Cod-f-pc-4 revista presei

Teme ABA

Digul de la Bîrla, finalizat

Lucrările de pe rîul Cotmeana, realizate de ABAAV cu personal propriu  

La un an de la inundaţiile produse în Argeş, în peri­oada 27 - 29 iulie 2014, Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea a fina­lizat lucrarea de refacere a apărării de mal în loca­litatea Bîrla, în satul Bă­deşti. Această zonă a fost afectată de debitul, isto­ric, al rîului Cotmeana, iar inundaţiile de anul trecut au dus la distrugerea a 30 de metri din digul exis­tent. Consolidarea s-a fă­cut pe malul stîng al rîului Cotmeana. Conform lui Ion Mutu Mazilu, lucrarea executată a constat în consolidări ale malului pe o lungime de 100 de metri şi s-a realizat şi corectarea albiei minore pe o distanţă de 1.500 de metri. Valoarea acestei lucrări este în valoare de 103.000 de lei şi a fost realizată din fonduri proprii, cu per­sonal de la Sistemul Hidrotehnic Independent Olt, care este subunitate a ABAAV. Pentru c­onso­lidare­a malului a fost adoptată soluţia cu geocontainere, de dimensiunile 2 metri lungime şi 1,3 metri lăţime, care au fost aşezate pe o membrană de geotextil. Această soluţie nouă este folosită în special în lucrările de consolidare a malurilor şi ale fundaţiilor de sub ape, precum şi în lucrări de îndiguire. În cadrul ABA Argeş - Ve­dea, această soluţie a fost folosită în premieră, fiind executată în totalitate cu personal propriu. Lucrarea a fost terminată mai devreme. Deşi iniţial lucrarea avea ca termen de finalizare data de 15 septembrie, aceasta a fost încheiată pe 30 iulie, cu o lună şi jumătate mai devreme decît termenul plani­ficat. Digul de apărare iniţial, construit din pămînt în anul 1976, a fost puternic afectat de inundaţiile din 1995. În 1997 au fost realizate, în albia minoră a rîului Cot­meana, cinci epiuri din blocuri de beton, în scopul protejării malului. După inundaţiile din 1995 au fost întocmite note de fundamentare pentru promovarea unei lucrări de investiţii denumite „Ame­najare împotriva inundaţiilor a rîului Cotmeana în zona localităţilor Bîrla, Stolnici şi Hîrseşti“, cu sursă de finanţare de la bugetul statului. Lucrarea a fost inclusă în lista prin­­cipalelor obiective de investiţii necesare a se executa în regim de urgenţă în Argeş şi a fost transmisă de Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea pentru finanţare de la bugetul statului. Lacurile de acumulare din bazinul hidrografic Arges-Vedea sunt la 74% din capacitatea normala de retente Rezerva de apa din aceste acumulari este suficienta pentru asigurarea tuturor folosintelor. Probleme sunt cu apele subterane. În 7 comune argesene a fost semnalizata scaderea drastica a debitului de apa în fântâni şi chiar fenomene de secare. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=70323&Itemid=1

/Ziarul din Muscel, http://www.ziaruldinmuscel.ro/articol/lucrarea-de-ap%C4%83rare-de-pe-r%C3%A2ul-cotmeana-fost-finalizat%C4%83

Acţiuni de prevenire, protecţie şi pregătire 

După cum cere Uniunea Europeană, toate statele mem­bre au obligaţia de a elabora un Plan de Management al Riscului la Inundaţii pentru zonele identificate cu risc potenţial semnificativ la inundaţii pentru care au fost realizate hărţile de hazard. Cristian Barbu, şef birou dispecerat, ne-a spus că, la noi, Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea elaborează Planul de Management al Riscului la Inundaţii. Documentul se află în consultare publică, timp de şase luni, în intervalul mai - noiembrie 2015, iar versiunea sa finală va fi publicată pînă pe 22 decembrie 2015. Urmează ca, în anul viitor, România să pună la dispoziţia Comi­siei Europene Planurile de Mana­­­­­­­­­­­­gement al Riscului la Inundaţii. Catalog de posibile măsuri: Aceste planuri vor aborda toate aspectele managementului riscului la inundaţii, punînd accent pe acţiunile de prevenire, protecţie şi pregătire. La nivelul Administraţiei Bazinale de Apă s-a elaborat un Catalog de măsuri potenţiale. A­ceste propuneri urmăresc cele cinci domenii de acţiune care se află în strînsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii, respectiv: prevenire, protecţie, pregătire, conştientizarea riscului la inundaţii, refacere/reconstrucţie. Catalogul de măsuri potenţiale conţine 23 de măsuri de tipul: măsuri organizaţionale (legislative, instituţionale), măsuri naturale de retenţie a apei - asociate cursurilor de apă şi zonelor umede, lacurilor naturale, măsuri de schim­bare sau adaptare a practicilor de utilizare a terenurilor, măsuri de planificare şi execuţie lucrări hi­dro­tehnice/infrastructu­ră de apărare, adaptatea structurilor de apărare existente la condiţiile schimbărilor climatice, măsuri pentru creşterea gradului de conştientizare a comunităţii, măsuri de pregătire/de îmbunătăţire a pregătirii pentru a reduce efectele adverse ale inundaţiilor, măsuri de refacere post eveniment. Vor cuprinde măsurile şi acţiunile care trebuie luate de toţi cei implicaţi în managemen-tul riscului la inundaţii (ministere, IGSU, ANIF, prefecturi, primării, con­silii judeţene, consilii locale etc). Astfel, oamenii vor fi preveniţi mai eficient, vor fi protejaţi mai bine, iar consecinţele negative pe care inundaţiile le pot produce a­supra lor vor fi cît mai limitate. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=70324&Itemid=375

/Ziarul din Muscel, http://www.ziaruldinmuscel.ro/articol/se-lucreaz%C4%83-la-planul-de-management-al-riscului-la-inunda%C5%A3ii

Scade apa din fantani!

Dacă săptămîna trecută vă anunţam că 60% din fîntî­nile din Brăduleţ şi Nucşoara au secat, acum venim cu alte veşti proaste. Ieri, Tatiana Diaconu, director general interimar al Administraţiei Bazinale de Apă Argeş Vedea, întrebată fiind dacă au mai fost sem­na­late fîntîni secate şi în alte localităţi, aceasta a pre­cizat că a scăzut nivelul în unele comune.  Cu toate că, la acest moment, potrivit reprezentanţilor celor de la Administraţia Bazinală de Apă Ar­geş - Vedea, gradul de umplere a lacurilor de acumulare din judeţ este de 76%, nefiind proble­me din punct de vedere al uzinării apei, oamenii sînt sfătuiţi să folosească raţional apa, iar cînd plouă să-şi facă rezerve pentru a uda grădinile. De altfel, din cauza problemelor cu apa, a defectării unor instalaţii sau a udatului grădinilor, cei de la Pompieri au fost nevoiţi să transporte apă în mai multe localităţi din Argeş.

Patru localităţi afectate

Seceta a afectat puternic mai multe comune din judeţul Argeş, în unele dintre ele majoritatea fîn­tînilor secînd. Dacă săptămîna trecută vorbeam de 60% dintre fîntînile din Brăduleţ şi Nucşoara că au secat, acum se pare că tem­peraturile ridicate au afectat şi alte localităţi. În urma unei adrese transmise de cei de la ABAAV către primării, săptămîna trecută, doar în două localităţi erau semnalate unele probleme, însă de a­tunci a fost înregistrată o scădere a nivelului apelor din subteran în al­te patru comune, adică în fîntîni. 

Mai precis, a scăzut apa din fîntîni la Valea Danului, Băiculeşti, Merişani şi Albeştii de Muscel. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=70325&Itemid=375

/PRO Arges, http://www.proarges.ro/index.php/social/item/15820-scade-apa-din-fantani-comune-afectate