Cod-f-pc-4 revista presei

Let's Do It Romania 2013 - 28 septembrie

Pregatirile pentru editia din acest an a Let’s Do It România, eveniment programat pe 28 septembrie, sunt in plina desfasurare. Organizatorii proiectului au identificat deja, in colaborare cu operatorul de salubritate, mai multe zone in care sunt necesare actiuni de igienizare. Totodata a fost lansat si un apel catre toti cei care doresc sa sprijine aceasta actiune cu orice considera de cuviinta, dupa cum a declarat Cristina Pustai, organizator al proiectului Let's Do It Romania. Actiunea de igienizare de mare amploare, Let Do It Romania 2013, se va desfasura pe data de 28 septembrie. /Radio Mediaş 725 SB, http://www.radiomedias.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=8003:lets-do-it-romania-2013-28-septembrie&catid=136:stiri-septembrie-2013&Itemid=80

Academia Română avertizează: Barajul de la Roşia Montană ar putea avea efecte catastrofale şi pentru Deva

Municipiul Deva precum şi alte oraşe importante din ţară şi de peste hotare ar putea fi grav afectate în urma derulării proiectului Roşia Montană. Cel puţin aşa susţine Academia Română într-o analiză a riscurilor privind mediul şi dezvoltarea durabilă a zonei. Pericolul este de fapt barajul de acumulare înalt de 180 de metri care ar putea ceda în orice moment, spun specialiştii care au întocmit analiza. Pe măsură ce se apropie momentul în care Guvernul şi Parlamentul vor trebui să ia o decizie tranşantă cu privire la demararea sau blocarea Proiectului Roşia Montană, tot mai multe instituţii, consilii ştiinţifice sau ONG-uri prezintă argumente pro sau contra exploatării. Cel mai important for ştiinţific din România a făcut publică o analiză cu privire la riscurile demarării acestui proiect. Academia Română s-a pronunţat împotriva exploatării. Un „baraj cu greutate”

În analiza Academiei Române riscul major asupra mediului, precum şi asupra numeroase localităţi este barajul ce urmează să fie construit din rocă sterilă şi care „nu prezintă garanţii în situaţii extreme”. Barajul urmează să fie construit în valea Corna şi „se sprijină pe formaţiuni geologice dominant argilo-marnoase şi detritice care ar deveni instabile”. Academia Română mai precizează în analiză: „Consecinţele "cedării" acestui baraj sub presiunea reziduurilor cianurate şi toxice acumulate în spatele lui ar însemna o catastrofă enormă pentru Valea Arieşului, a Mureşului, a Tisei inferioare şi a Dunării, de la Belgrad până în Deltă. Oraşe importante precum Alba Iulia, Deva, Arad, Szeged, Belgrad şi toate oraşele în lungul Dunării de la Porţile de Fier până în Deltă ar suferi distrugeri însemnate”. /Glasul Hunedoarei HD, http://www.glasul-hd.ro/Academia-Rom%C3%A2n%C4%83-avertizeaz%C4%83-Barajul-de-la-Ro%C5%9Fia-Montan%C4%83-ar-putea-avea-efecte-catastrofale-%C5%9Fi-pentru-Deva_19_14949.html

Mină de aur romană, comoara din adâncurile Roşiei Montane, descoperită în 1970

Martor ocular al importantei descoperiri a fost inginerul Aurel Sântimbrean, fostul geolog şef de la Intreprinderea minieră de la Roşia Montană. El şi ortacii săi au avut privilegiul de a păşi în urmă cu 43 de ani, în locul în care nu mai intrase nimeni de aproape două milenii, nici măcar aerul. Când telefonul inginerului Aurel Sîntimbrean a sunat în zorii zilei de 16 mai 1970, se prevestea o urgenţă extremă la Roşia Montană, la intreprinderea minieră unde activa geologul.  La celălalt capăt al firului ţipa unul dintre maiştri: „Veniţi, tovarăşul inginer şef, s-a crăpat pământul şi s-a prăbuşit tavanul galeriei peste vagoneţi, iar şuvoaiele de nămol şi apă vin peste noi în cascadă, cu buşteni, crengi şi frunze, nu's ce poate fi...". Mina de la 140 de metri adâncime, oglindă a tehnicii miniere romane Maistrul vorbea de ceva ce se petrecea la 140 de metri adâncime.Fostul geolog de la exploatarea minieră de stat de la Roşia Montană şi-a dat seama, după o serie de investigaţii amănunţite, că minerii care-l alertaseră făcuseră o descoperire arheologică de pomină. Din adâncurile masivului Orlea se arăta o mină de aur intactă! Iniţial, echipa care a intrat în adâncuri a mizat pe o mină veche de câteva sute de ani, cel mult de pe vremea austriecilor, cei care s-au implicat în exploatraea bogatului zăcământ de aici, mai ales în vremea împărătesei Maria Tereza. „ În 16 mai 1970, am intrat unde, timp de aproape două milenii, nu mai intrase nimeni, nici măcar aerul...Pot să spun că am fost un norocos, că am dat peste minele antice, de care doar auzisem. Aveam în faţă tuneluri în formă de trapez, construite cu dalta şi ciocanul, vedeam urmele de daltă de pe tavan, chiar şi firidele în care minerii îşi agăţau opaiţele pe vremea romanilor. Am găsit bandaje de lemn, care însă s-au pulverizat, în contact cu aerul“, aşa descrie Aurel Sîntimbrean descoperirea minei, din vremea când aurul Roşiei Montane era scos de romani. Cu alte cuvinte, Sîntimbrean şi ortacii săi făceau cunoştinţă cu toată tehnica romană a mineritului: galerii în formă de trapez, cât şi în formă de triungi, unice în Europa. În total, au fost eliberaţi 420 de metri de galerie de mină, pe două niveluri. Descoperirea minei de aur romană le-a dat avânt geologului şi ortacilor săi, în căutarea altor urme de minerit, antice şi de pe vremea austriecilor. Aşa, au mai ieşit la iveală galerii în formă de triungi în masivul Ţarina. „Imediat ne-am gândit că le-am putea uni, printr-un tunel de aproximativ 200 de metri, cu galeriile minei de aur romane“.mai spune geologul. Numai că, elanul le-a fost curmat de şefii de la Bucureşti pe motiv că „nu sunt bani“. Aşa că, în final, a trebuit să se mulţumească cu amenajarea a ceea ce ieşise din adâncurile masivului Orlea, proces care a durat 6 ani, tot datorită faptului că banii veneau cu ţârâita. Mina de stat de la Roşia Montană, închisă în 2006 Exoloatraea bogăţiilor subsolului Roşiei Montane s-a făcut din anii 1970, la suprafaţă, în carieră deschisă (mină) în masivul Cetate. A fost închisă în 2006. Motivul oficial: nu mai era rentabilă! Cea mai veche menţine despre Roşia Montană este datată 6 februarie 131, când un jurist cu nume italic, Valerius Firmus,  a „zgârâiat“ pe ceara moale a unei tăbliţe cerate un contract de închiriere a forţei de muncă într-o mină de aur din Roşia Montană.  Fără să ştie, Firmus a redactat certificatul de naştere al anticului Alburnus Maior. În ultimii 16 ani, cele mai frecvente întrebări despre Roşia Montană, care au împărţit ţara în două tabere, sunt: Să scoatem sau nu aurul din adâncuri? Cât de periculoasă va fi exploatarea pentru mediu? Cât câştigă statul român din afacerea propusă de compania canadiană care vrea să exploateze bogăţiile din subsolul Roşiei Montane? /Adevărul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/mina-aur-romana-comoara-adancurile-rosiei-montane-descoperita-1970-1_5239631cc7b855ff5697a5a9/index.html