Cod-f-pc-4 revista presei



Yüklə 480,84 Kb.
səhifə36/36
tarix27.10.2017
ölçüsü480,84 Kb.
#15422
1   ...   28   29   30   31   32   33   34   35   36

Teme similare

O nenorocire nu vine niciodată singură! Poveştile cutremurătoare ale unor sinistraţi ajunşi la Spitalul de Urgenţă


Mai mulţi sinistraţi din judeţul Galaţi, loviţi de soartă şi de furia naturii zilele trecute, când apele le-au luat agoniseala de-o viaţă sau, în unele cazuri, chiar fiinţe dragi, trec acum prin noi chinuri. Cu casele la pământ, cu ogrăzile încă mustind de nămol şi doar cu hainele de pe ei, unii bat la uşa camerei de gardă a Spitalului de Urgenţă. Au fost răniţi în timpul viiturii sau în zilele următoare şi încarcă să-şi repare sănătatea şubrezită pentru a putea să mai dreagă ce a stricat viitura.

La spital, după înmormântare

Ecaterina şi Grigore Pâslaru din Cudalbi sunt, probabil, cele mai nenorocite victime pe care le-a lăsat în urmă calamitatea care a lovit comuna joia trecută. În vâltoarea apelor, încercând să se salveze, şi-au pierdut unica fiică, pe Bianca, de 8 ani, smulsă de ape din braţele tatălui, care a încercat cu disperare să o protejeze. În nenorocirea care i-a lovit, soţii Grigore n-au mai dat atenţie propriilor răni. Bărbatul a fost lovit de o butelie în timp ce încerca să-şi salveze copila, iar soţia sa s-a ales cu răni adânci la ambele picioare. Abia acum, după ce şi-au dus copilul la groapă, oamenii au ajuns la spital ca să-şi oblojească rănile. "Ne-a luat apa pe amândoi. Pe mine m-a lovit o butelie în spate, mă dor coastele. Dar cu nenorocirea asta, nu am mai simţit nimic", ne-a spus marţi Grigore Pâslaru. Alături de el, la uşa camerei de gardă, soţia sa ne arată rănile de pe picioare. "Am picioarele umflate, pline de răni. Fac injecţii cu antibiotice, mă dor de nu mai pot", ne spune femeia. Oamenii, profund marcaţi de moartea unicului copil, şi-au făcut timp să vină la spital, lăsându-şi la Cudalbi casa încă pe jumătate înnămolită. S-au chinuit să cureţe cât de cât, cu ajutorul unor oameni trimişi de Primărie, dar mai au mult de treabă şi sănătatea nu le permite. "Trebuiau să vină oamenii şi azi, dar noi am venit la spital, că nu mai puteam. Am primit o saltea, nişte apă şi două baxuri de conserve de la ajutoare. Plus nişte bani pentru înmormântarea fetiţei", ne spune Ecaterina Pâslaru.



Nimeni nu vrea să rămână internat

Nu departe de ei, la Ortopedie, se află o femeie din Costache Negri. Ţine în braţe un tânăr cu înfăţişare de adolescent. Aflăm că are 37 de ani, suferă de un handicap, şi este nepotul femeii. Elena Radu abia mai poate vorbi. Apa i-a năruit casa, iar nămolul adunat în curte a fost capcană pentru cel de care trebuie să aibă grijă. "A ieşit în curte, a alunecat şi şi-a fracturat mâna. Asta ne mai lipsea. Noroc cu un om din sat, care ne-a adus cu maşina. Casa mea stă să se dărâme, m-au mai ajutat copiii să mai curăţ, dar suntem tare necăjiţi", ne spune femeia cu glas abia simţit. Investigaţi, cu un tratament şi o reţetă în buzunar, sinistraţii nici nu se gândesc să rămână în spital. Vor să se întoarcă cât mai repede acasă. Urmele viiturii sunt extrem de prezente, atât în casele cât şi în sufletele lor şi orice clipă în care şi-ar putea permite să-şi lingă rănile e un lux care acum nu-şi are locul. /Viata Libera



Sute de hectare de teren agricol din comuna Frumuşiţa, distruse de ape


Solidaritatea oamenilor şi a primarului din Frumuşiţa a adus un dram de speranţă pentru sinsitraţii din Cuca. Două zile la rând, 100 de persoane care beneficiază de venitul minim garantat şi trei utilaje au lucrat pentru scoaterea nămolului din casele afectate de inundaţii din Cuca. Asta în ciuda faptului că şi comuna Frumuşiţa a fost afectată de ape. În această comună au fost inundate trei case, drumurile comunale au fost distruse, iar rigolele au fost colmatate la maximum. „De mâine (n.r. miercuri), ne vom ocupa şi de comuna noastră. La noi au fost afectate câteva sute de hectare de culturi agricole, dar, din fericire, nu am avut nici pierderi de vieţi omeneşti şi nici case cu apă în ele. O singură locuinţă a fost în pericol, dar am pus saci cu nisip pentru a evita să fie inundată. Este adevărat că sunt pagube însemnate la culturile agricole. Vorbim de munca de aproape un an a oamenilor. Acum, când urmau să îşi culeagă roadele, nu mai au ce”, ne-a declarat Nelu Munteanu, primarul comunei Frumuşiţa. În această localitate, apele au distrus 105 hectare de floarea soarelui, 180 de hectare de porumb, 406 hectare de rapiţă, 10 hectare de lucernă şi 50 de hectare de păşune. Şi asta doar la o primă evaluare. Este posibil ca pagubele în acest domeniu să fie mult mai mari. /Viata Libera

Aproape 7.000 de hectare de culturi agricole au fost măturate de ape


Ploile torenţiale de acum o săptămână au produs pagube substanţiale în judeţul Galaţi, zeci de hectare de culturi agricole fiind şi acum sub ape. Conform evaluărilor preliminare efectuate de specialiştii Direcţiei pentru Agricultură Galaţi, până acum au fost afectate de viituri peste 6.800 de hectare de culturi agricole, de la 50% până la 100%. Cea mai mare suprafaţă afectată de ape este cultivată cu rapiţă, fiind vorba de 3.381 de hectare, urmată de floarea soarelui (1.841 de hectare) şi porumb (1.007 hectare). Cele mai mari pagube s-au produs la Folteşti, unde au ajuns sub ape 255 de hectare de floarea soarelui, 359 de hectare de porumb, 269 de hectare de rapiţă şi 107 hectare de lucernă. Agricultorii au suferit pierderi mari şi la Frumuşiţa, unde au fost lovite de ape 406 hectare de rapiţă, 180 de hectare de porumb şi 105 hectare de floarea soarelui. Pierderi mari sunt şi la Băleni, unde au fost distruse în proporţie de 70-80% circa 400 de hectare de rapiţă, iar la Rediu ploile torenţiale au afectat aproape total aproximativ 320 de hectare de rapiţă.

Mii de păsări şi animale moarte

Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Galaţi nu au reuşit până la această dată să facă o evaluare totală a pagubelor provocate de viituri deoarece apele nu s-au retras încă complet din anumite zone, după cum ne-a declarat Daniel Răzvan Olaru, directorul instituţiei. O astfel de situaţie se înregistrează la Pechea, Rediu şi Valea Mărului, unde acţiunea de identificare a suprafeţelor cu culturi afectate nu a fost posibilă din cauza drumurilor impracticabile. La Cudalbi au fost identificate 253 de hectare în intravilanul localităţii ca fiind afectate de ploile torenţiale şi 820 de hectare în extravilan, dar situaţia pe culturi va fi transmisă ulterior din motivele amintite mai sus. Gălăţenii care locuiesc în cele 26 de localităţi afectate de ape au suferit pagube importante şi în ceea ce priveşte animalele şi păsările deţinute în gospodăriile proprii. Astfel, conform estimărilor preliminare au murit înecate peste 500 de animale şi 15.000 de păsări, fiind distruse şi 383 de familii de albine. /Monitorul de Galati



După viitură sinistraţii ajung la spital


În zonele sinistrate nu doar distrugerea reprezintă o problemă, ci şi bolile. Încet-încet, după ce au ieşit din starea de şoc, oamenii ajung la spitale îmbolnăviţi de griji sau din cauza viiturii. În ultimele zile, la camerele de gardă ale Spitalului de Urgenţă Galaţi au ajuns mai multe persoane din zonele sinistrate care fie aveau traumatisme căpătate în timp ce luptau cu viitura, fie au suferit atacuri de panică.

La camera de gardă a Spitalului de Urgenţă a ajuns ieri dimineaţă şi familia Pâslaru, părinţii fetiţei omorâte de viitură la Cudalbi. „Am o durere la coaste. Nu ştiu dacă e rupt ceva, dar mă doare de atunci, de când m-am ţinut de un copac când mă luptam cu apa. Am avut înmormântare şi altele pe cap, aşa că nu de mine mi-a păsat”, spunea, încă marcat de suferinţă, Grigore Pâslaru. Soţia lui, Ecaterina, are şi ea echimoze pe picioare şi infecţii. „Tot atunci când mă luptam cu apa am păţit şi eu asta. Mi s-a şi umflat piciorul, dar abia acum am ajuns la spital. Nu de mine mi-a păsat. Nu vrem să ne interneze, că noi trebuie să ajungem la cimitir, la fată, în fiecare zi”, ne-a spus Ecaterina Pâslaru. De la Costache Negri, la Spitalul de Urgenţă Galaţi a ajuns şi Elena Radu cu băiatul ei. Tânărul are o problemă de sănătate şi a căzut rău în nămolul de după viitură.

„Am încercat eu să îl ţin, dar apa era mare, la fel şi nămolul, şi a căzut. Acum medicii mi-au zis să îl internez şi că îl vor opera. Vai de capul nostru, că noi nu mai avem nici casă, nimic. Numai asta ne trebuia...”, a spus Elena Radu. Medicii gălăţeni spun că în ultima perioadă la camerele de gardă ale spitalului vin continuu persoane din zonele sinistrate. „Au suferinţe dintre cele mai diverse. Au atacuri de panică, probleme cu tensiunea deoarece nu şi-au mai luat medicamentele, dar au şi afecţiuni traumatice, cum ar fi contuzii după ce au fost loviţi de diverse obiecte în ziua viiturii. La fel, mai sunt şi persoane care au suferit fracturi ale oaselor mâinilor sau picioarelor alunecând în noroiul adus de apă”, a precizat dr. Lucica Grigorică de la Spitalul de Urgenţă Galaţi. /Monitorul de Galati

Cod galben de furtuni şi în estul ţării


Administratia Nationala de Meteorologie a emis un cod galben ce vizeaza ploi insemnate cantitativ, descarcari electrice si intensificari ale vantului, valabil in intervalul 17 septembrie, ora 15:00 - 18 septembrie, ora 3:00, in Crisana, Maramures, Transilvania, in dealurile Banatului si ale Olteniei, precum si in zona montana. Miercuri, precipitatiile vor fi prezente in Maramures, Moldova, estul Transilvaniei, Carpatii Orientali si estul Carpatilor Meridionali, unde instabilitatea atmosferica va fi accentuata. In intervalul 17 septembrie, ora 15 - 18 septembrie, ora 3:00, instabilitatea atmosferica se va accentua treptat in Crisana, Maramures, Transilvania, in dealurile Banatului si ale Olteniei, precum si in zona montana. Se vor semnala averse, ce vor avea si caracter torential, descarcari electrice si vor fi conditii de grindina. Cantitatile de apa vor depasi pe arii extinse 20...25 l/mp si izolat 50 l/mp. Vantul se va intensifica temporar. In judetele Arad si Timis se vor inregistra in general cantitati de apa de 10...15 l/mp. In intervalul 18 septembrie, orele 3:00 - 15:00, in Maramures, Moldova, estul Transilvaniei, Carpatii Orientali si estul Carpatilor Meridionali instabilitatea atmosferica va fi accentuata. Se vor semnala averse, ce vor avea si caracter torential, descarcari electrice, intensificari temporare ale vantului si vor fi conditii de grindina. Cantitatile de apa vor depasi pe arii extinse 20...25 l/mp si izolat 50 l/mp, iar in centrul si sudul Moldovei se vor incadra, in general, intre 10 si 15 l/mp. /Jurnalul de Botosani

Teme de mediu

Hotărârile de Consiliului Local privind interzicerea exploatării gazelor de şist, considerate ilegale de Tribunalul Vaslui


În urma unor procese intentate de către instituţia Prefectului, Tribunalul Vaslui a decis, în cursul zilei de ieri, să anuleze hotărârile de Consiliu Local luate în 6 comune din judeţ.

Cererile de chemare în judecată au fost formulate după ce consiliile locale au refuzat să anuleze hotărârile la solicitarea Prefecturii Vaslui, care le-a atacat în contencios administrativ. Până în prezent, autorităţile din comunele Puieşti, Dumeşti, Tutova, Vinderei, Coroieşti şi Ghergheşti au pierdut procesul. Alte cinci comune aştepată sentinţa până la sfârşitul lunii septembrie. Un număr de 14 consilii locale din judeţul Vaslui, inclusiv două din cele trei pe teritoriul cărora compania Chevron are luate în concesiune suprafeţe de teren, au interzis, prin hotărâri adoptate în plen, explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunelor respective. Deciziile au fost luate după ce Consiliul Judeţean Vaslui a eliberat, în decembrie 2012 şi ianuarie 2013, trei certificate de urbanism pentru explorarea gazelor de şist în trei perimetre din judeţul Vaslui, respectiv Păltiniş (Băceşti), Popeni (Găgeşti) şi Siliştea (Pungeşti).

Din cele 14 consilii locale, 11 au fost date în judecată de Prefectură după ce au refuzat să revoce hotărârile de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist pe teritoriul unor comune, considerate ilegale şi anticonstituţionale de Prefectură.

În actul transmis în teritoriu, Prefectura Vaslui susţinea că zăcămintele din subsolul României sunt proprietate publică a statului, astfel încât consiliile locale nu pot decide asupra acestora. Deciziile Tribunalului Vaslui, care a admis cererile Prefecturii, de anulare a hotărârilor CL privind interzicerea explorării şi exploatării gazelor de şist, nu sunt definitive. /Adevarul de Vaslui



La Gãgesti, oamenii nu vor gaze de sist!


Murgeni si municipiul Bârlad au spus duminicã NU Chevron si NU explorãrii si exploatãrii gazelor de sist. Desi primarul Costicã Stupu se declarã împotriva gazelor de sist si a exploatãrii acestora în Gãgesti, el este bãnuit de oamenii din comunitate cã face un joc dublu, favorizând Chevron pe ascuns, contra unei tablete si a unor “sponsorizãri” nedeclarate de primar de la acelasi Chevron! George Epurescu, presedintele Asociatiei “România Fãrã Ei”, a trimis la cotidianul nostru un mesaj pentru manifestantii din Bârlad, Vaslui si Gãgesti, mesaj în care acesta declarã cã “suntem gata sã ne luãm tara înapoi”. Gãgesti este comuna unde Chevron se pregãteste sã instaleze prima sondã de explorare din judetul Vaslui. Ca urmare, unul din consilierii locali, învãtãtorul Ion Crãciun a organizat, cu acordul primarului Costicã Stupu, un miting de protest, unde au fost circa 200 de oameni la începerea protestului si cam 350 dupã ce s-au început discursurile. Au fost prezenti de la Grupul de Initiativã al Societãtii Civile (GISC) Ovidiu Tiron si Cristina Cânepã, iar de la CARP Bârlad, un grup de peste 40 de persoane, veniti din Bârlad cu un autocar. Din comuna Suletea a participat primarul Ciprian Tamas, cu 25 de suleteni iar de la Murgeni circa 10 persoane, în frunte cu medicul veterinar Dan Cain. Organizatorul Ion Crãciun a dat cuvântul invitatilor, iar cel mai interesant a fost prezentarea fãcutã de ing. Ovidiu Tiron, de la GISCB, a dezavantajelor exploatãrii gazelor de sist în România. “Am dorit sã le fac participantilor o informare despre pericolele pe care le vor avea de înfruntat pentru cã am constatat cã Guvernul nu s-a obosit prea mult sã o facã. Le-am adus la cunostintã faptul cã în România spiritul civic a început sã se manifeste din ce în ce mai mult si cã nu trebuie sã le mai fie fricã de a-si apãra viata lor si a copiilor în cunostintã de cauzã si, dacã ei considerã cã nu trebuie sã aibã loc aceastã explorare, sã se opunã din rãsputeri si noi vom fi alãturi de ei si nu vom permite aceastã activitate în România, nu numai aici, si de fapt în România, pentru cã ce nu-i bun la Gãgesti nu e bun nicãieri în tarã. Dacã guvernantii nu vor tine cont de doleantele lor, sã fie hotãrâti sã-si apere viata prin toate mijloacele posibile, sã nu permitã amplasarea acestor sonde, pentru cã pe urmã va fi prea târziu”, a spus Ovidiu Tiron. Cetãtenii prezenti au ascultat si s-au manifestat împotriva Chevron si a fracturãrii hidraulice, fluierând si strigând din rãsputeri: “Chevron, go home!” Interesant a fost faptul cã numai la simpla pronuntare a numelor lui Victor Ponta si Dumitru Buzatu, oamenii huiduiau din toate puterile, asta însemnând cã guvernantii nostri i-au dezamãgit profund.

Primarul Stupu face joc dublu?

Unii oameni din Gãgesti ne-au precizat cã primarul Costicã Stupu face joc dublu, fiind pe ascuns de partea Chevron. “Acum câtva timp primarul a fost la o întâlnire cu cei de la Chevron la Vaslui, unde au mai fost si alti primari din comunele unde vor sã bage sondele. A fost un fel de informare, primarilor prezenti fiindu-le fãcutã prezentarea pe câte o tabletã ce le-a fost pusã la dispozitie. La plecare cei de la Chevron le-au dat tableta cadou si, de bucurie, primarul Stupu a venit acasã cu masina celor de la Chevron, nu cu masina cu care se dusese la întâlnire. Si apoi sponsorizãrile fãcute de cei de la Chevron – tricouri, sepci, pachete suspecte cu mâncare…. la Ziua satului s-a dat de mâncare pe rupte – au fost toate cu bani de la Chevron. Asta de ce nu spune primarul? Ce joc face? Totul este fals, ne vom trezi cu sonda în coaste fãrã sã se tinã cont de noi!”, a spus unul dintre cetãtenii comunei Gãgesti!

România s-a trezit!”

Prezent la marele miting de la Bucuresti ce a avut loc pe 15 septembrie în Bucuresti si unde 30 000 de oameni au mãrsãluit pentru a se scãpa de corporatii, de cianuri si de gaze de sit si exploatarea lor, George Epurescu, presedintele Asociatiei “România Fãrã Ei” a adresat un mesaj celor din Gãgesti. “România s-a trezit! Nu mai acceptãm minciuna, coruptia. Manipularea si învrãjbirea nu mai tin, pentru cã nu mai putem fi pãcãliti, stim exact cu cine avem de-a face. Avem de-a face cu o gascã de politicieni care nu mai au nimic sfânt, au ales sã se închine numai banului. Da, România s-a trezit, scânteile de la Bârlad, de la Rosia Montanã si din Bucuresti s-au înmultit si tãvãlugul indignãrii cetãtenilor nu mai poate fi oprit. Actiunile noastre comune si protestele de stradã din fiecare zi de duminicã ne vor aduce izbânda. De data asta cetãtenii sunt cei care vor avea ultimul cuvânt. Nu noi am vrut aceastã luptã, noi am vrut un trai decent, sã respectãm si sã fim respectati deopotrivã, dar nu, ei s-au crezut mai presus de oameni, mai presus de lege, s-au crezut stãpâni si pe noi ne-au crezut slugi! Gata! Pânã aici! Ne luãm tara înapoi! Lupta o vom duce fiecare dintre noi si toti împreunã pentru un Gãgesti fãrã ei, Bârlad si Vaslui fãrã ei si România fãrã ei! Solidaritatea este cheia victoriei! Uniti salvãm Rosia Montanã si tara de fracturare hidraulicã!”, sunã mesajul lui George Epurescu. /Vremea Noua



Cum ne tãiem singuri craca de sub picioare!


Hotãrârile consiliilor locale de interzicere a exploatãrii gazelor de sist, considerate ilegale de Tribunalul Vaslui

SENTINTÃ Hotãrârile consiliilor locale de interzicere a explorãrii si exploatãrii a gazelor de sist, emise de o serie de comune vasluiene, sunt considerate ilegale de instantã, magistratii Tribunalului Vaslui admitînd cererile de chemare în judecatã ale Prefecturii, care a solicitat autoritãtilor anularea actelor respective. La sase din cele 11 Consilii Locale atacate de Prefecturã în Contencios Adminsitrativ, hotãrârile date au fost declarate ilegale si anume: Puiesti, Gherghesti, Dumesti, Coriesti, Tutova si Vinderei. Restul de hotãrâri ale celorlate cinci Consilii locale si anume Pogana, Perieni, Pochidia, Bãcani si Alexandru Vlahutã urmeazã a fi declarate ilegale în urmãtoarele zile. Consiliile locale din judetul Vaslui care au interzis explorarea si exploatarea gazelor de sist vor trebui sã anuleze aceste hotãrâri, a decis Tribunalul Vaslui, în urma proceselor intentate de cãtre Prefectura Vaslui la Contengiosul Adminstrativ. Considerate ilegale pe motiv cã s-a încãlcat articolul din Constitutie cu privire la bogãtiile subsolului, hotãrârile au fost atacate în instanta de contencios-administrativ de cãtre Prefectura Vaslui. Cererile de chemare în judecatã au fost formulate dupã ce Consiliile Locale au refuzat sã anuleze hotãrârile la solicitarea Prefecturii Vaslui. Pânã la aceastã datã, din cele 11 autoritãti locale date în judecatã pe data de 4 iulie sase au pierdut procesele intentate de Prefecturã (Puiesti, Gherghesti, Dumesti, Coriiesti, Tutova si Vinderei), alte cinci cauze similare (Pogana, Perieni, Pochidia, Bãcani si Alexandru Vlahutã) fiind pe rol, având termene fie la sfârsitul lui septembrie, fie la începutul lui octombrie. „Institutia Prefectului Vaslui a solicitat tuturor celor 14 consilii care au adoptat hotãrâri privind interzicerea explorãrii si exploatãrii gazelor de sist sã comunice întreaga documentatie care a stat la baza adoptãrii acestor acte normative. Ulterior, în functie de documentatia înaintatã Prefecturii, s-a constatat cã sunt încãlcate prevederile legale în materie. În acest context, s-a solicitat autoritãtii emitente sã reanalizez si sã se revoce hotãrârile respective. Întrucât 11 consilii locale nu au revocat acele acte normative, Institutia Prefectului a promovat actiuni la instanta de contencios administrativ, solicitând instantei sã se pronunte asupra legalitãtii hotãrârilor adoptate. De la data introducerii actiunii la Tribunalul Vaslui, hotãrârile atacate sunt suspendate de drept si nu produc efecte pânã la solutionarea irevocabilã a cauzei”, a declarat purtãtorul de cuvânt al Prefecturii Vaslui, Maria Costea.



Explicatii

În actul transmis în teritoriu, Prefectura Vaslui le explica autoritãtilor cã zãcãmintele din subsolul României sunt proprietate publicã a statului, astfel încât consiliile locale nu pot decide asupra bogãtiilor subsolului. Un numãr de 14 consilii locale din judetul Vaslui, inclusiv douã din cele trei pe teritoriul cãrora compania Chevron are luate în concesiune suprafete de teren, au interzis, prin hotãrâri adoptate în plen, explorarea si exploatarea gazelor de sist pe teritoriul comunelor respective. Deciziile au fost luate dupã ce Consiliul Judetean Vaslui a eliberat, în lunile decembrie 2012 si ianuarie 2013, trei certificate de urbanism pentru explorarea gazelor de sist în trei perimetre din judetul Vaslui, respectiv Pãltinis (Bãcesti), Popeni (Gãgesti) si Silistea (Pungesti). Practic, prin hotãrârile adoptate în plenul consiliilor locale, „se interzice eliberarea de avize, certificate de urbanism si autorizatii de construire în vederea amplasãrii de constructii, sonde de extractie pe teritoriul comunei”.



REACTIE

Justitia se dovedeste a fi subordonatã politic”

Cristian Lungu, primarul comunei Coroiesti a precizat asearã, dupã ce a aflat de deciazia Tribunalului Vaslui, cã «Cine mai spune cã justitia nu este subordonatã politic greseste. Pentru cã în acest caz Prefectura Vaslui cam este prinsã la colt, cãci la Iana, pe acceasi hotãrâre si în acelasi temei legal a dat aviz favorabil de legalitate, iar la restul, nu ! Cum se poate asa ceva ? Vom face oricum contestatie, pentru cã decizia Tribunalului este cu termen de recurs, însã se vede clar comanda politicã datã judecãtorilor». Toate cele sase sentinte date de Tribunalul Vaslui vor fi atacate cu recurs de cãtre consiliile locale aferente comunelor respective. /Vremea Noua



- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38


Yüklə 480,84 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   28   29   30   31   32   33   34   35   36




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin