Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Articolul 79. Dezmembrarea persoanei juridice

1. 
   Dezmembrarea persoanei juridice se face prin divizare sau separare.
   
2. 
   Divizarea persoanei juridice are ca efect încetarea existentei acesteia si trecerea drepturilor si obligaţiilor ei la doua sau mai multe persoane juridice, care iau fiinţa.
   
3. 
   Separarea are ca efect desprinderea unei parţi din patrimoniul persoanei juridice, care nu îşi încetează existenta, si transmiterea ei către una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau fiinţa.
   

Dezmembrarea este o operaţiune potrivit căreia dintr-o persoană juridică apar două sau mai multe. Dezmembrarea se face prin două forme: divizare şi separare.

Divizarea se înţelege ca o operaţiune când o persoană juridică care-şi pierde calitatea de subiect de drept prin dizolvare divizându-se în două sau mai multe persoane juridice care se constituie, transferându-le acestora din urmă o parte din patrimoniu. Această modalitate a fost utilizată frecvent la divizarea asociaţiilor republicane de producţie care avea aparatul central în Chişinău iar filiale în alte localităţi ale republicii. La divizarea asociaţiei fiecare filială dobândea personalitate juridică transmiţându-i-se întreg patrimoniul care-l avuse în gestiune până atunci păstrând acelaşi obiect de activitate, iar aparatul central care până atunci avuse numai activităţi administrative se diviza ca persoană juridică. Ca efect asociaţie republicană divizată se dizolva, iar drepturile şi obligaţiile treceau la noile persoane juridice.

Reorganizarea prin separare se înţelege operaţiunea prin care din componenţa unei persoane juridice care nu-şi pierde personalitatea juridică prin dizolvare se desprind una sau mai multe persoane juridice. Această formă este utilizată pentru formarea pe baza filialelor a unor persoane juridice. Prin alin.(3) se evidenţiază două modalităţi ale separării. O situaţie este când dintr-o persoană juridică se separă una sau mai multe persoane juridice la care trec o părţi ale patrimoniului, iar în cea de-a doua situaţie din prima se desprind părţi din patrimoniul acesteia însă nu se constituie noi persoane juridice ci acestea sunt alipite la alte persoane juridice existente.

Prin dezmembrare are loc o succesiune cu titlu universal, deoarece de la o persoană juridică parţial trec drepturile şi obligaţiile la una sau mai multe persoane juridice.

Articolul 80. Proiectul dezmembrării

1. 
   Proiectul dezmembrării persoanei juridice este elaborat de organul executiv.
   
2. 
   In proiectul dezmembrării trebuie sa se indice:
   
   1. 
      forma (felul) dezmembrării;
      
   2. 
      denumirea si sediul persoanei juridice care se dezmembrează;
      
   3. 
      denumirea si sediul fiecărei persoane juridice care se constituie in urma dezmembrării sau cărora li se da o parte din patrimoniu;
      
   4. 
      partea de patrimoniu care se transmite;
      
   5. 
      numărul de participanţi care trec la persoana juridica ce se constituie;
      
   6. 
      raportul valoric al participaţiunilor;
      
   7. 
      modul si termenul de predare a participaţiunilor persoanelor juridice cu scop lucrativ care se dezmembrează si de primire a participaţiunilor de către persoanele juridice cu scop lucrativ care se constituie sau care exista, data la care aceste participaţiuni dau dreptul la dividende;
      
   8. 
      data întocmirii bilanţului de repartiţie;
      
   9. 
      consecinţele dezmembrării pentru salariaţi.
      
3. 
   Proiectul dezmembrării se întocmeşte in scris.
   
4. 
   La proiectul dezmembrării se anexează proiectul actului de constituire al noii persoane juridice, după caz.
   

Dezmembrarea ca operaţiune juridică se produce atunci când între asociaţii sau membrii persoanei juridice apar neînţelegeri, sau când se consideră că dezmembrarea va ridica eficienţa activităţii, datorită faptului că persoana juridică cu patrimoniu mai mic devine mai mobilă, mai activă reacţionând rapid la necesităţi. Pentru ca dezmembrarea să se efectueze este necesar de întocmit un plan de dezmembrare în care se arate toate aspectele, inclusiv cauza reorganizării, eficienţa, modalitatea etc., precum şi toate clauzele indicate la alin.(2). În special trebuie să se indice expres partea din active şi din pasive care se transmite fiecărei din persoanele care se constituie. Specificarea aceasta este importantă pentru societăţile comerciale şi cooperative în care asociaţii au drepturi de creanţă asupra patrimoniului. De aceia trebuie de indicat partea din capitalul social şi participanţiunile fiecărui asociat care trec la societatea care se constituie, deoarece în baza acestora se formează capitalul social al noii societăţi. Fiecărui asociat trebuie să i se păstreze aceiaşi mărime a participaţiunii. Adică, dacă a deţinut acţiuni sau părţi sociale de 100 000 lei şi în noua societate trebuie să deţină acţiuni sau părţi sociale de aceiaşi mărime, însă luând în consideraţie operaţiunea de dezmembrare proporţia la capitalul social va fi mai mare. Proporţional părţii din capitalul social care trece la noua societate trebuie să se transmită activele şi pasivele. În special la trecerea activelor în unele cazuri trebuie de luat în consideraţie valoarea de piaţă a activelor şi nu preţul lor de bilanţ, în alte cazuri lichiditatea acestora. La trecerea pasivelor trebuie de luat în consideraţie scadenţa obligaţiilor. Planul dezmembrării este principalul indiciu potrivit căruia se întocmeşte bilanţul de repartiţie.

Pe lângă indicarea formei de organizare, denumirii şi sediului persoanelor juridice care se constituie în rezultatul reorganizării, legiuitorul stabileşte că proiectul dezmembrării trebuie să conţină în anexe şi proiectele actelor de constituire a persoanelor juridice care i-au fiinţă. Actul de constituire trebuie să corespundă tuturor cerinţelor stabilite de legislaţie pentru forma persoanei juridice care se constituie.

Ar fi util ca în proiectul planului să fie prevăzute şi datele de identitate ale candidaţilor în organele de supraveghere, executive şi de control a noilor persoane juridice.

În final, trebuie de menţionat că importanţa juridică a dispoziţiilor acestui articol este minoră, deoarece acesta reprezintă numai o intenţie şi poate fi modificat aşa cum se va considera necesar în cadrul şedinţei de aprobare. Mai mult, planul dezmembrării ar putea fi respins fără a produce vre-un efect juridic.