Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Articolul 90. Lichidatorul persoanei juridice

1. 
   Poate fi lichidator orice persoana fizica majora cu capacitate deplina de exerciţiu care are cetăţenia Republicii Moldova si domiciliază pe teritoriul ei. Prin lege, pot fi stabilite condiţii suplimentare pentru persoana lichidatorului.
   
2. 
   Lichidatorul notifica despre desemnarea sa organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice si comunica despre sine informaţiile care se cer de la un administrator. Lichidatorul anexează hotărârea de desemnare in calitate de lichidator.
   
3. 
   In registru se înregistrează numele, domiciliul, numărul actului de identitate si codul personal, semnătura lichidatorului.
   
4. 
   Lichidatorul are aceleaşi împuterniciri, obligaţii si responsabilităţi ca si administratorul in măsura in care acestea sunt compatibile cu activitatea de lichidator.
   
5. 
   In cazul desemnării mai multor lichidatori, aceştia reprezintă persoana juridica in comun daca actul de constituire sau hotărârea prin care sânt desemnai nu prevede altfel.
   
6. 
   Îndată după preluarea funcţiei, lichidatorul împreuna cu administratorul face si semnează inventarul si bilanţul in care constata situaţia exacta a activului si pasivului.
   
7. 
   Lichidatorul finalizează operaţiunile curente, valorifica creanţele, transforma in bani alte bunuri si satisface cerinţele creditorilor. In măsura in care este necesar pentru lichidare, el poate încheia noi acte juridice.
   
8. 
   Lichidatorul este obligat sa primească si sa păstreze patrimoniul, registrele si actele persoanei juridice, sa tina un registru cu toate operaţiunile lichidării in ordinea lor cronologica.
   
9. 
   Lichidatorul poate fi revocat oricând de organul sau de instanţa de judecata care l-a desemnat. Prin aceeaşi hotărâre se desemnează un alt lichidator. Lichidatorul revocat prezintă lichidatorului succesor un raport cu privire la activitatea pe care a desfăşurat-o. Daca succesorul este desemnat de instanţa de judecata, raportul se prezintă acesteia.
   
10. 
    Remunerarea lichidatorului este stabilita de organul sau de instanţa de judecata care l-a desemnat, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
    

Din dispoziţia prezentului articol rezultă că lichidatorul unei persoane juridice cumulativ trebuie să întrunească următoarele condiţii: să fie persoană fizică cetăţean a Republicii Moldova; să fi atins vârsta majoratului (18 ani); să nu fi fost declarată incapabilă în modul stabilit de art.24; să aibă domiciliul în Moldova. În cazul în care administratorul devine lichidator (vezi art.86 alin. (6) şi nu cumulează condiţii stabilite de la alin.(1) el trebuie să aducă la cunoştinţa organului care a decis dizolvarea să fie numită o persoană care întruneşte aceste condiţii. Condiţii suplimentare pentru persoanele care sunt lichidatori ai persoanelor juridice sunt stabilite în legi speciale. De exemplu, art.73 din Legea nr. 632/2001 stabileşte pentru administratorul insolvabilităţii condiţii speciale prin care stabileşte acestuia un statut deosebit de cel al lichidatorului. În mare măsură aceste condiţii sunt impuse pentru a proteja interesele creditorilor, iar pe de altă parte şi pentru a contribui la efectuarea unei justiţii eficiente. Astfel administratorul insolvabilităţii poate fi persoana care are studii superioare, este domiciliat în Moldova, posedă cunoştinţe şi experienţă în domeniul de activitate a persoanei juridice care se lichidează pentru cauză de insolvabilitate, este înregistrat în calitate de intreprinzător individual (întreprindere individuală), deţine licenţa de administrator a insolvabilităţii, este independentă: de judecătorul care examinează procesul de insolvabilitate; de creditori; de debitor; adică de persoana juridică care se declară insolvabilă şi să nu fie membru al organelor de conducere şi nici asociat al acesteia; să nu fi fost membru al comitetului de conducere şi nici asociat al persoanei juridice care a fost declarată insolvabilă în ultimele 24 de luni; să nu aibă antecedente penale şi să nu fie lipsit de dreptul de administra persoane juridice; să nu fie asociaţi cu răspundere nelimitată a unei societăţi în nume colectiv sau a unei societăţi în comandită;

Lichidatorul este obligat să notifice despre desemnarea sa în această calitate organul de stat care ţine registrul persoanelor juridice de tipul respectiv, să prezinte hotărârea prin care a fost a desemnat şi să comunice toate datele sale de identitate stabilite la alin.(3). Actele lichidatorului sunt opozabile terţilor de la data înregistrării şi nu de la data desemnării. Actul de înregistrare a lichidatorului se face concomitent cu înregistrarea dizolvării stabilită de art.89, sau acestea două înregistrări trebuie corelate. În caz de pluralitate de lichidatori, aceştia acţionează în comun, iar actele de reprezentare trebuie să fie semnate de toţi lichidatorii dacă altfel nu este stipulat în actul de constituire a persoanei juridice sau contrariul nu a fost stipulat în hotărârea de desemnare a lichidatorilor.

Întrarea în funcţie a lichidatorului desemnează şi momentul trecerii responsabilităţii de la administrator la lichidator. Se prezumă că patrimoniul trece de la administrator la lichidator în starea în care a fost la momentul semnării inventarului sau altfel numit a actului de predare primire. De aceia inventarul trebuie să descrie cu maximă exactitate starea bunurilor primite de lichidator, iar acesta din urmă trebuie să asigure evidenţa activului şi pasivului în modul stabilit de legislaţie, să întreprindă toate măsurile pentru păstra şi a conserva valoarea activelor, să păstreze toată documentaţia persoanei juridice până la transmiterea acestea altor persoane spre păstrare. Lichidatorul este obligat să ţină evidenţa operaţiunilor de lichidare în ordinea lor cronologică, cum ar fi a celor de satisfacere a cerinţelor creditorilor, de vânzare a unor active, de împărţire a activelor între asociaţi etc.

Lichidarea unei persoane juridice este o procedură de durată. Această perioadă este legată pe de o parte de protecţia drepturilor creditorilor şi disponibilizarea angajaţilor, iar pe de altă parte de finalizarea operaţiunilor începute până la dizolvare, încasarea creanţelor pe care aceasta le are şi desigur de distribuţia activelor rămase după satisfacerea cerinţelor creditorilor conform art.96 şi 97. Aici trebuie de menţionat că adoptarea hotărârii de lichidare nu este temei de reziliere a contractelor în care se află persoana juridică care se lichidează, şi dacă alte temeiuri de reziliere nu sunt atunci lichidatorul va trebuie fie să aştepte până contractul ajunge la scadenţă, fie să negocieze cu cealaltă parte şi să-l despăgubească, fie să transmită creanţa sa prin cesiune, fie să întreprindă alte măsuri care ar permite încetarea raporturilor juridice fără cheltuieli majore. Norma legală permite lichidatorului să încheie noi acte juridice, însă acestea nu trebuie să fie cele indicate la art.86 alin.(4), dar altele care sunt necesare persoanei juridice aflate în procedura de lichidare. Astfel de acte ar putea fi contractele de prestări servicii (internet, telefonie, de organizare a licitaţiilor), vânzare-cumpărare a energiei termice, electrice, gazelor naturale, a activelor persoanei juridice ce se lichidează, angajarea unor specialişti etc.

Lichidatorul desemnat activează până la momentul radierii persoanei juridice din Registrul de stat, dacă organul care l-a desemnat între timp nu l-a revocat. Activitatea lichidatorului revocat încetează l-a momentul când noul lichidatorul este înregistrat la organul de înregistrare cu excepţia obligaţiei de transmitere a actelor şi a bunurilor persoanei juridice în lichidare, care decade l-a momentul semnării inventarului, şi prezentării raportului privind operaţiunile deja săvârşite de el în calitate de lichidator.

Alin.(10) stabileşte organul care are obligaţia de a fixa mărimea remuneraţiei. Cu siguranţă că aceasta urmează a fi stabilită prin acord comun între lichidator şi organul care îl desemnează. Ca orientare poate servi remuneraţia plătită administratorului persoanei juridice în lichidare, cu excepţia cazului când legislaţia stabileşte o anumită mărime. De exemplu administratorului insolvabilităţii instanţa de judecată poate să-i stabilească o remuneraţie de până la 3% din sumele distribuite creditorilor în contul executării creanţelor.