Articolul 1265. Girul
(1) Girul trebuie să fie simplu şi necondiţionat. Orice condiţie inserată în textul girului se consideră nescrisă.
(2) Girul poate fi făcut în folosul trăgătorului sau al oricărei alte persoane obligate. Aceste persoane pot, la rândul lor, să gireze din nou cecul.
(3) Girul parţial şi girul semnat de tras sunt nule.
(4) Girul se scrie pe cec (verso) sau pe alonjă (foaia alipită la cec). Girul trebuie să fie semnat de girant.
Cecul poate să circule având în calitate de beneficiar persoane distincte în momente distincte. La baza emiterii cecului stă o anumită creanţă, pe acelaşi fapt fundamentându-se şi girarea ulterioară a cecului de la un beneficiar la altul. În toate cazurile, indiferent de tipul cecului sau de tipul girului, operaţiunea de gir trebuie să se realizeze simplu şi necondiţionat. Este, de fapt, vorba de acea situaţie în care girantul ar putea impune trasului careva condiţii de realizare a operaţiunii de tragere. O atare condiţie din partea girantului înaintată către tras este exclusă. În acel caz în care totuşi girantul ar putea lega achitarea cecului de către tras doar de survenirea unor condiţii indicate pe verso ori alonjă, acele menţiuni vor fi considerate nescrise. Aceste menţiuni fiind considerate lipsă, giratarul, prezentând cecul la tras, va putea beneficia de pe urma operaţiunii de tragere. Astfel, giratarul fiind în posesia cecului girat, va putea, în cadrul termenului de prezentare a titlului, să-şi încaseze suma ce face obiectul cecului indiferent de unele circumstanţe existente anterior sau survenite ulterior girului. Giratarul nu-şi va putea dobândi suma ce face obiectul cecului girat dacă menţiunea privind girul anterior realizat este ştearsă. O menţiune ce poate fi inserată în textul girului, la latitudinea ultimului girat, este cea referitoare la interzicerea girării ulterioare a cecului, însă această condiţie este impusă giratarului şi nu are nici o conexiune cu onorarea cecului.
(2) Ca o consecinţă firească a girului – beneficiar al cecului devine o altă persoană decât cea căreia i-a fost emis acesta. Legislaţia nu stabileşte anumite restricţii, decât cele fireşti, în ceea ce priveşte persoana giratarului. Astfel, girul se poate realiza fie având la bază o creanţă, fie chiar şi cu titlu gratuit, esenţa lui fiind substituirea beneficiarului. Cu toate acestea, ştergerea girului va fi un motiv de neconsiderare a lui.
Trăgătorul, fiind recunoscut cu capacitate de a emite cecuri, poate fără îndoială să aibă şi calitatea de giratar. De aceea menţionăm că este posibilă situaţia în care până la expirarea termenului de prezentare a cecului giratar să devină chiar trăgătorul (emitentul). Simpla remitere a cecului în favoarea trăgătorului nu poate avea valoare juridică, de aceea se impune ca reîntoarcerea cecului spre încasare trăgătorului să se facă prin gir. Nu este obligatorie indicarea numelui giratarului, chiar şi în condiţiile în care această calitate revine trăgătorului.
În cazul girării cecului altor persoane, neparticipante la emiterea cecului, girul se va realiza în condiţiile prescrise de lege.
O condiţie ce trebuie să fie întrunită de giratar este recunoaşterea acestuia ca având capacitatea civilă (inclusiv capacitate de exerciţiu deplină).
Orice giratar, devenind proprietarul titlului şi mijloacelor rezultate din el va putea, la latitudinea sa, să favorizeze circulaţia ulterioară a cecului, girându-l, la rândul său, altei persoane (giratar). Respectivul şir de giruri consecutive va putea continua până la interzicerea girului ulterior de către unul dintre giranţi sau până la expirarea perioadei de prezentare a cecului. În cazul transmiterii ulterioare a cecului, valoarea juridică a operaţiunii va fi echivalentă cu cea a unei simple cesiuni.
Girul în favoarea trasului are valoarea unei simple chitanţe, cu excepţia cazului când acesta are mai multe subdiviziuni (filiale, întreprinderi etc.).
(3) Alin.I stipulează că orice condiţie inserată în textul girului se consideră nescrisă. Dacă ţinem cont de această stipulaţiune, am putea ajunge la greşita concluzie, conform căreia s-ar părea că o condiţie ce ar prevedea eliberarea doar a unei părţi din suma ce face obiectul cecului s-ar considera lipsă, iar giratarul va putea dispune de întreaga sumă. În scopul evitării unor asemenea situaţii, în care giratarul ar putea dispune pe nedrept de o parte din suma ce face obiectul cecului, legea prevede expres o excepţie. Aceasta rezidă în considerarea nulităţii girului parţial. Astfel, dacă pe versoul cecului sau pe alonjă e prezentă condiţia girului parţial, girul în general va fi lovit de nulitate, giratarul fiind în imposibilitatea de a dispune de suma ce o are la girant în calitate de creanţă în baza respectivului cec.
În cazul prezenţei mai multor condiţii, suplimentare la cea privind girul parţial, ele vor fi considerate nescrise, şi, în acelaşi timp, vor fi lovite de nulitate, în virtutea considerării nulităţii girului.
Legea desemnează că persoana care poate gira cecul este beneficiarul. În urma girării cecului către trăgător, calitatea respectivă i-ar putea reveni şi acestuia. Însă trasul nu ar putea avea calitatea de girant în virtutea faptului că prin cec el este obligat şi nu are dreptul de a dispune de provizionul trăgătorului.
(4) În scopul recunoaşterii legalităţii posesiei unui cec de o altă persoană decât beneficiarul indicat (alte cazuri decât cecul la purtător), operaţiunea de transmitere a cecului – girul, trebuie consemnată chiar pe instrumentul de plată. De aceea, menţiunile obligatorii pentru considerarea legalităţii operaţiunii sunt semnătura şi datele girantului, precum şi numele beneficiarului următor (giratar) (cu excepţia cecului la purtător şi girului în alb).
În cazul în care există posibilitatea consemnării acestora pe versoul cecului, acestea se vor insera anume aici, în toate celelalte cazuri menţiunile respective făcându-se pe o foaie alipită cecului (respectându-se condiţiile tehnice prestabilite), denumită alonjă. Forţa juridică a girului de pe alonjă va fi echivalentă cu cea a girului consemnat pe verso.
Dostları ilə paylaş: |