(1) Cecul la ordin este transmis prin gir. Girul transferă toate drepturile deţinătorului de cec de la girant către titularul girului, care este considerat posesor legitim dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar acestea fiind în alb.
(2) Girantul răspunde pentru plata cecului, cu excepţia persoanelor cărora cecul le-a fost transmis prin gir după interzicerea unui nou gir de către girant.
(3) Girantul este obligat să indice data scrierii girului.
(4) Cecul nominativ este transmis în conformitate cu formele unei cesiuni simple şi având efectele ei.
(1) Cecurile circulă prin gir sau simplă cesiune. Operaţiunea de gir presupune transferarea de la girant la girator a tuturor drepturilor ce decurg din titlul respectiv. Menţiunea privind circulaţia cecului prin gir se face pe verso, operaţiunea denumindu-se şi andosare şi trebuie să includă şi semnătura girantului.
Girul poate fi în plin, în alb şi la purtător. În primul caz, girul presupune prezenţa a minimum 3 menţiuni: semnătura girantului, data girării, numele giratarului.
Girul în alb presupune indicarea doar a semnăturii girantului pe verso, girul la purtător are înscrisă pe verso formula „plătiţi purtătorului”.
În funcţie de tipul de cec (nominativ, la purtător, la ordin) pot fi distinse şi mai multe tipuri de gir.
Girul poate fi efectuat de către beneficiar unor terţe persoane sau chiar trăgătorului.
Cecul girat cu menţiunea „valoarea pentru acoperiri”, „pentru încasare”, „pentru procură” sau alta similară nu poate fi girat în continuare decât cu titlu de procură.
Posesorul unui cec transmisibil prin gir îşi legitimează dreptul prin şirul neîntrerupt de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile şterse se consideră nescrise. Girul transmite toate drepturile ce rezultă din cec şi este valabil chiar şi în cazul în care beneficiarul nu este indicat, existând doar semnătura girantului pe verso sau pe alonjă.
În scopul liberei exercitări a drepturilor rezultate din cec legea obligă la îndeplinirea tuturor formalităţilor prescrise. Importanţa îndeplinirii acestora rezultă din faptul că ultimul giratar, dacă nu e şi primul, sau chiar şi primul fiind, ar putea să se afle în imposibilitatea de a-şi exercita drepturile legitime rezultate din cec. Raţiunea este următoarea: în cazul în care versoul nu conţine cel puţin semnătura giratarului, posesorul ar putea fi considerat de lege ca fiind unul de rea credinţă. Întru evitarea unor asemenea situaţii se stabileşte un minim de conţinut pe verso / alonjă, ce ar atesta existenţa unuia sau a mai multor giruri. De aceea orice posesor va fi considerat de bună credinţă doar dacă îşi va putea justifica calitatea sa de girator.
Este alta situaţia posesorului unui cec la purtător; acesta conţine inserată din start menţiunea „plătiţi purtătorului”, ceea ce ar însemna că orice gir nu este necesar a fi consemnat, cecul fiind plătit oricărui prezentator, neexistând obligaţia de a dovedi posesia legitimă a titlului.
În cazul existenţei mai multor giruri având ca obiect acelaşi cec, ultimul girator va trebui să-şi justifice legitima posesie chiar şi în cazul când ultimul gir a fost în alb. În acest caz ultima menţiune de pe versoul cecului sau de pe alonjă va fi semnătura ultimului girant.
Drepturile ce rezultă din cec nu pot fi cesionate fără instrumentul respectiv de plată. De aceea se impune ca odată cu transferarea dreptului de creanţă să fie transmis şi titlul. Remiterea documentului, deşi nu este de esenţa girului, constituie totuşi condiţia indispensabilă pentru exercitarea drepturilor pe care le legitimează. Atâta timp cât girul e consemnat, dar cecul nu este remis giratorului, acesta din urmă va fi practic în imposibilitatea de a-şi exercita drepturile. Girantul ar putea, în atare situaţii, să şteargă cu rea credinţă girul consemnat, drept consecinţă giratarul neavând nici o dovadă a girului realizat. De aici evidenţiem necesitatea, obligativitatea chiar, a remiterii cecului.
Astfel, girul va produce 3 efecte fundamentale: transmite cecul şi toate drepturile ce rezultă din el; îl legitimează pe girator ca titular al drepturilor transmise; garantează pe girator în ceea ce priveşte plata cecului.
(2) Esenţa girului constă în transmiterea creanţei către giratar, creanţă care, din momentul consemnării girului trebuie asigurată giratarului de către girant.
Astfel, acesta din urmă este ţinut să răspundă de plată, dacă nu există clauza contrară. El ar putea interzice un nou gir, dacă nu intenţionează să-şi asume răspunderea de plată în raport cu persoanele cărora cecul le-a fost ulterior girat. De aceea, dacă această intenţie a giratarului este materializată într-o menţiune specială pe andosament, girantul nu va răspunde pentru creanţele transmise de către giratarul său. Menţiuni de acest gen ar putea fi reprezentate de inserarea lângă numele beneficiarului a clauzei: „nu la ordin”. În atare cazuri cecul va fi transmis doar în forma şi cu efectele unei ordinare cesiuni de creanţă, drept consecinţă girantul va fi obligat doar în faţa giratarului său.
O clauză de genul „fără garanţie”, care ar exclude răspunderea girantului nu se admite a fi inserată.
(3) Una dintre obligaţiunile girantului este datarea girului. În caz contrar, girul va fi considerat a fi efectuat până la data depunerii protestului sau expirării termenului fixat pentru prezentarea cecului, cu condiţia să nu fie dovedit contrariul. Girul făcut după actul de protest sau după expirarea termenului de prezentare are forţa juridică a unei simple cesiuni de drept comun.
De aici putem deduce că în cazul în care girantul nu indică data efectuării girului, dată care ar putea fi ulterioară unui protest sau datei de expirare a termenului de prezentare a cecului, acesta va fi obligat în virtutea protestului înaintat ca fiind ultimul girant, deşi responsabil ar fi de facto un girant anterior. În cazul datării girului ulterior protestului, protestul se va înainta faţă de cei în măsură, ultimul transmiţător fiind obligat doar în virtutea cesiunii cecului .
Girul nedatat se va considera efectuat înainte de protest sau de data expirării termenului de prezentare doar până la prezentarea unei probe contrare sau în lipsa ei.
(4) Cecul nominativ fără clauza „la ordin” este transmisibil prin gir.
Cecul nominativ ce cuprinde menţiunea „nu la ordin” sau o expresie echivalentă este transmisibil în condiţiile dreptului comun, prin cesiune simplă.
Pentru aceasta se întocmeşte o declaraţie de cesiune, autentificată notarial.
Cesiunea de creanţă este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor, prin care creditorul (cedent) transmite în mod voluntar (cu titlu oneros sau gratuit) dreptul său de creanţă unei alte persoane (cesionar) care devine, astfel, noul creditor care va încasa de la debitor creanţa cedată.
Mijloacele de drept comun utilizate la simpla cesiune a cecului sunt: succesiunea legală sau testamentară; fuziunea unor societăţi comerciale subiecte ale emiterii / circulaţiei cecului etc. Dobânditorul obţine poziţia juridică a transmiţătorului. Remiterea titlului nu ţine de esenţa cesiunii, deoarece titularitatea dreptului se transmite ca efect al unui act / fapt juridic. Dobânditorii, în aceste condiţii, pot să ceară să li se predea titlul indispensabil exercitt dreptului lor şi chiar să-l revendice. Calitatea de succesor legitimează pe dobânditor, însă acesta nu obţine drepturi autonome, ci le dobândeşte cu titlu derivat. Contra cedentului, cesionarul poate dispune doar de o acţiune de drept comun.
Dostları ilə paylaş: |