentru Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice”. Pe de altă parte, proprietarii de păduri au susţinut înfiinţarea unui Consiliu al organizaţiilor reprezentative din sector, care să susţină iniţierea de politici publice, cu rol consultativ în elaborarea actelor normative, dar care să facă şi monitorizarea şi evaluarea implementării politicilor publice; care să producă şi să ceară analize şi studii, cu acces la informaţiile publice necesare legislaţiei pentru pădurile României.

Proprietarii de păduri au cerut înfiinţarea unui Consiliu cu rol de informare şi comunicare cu alte instituţii (Parlament, Guvern etc.), inclusiv cu alte ministere, atunci când interesele pădurilor şi silviculturii trebuie reprezentate; a cărei conducere să fie asigurată prin rotaţie de către organizaţiile reprezentative pentru proprietarii de păduri, administraţia silvică, sectorul de exploatare şi prelucrare a lemnului, organizaţiile de mediu (patru grupuri mari), cu un mandat de 3-6 luni, astfel încât Consiliul să aibă o continuitate în proiecte, dar şi fiecare grup reprezentativ să poată promova/argumenta în cadrul Consiliului proiectele sectoriale specifice. /Curierul National, http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2015-08-06/Salvam+cioatele,+ca+paduri+nu+prea+mai+sunt

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA