Colectivizarea agriculturii în romania: anatomia represiunii


RAPORT TRIMIS DE DIRECŢIA GENERALĂ A SECURITĂŢII STATULUI BACĂU CĂTRE DIRECŢIA GENERALĂ A SECURITĂŢII STATULUI PRIVIND COLECTĂRILE



Yüklə 0,79 Mb.
səhifə5/13
tarix25.10.2017
ölçüsü0,79 Mb.
#12915
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   13

RAPORT TRIMIS DE DIRECŢIA GENERALĂ A SECURITĂŢII STATULUI BACĂU CĂTRE DIRECŢIA GENERALĂ A SECURITĂŢII STATULUI PRIVIND COLECTĂRILE


DIRECŢlUNEA GENERALĂ A SECURITĂŢII

REGIUNEA BACĂU

Prin curier.

Nr. 24/70227

11 august 1952

DIRECŢlUNEA GENERALĂ A SECURITĂŢII STATULUI

Dir. II-a

La ordinul Dvs. nr. 254/234419 din 8 august 1952, referitor la colectarea produselor agricole, raportăm:

Pe raza noastră, treierişul a început aproape spre sfârşitul lunii iulie a.c. operaţiunile de colectare până în prezent s-au desfăşurat mulţumitor.

Astfel, până în prezent, din totalul de 12289,69 tone grâu planificat s­-a colectat 344,80 tone, ceea ce reprezintă 28%, la secară a fost planificat 430,17 tone şi s-a realizat 224,5 tone, la ovăz s-a planificat 302,25 tone şi s-a realizat 22 tone, ceea ce reprezintă 1,0%, la orz s-a planificat 220,10 şi s-a realizat 111 tone, ceea ce reprezintă 50,2%, la mazăre s-a planificat 478,46 tone şi s-a realizat 14 tone, ceea ce reprezintă 2,93%.

Ca o greutate semnalată în privinţa colectărilor este aceea datorită faptului că la operaţiunea transporturilor se plăteşte numai 14 lei de vagon, ceea ce face ca baza de recepţie să nu poată angaja oameni pentru această operaţiune din cauză că plata pentru această muncă este mică în raport cu munca ce o depun.

În ceea ce priveşte carnetele de predare a cotelor nu ne-au fost semnalate cazuri de a nu fi predate producătorilor aşa după cum aţi fost informat Dvs.

Greutăţi din partea elementelor duşmănoase care au căutat să ajute ţărănimea să nu-şi predea cotele la colectare în această perioadă de timp au fost semnalaţi următorii:

Numitul Iftime Gheorghe, chiabur din comuna Bodeşti Precista, raionul P. Neamţ, Moraru Gheorghe, chiabur din comuna Bodeşti Precista, raionul P. Neamţ, Bortea Constantin, chiabur din comuna Bodeşti Precista, raionul P. Neamţ, Pleaşca Constantin, chiabur din comuna Dragomireşti, raionul P. Neamţ, Marcu Constantin, chiabur din comuna Ştefan cel Mare, raionul P. Neamţ, Zaharia Vasile, ţăran mijlocaş din comuna Rapite, raionul Tg. Ocna, Cristea Ştefan, chiabur din comuna Helejiu, raionul Tg. Ocna, Capsa Gheorghe

, chiabur din comuna Bereşti Bistriţa, raionul Bacău, Vlad Gheorghe, chiabur din comuna Ştefan cel Mare, raionul P. Neamţ, Mărgirescu Constantin, chiabur din comuna Scorţeni, raionul Moineşti, toţi de mai sus au avut manifestări duşmănoase ce au făcut greutăţi operaţiunilor de colectare, îndemnând ţărani săraci şi nu-şi predea cotele.

Asupra susnumiţilor s-au luat măsuri strângându-se probe şi au fost încadraţi de noi conform ordinului Dvs. în U.M. şi Justiţie.

Ca elemente duşmănoase strecurate în aparatul de colectare ne-a fost semnalat cazul numitului Geantau Petru, împuternicit Regional care în trecut a fost legionar, iar în prezent este membru P.M.R. Susnumitul la început a depus muncă pentru aşi acoperi trecutul său, iar în prezent ne este semnalat cu delăsări în muncă şi nu controlează personalul în subordine.

Susnumitul a fost semnalat Regiunii P.M.R., pentru a fi schimbat acest post.

La fel ne-a fost semnalat ca element incorect, beţiv şi afemeiat, nu depune muncă în serviciu, nu controla subalternii, Directorul C.R.E. centru Regional de recepţie) Stoina Gheorghe, care în urma semnalărilor făcute la Regiunea P.M.R. a fost schimbat din această muncă.

Starea de spirit a ţărănimii sărace şi mijlocaşe este mulţumitoare, întrucât sunt recolte bune şi au de unde da cote, nu au fost cazuri, până în prezent, de nemulţumire.

Alte constatări vom raporta de urmare.

Lt. col. de securitate,

C. Câmpeanu

Lt. maj. de securitate,

Gh. Balaban (ASRI, FD, dos. nr. 9404, vol. 14, f. 78-79)

Într–un raport al Direcţiei Regionale a Securităţii Statului Argeş din 11 august 1952 (ASRI, FD, dos. nr. 9404, vol. 11, f. 208-210) sunt semnalate metodele de evaziune de la planul de colectări şi acţiunile de supraghere şi reprimare. Sunt menţionate de asemenea dificultăţile întâmpinate de ţăranii săraci în îndeplinirea Planului de colectări.

REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

DIRECŢIUNEA GENERALĂ A SECURITĂŢII POPORULUI

DIRECŢIUNEA REGIONALĂ A SECURITĂŢII STATULUI ARGEŞ

Nr. 24/96.373

11 august 1952

DIRECŢIUNEA GENERALĂ A SECURITĂŢII POPORULUI

La ordinul Dvs. nr. 245/234.419 din 8 august 1952, referitor la felul cum decurg operaţiunile de colectarea produselor agricole în raza Regiunii noastre şi cum acţionează duşmanul de clasă, raportăm următoarele:

Din investigaţiunile întreprinse de către organele noastre pe teren am stabilit ca colectarea produselor agricole se desfăşoară în mod mulţumitor şi în special anul acesta faţă de anii trecuţi se vede că populaţia a înţeles mai bine rolul ce reprezintă aceste cote devenind mai consistente faţă de îndeplinirea hotărârii Comitetului Central al P.M.R. cu privire la colectări prin aceia că caută să predea cotele obligatorii de pe ariile de teren astfel ca până în prezent în raza regiunii noastre planul de colectare la grâu a fost îndeplinit pe întreaga regiune în procente de 35%, la ovăz în procent de 5% şi la fel la toate păioasele ce se colectează până în prezent.

Întreprinzându-se munca informativă în această privinţă am constatat că acţiunea duşmanului de clasă se manifesta în rândul chiaburimii care refuza să-şi predea cotele obligatorii către stat şi acesta sub pretextul că poate vor mai fi protejaţi ca anii trecuţi şi nu li se va mai adresa acte de trimitere în justiţie sau chiar dacă li se dresează acte procesele se vor judeca în favoarea lor, astfel de cazuri ni se semnalează în întreaga Regiune când chiaburii caută cu orice metode să se sustragă după arii ară să-şi predea cotele obligatorii. Astfel de cazuri redăm mai jos cazul chiaburului Stoicescu Ilie din comuna Buzoeşti raionul Costeşti care s-a opus a-şi preda cota de cereale pe arie având chiar manifestări la adresa regimului, pentru care organele în drept au luat măsuri contra sa şi i s-au confiscat cantităţile de cereale, totodată i s-au întocmit acte de dare în judecată la legea sabotajului.

O altă acţiune a elementelor duşmănoase chiabure este aceea că au întrebuinţat fel şi fel de metode să saboteze planul de colectare întrebuinţând orice fel de metode, aşa cum ni se semnalează cazul că chiaburul Ionescu F. Ilie din comuna Pestrieti, care a fost prins de magazionerul Bazei de recepţie când vrea să predea cota să bage 25 kg nisip grâu, pentru care fapt chiaburul a fost demascat şi s-au luat măsurile necesare contra sa.

Chiaburul Ciauşescu Constantin ce avea de predat cantitatea de 3000 kg de grâu pentru suprafaţa de 8 ha teren a reuşit să se sustragă cu cantitatea de mai sus şi a cumpărat 600 kg grâu de la chiaburul Ursoianu Gheorghe din comuna Stoeneşti, Raionul Babenk şi a amestecat grâul lui cu cel cumpărat spre a-l preda la baza de recepţie şi acesta a făcut-o cu scopul de a sabota planul şi mai mult decât acesta, grâul care era cumpărat era de 3-4 ani, fapt că o parte din el era stricat şi chiar gărgăriţat iar chiaburul a vrut să-şi îndeplinească scopul, adică să îngărgăriţeze întreaga magazie de cereale, însă din vigilenţa laboratorului bazei de recepţie chiaburul nu a putut să-şi îndeplinească scopul şi a fost demascat la timp pentru care organele de Miliţie locale au luat măsuri şi l-au arestat pentru a-i încheia acte de trimitere în justiţie.

Deci de aici reiese că organele Sfaturilor populare comunale nu dau deosebita importanţă în ceea ce priveşte predarea cotelor de cereale în convoi făcând prin aceasta a se strecura unele defecţiuni şi aceasta în special că dă posibilitate tocmai elementelor duşmănoase să se strecoare la bazele de recepţie singuri fără a fi însoţiţi de un delegat.

Chiaburul Constantin Vitan din comuna Babeni, Raionul Babeni a refuzat categoric în faţa colectorului de a-şi preda cerealele manifestându-se duşmănos contra regimului fapt ce a avut o mare influenţă în rândul populaţiei, care vocifera, pentru care organele de Miliţie au luat măsuri contra sa.

În afara elementelor chiabure care pun piedici în îndeplinirea planului de colectări mai sunt şi alte elemente duşmănoase strecurate în Aparatul de Stat care fac greutăţi în munca de colectare prin aceia nu întotdeauna îşi fac serviciul conştiincios făcând ca locuitorii să aştepte zile întregi la baze de recepţie până îşi predau cantităţile de cereale un caz de acest fel este cazul laborantului de la baza de recepţie Costeşti care s-a constatat că în nenumărate rânduri refuza de a mai face controlul grâului ce-i vine la baza de recepţie mărginindu-se să lucreze numai 8 ore pe zi ară să se conformeze Hot. C.C. cu privire la colectări în care prevede că bazele de recepţie trebuie să stea deschise în orice moment în cursul zilei să nu fie întreruptă colectarea, pentru care fapt organele competente au luat măsuri contra sa de a-i reţine din salariu. Susnumitul se numeşte Gheorghe Gheorghe de origine socială ţăran sărac, este membru U.T.M. însă nu este tocmai bine pătruns de importanţa ce o reprezintă prin postul pe care îl deţine.

De asemenea se mai constată că se săvârşesc unele neregului în ceea ce priveşte cantitatea la cântar la ariile de treer deoarece o parte din delegaţii ce sunt însărcinaţi cu cântărirea cerealelor fac unele neregului, aşa cum ni se semnalează că în comuna Slătioara raionul Slatina numitul Nicolae Marin delegat al comunei, Comisaru Ioan resp. de arie şi Scarlat Marin resp. de batoză cântăresc cereale locuitorilor defectuos oprind la mai mulţi ţărani cote mai mari la grâu, iar în acel timp la alţii mai puţin.

Astfel ţărani săraci Ion Croitoru care trebuia să predea 55 kg grâu cota către Stat şi 45 kg grâu pentru maşinile SMT a fost scăzut de aceştia din registrele Sfatului Popular şi i s-a mai dat în plus 50 kg grâu pentru aceasta numitul Scarlat Marin i-a cerut mită 40 lei pe care ţăranul sărac le-a dat.

Acest caz a fost imediat semnalat organelor de Miliţie pentru a lua măsuri contra lor, totodat semnalându-se şi Raionului de Partid de a lua măsuri de schimbarea celor de mai sus din funcţiile ce li s-au încredinţat.

Cazuri de acest fapt s-au întâmpinat în majoritatea Regiunii însă contra celor ce se fac vinovaţi şi totodată au fost înlocuiţi din aceste funcţii.

Din cauza recoltei compromise în unele sectoare din raza regiunii noastre cerealele au fost foarte slabe astfel că o parte din ţărani nu au recoltat nici pentru strictul necesar, făcând prin aceasta ca acestora să le vină cu greu să-şi predea cotele către Stat, astfel de cazuri s-au întâmpinat mai mult în raza fost DRSS Vâlcea unde terenurile fiind cam deluroase nu au dat recolta care trebuia făcând ca o parte din ţărani să refuze a mai preda cotele de cereale, astfel de cazuri ni se semnalează că în ziua de 8 august 1952 în comuna Mihăeşti, Raionul R. Vâlcea un număr de 5 locuitori săraci au refuzat a mai veni cu grâu pe arie şi au vrut să îl ducă acasă, având o cantitate mai mică nu a voit să îl mai dea la maşină şi a vrut să-l bată cu mâna şi aceştia sunt: Filofteia N. Stana femeie săracă văduvă, posedă 0,10 ha teren însămânţat cu grâu, Soare F. Nicolae 0,25 ha grâu, Maria Ghe. Stoian 0,16 ha, Elisabeta Vlad 0,12 ha şi numita Alexandrina Craton cu 0,14 ha teren însămânţat cu grâu.

De către organele competente s-au luat măsuri şi s-a dus muncă de lămurire cu aceştia pentru a-şi duce grâul la arie lucru ce a reuşit să-i determine să se prezinte cu grâul la arii.

Din cele constatate de către organele noastre aceştia nu au fost puşi la cale de nimeni însă având o cantitate atât de mică şi au crezut de cuviinţă ca să nu îl mai ducă la arii.

În concluzie din constatările acute de către organele noastre reiese că colectarea cerealelor în raza regiunii noastre decurge într-un mod mulţumitor cu unele excepţii pe care le-am arătat şi mai sus.

În ceea ce priveşte felul cum se face înmagazinarea şi transportul cerealelor la bazele de receptare s-a constatat o îmbunătăţire întrucât sfaturile populare au făcut un plan de transport şi un plan de colectare zilnic pe care îl respecta întocmai.

De către organele noastre se urmăreşte orice defecţiune şi cazurile demne de raportat le vom raporta la timp.

Maior de securitate,

E. Vistig

Lt. Maj. de securitate,

M. Ungureanu (ASRI, FD, dos. nr. 9404, vol. 11, f. 208-210).



Într–un raport al Direcţiei Generale a Securităţii Statului, Regiunea Bârlad din 12 august 1952 (ASRI, FD, dos. nr. 9404, vol. 11, f. 198-202) aratã motivele pentru care tãranii refuzã sã–si predea cotele de cereale si mijloacele de presiune utilizate de organele represive.

DIRECŢIUNEA GENERALĂ A SECURITĂŢII STATULUI

- REGIUNEA BÂRLAD­ -

Nr. 244/50021

12 august 1952

DIRECŢIUNEA GENERALĂ A SECURITĂŢII STATULUI

BUCUREŞTI

La Ord. Dvs. Nr. 245/234419 din 8 august, raportăm că situaţia colectărilor de produse agricole la data de 9 august a.c. se prezintă în felul următor:

· Grâu planificat ............... 39.198 tone, realizat până la 9 august 6.545 tone, reprezentând un procentaj de 16,7%.

· Secară planificat .............2086 tone, realizat 187 tone, 9%.

· Orz planificat ..............5154 tone, realizat 206 tone, 4%.

· Ovăz planificat .........5052 tone, realizat 61 tone, 1%.

· Mazăre planificat 2461 tone, realizat 8 tone, 0,3%.

Procentajul mic de realizări faţă de plan, se datorează faptului că în Regiunea noastră campania treierişului este în plină desfăşurare şi în primul rând treierau ţăranii săraci şi mijlocaşi, care au cote mici de predat la colectare. Elementele chiabure în toate comunele sunt lăsate la urmă să treiere şi când aceştia vor intra în plin la treierat procentajul colectărilor se va urca brusc.

O altă cauză pentru care procentajul realizărilor este mic se datorează faptului că bazele de recepţie din lipsă de personal nu dovedesc să facă zilnic fişele de înregistrare a cerealelor predate şi deci situaţia scriptică de la regiune este mult mai mică decât realitatea de la bazele de recepţie.

Acţiunea de sabotaj privind problema colectărilor se caracterizează sub următoarele aspecte:

1. Elementele chiabure caută pe orice cale să se sustragă de la colectări, să influenţeze ţărănimea săracă şi mijlocaşă pentru a se sustrage de la colectări, făcând diferite instigări în rândul ţărănimii cu scopul de a împiedica realizarea planului de colectări. Exemplu: chiaburul Naciu Dumitru din comuna Batineşti, raionul Panciu, în ziua de 24 iulie a.c. a făcut instigări în rândul ţăranilor din comuna sa să nu ducă grâul la arie deoarece Guvernul va lua întreaga recoltă la ţărani şi ei vor rămâne muritori de foame. În urma acestor instigări un mare număr de ţărani din comună au încetinit ritmul transportării păioaselor la arie, ceea ce a avut ca urmare întârzierea începerii treierişului.

Pentru aceste fapte şi alte manifestări duşmănoase legate de problema socializării agriculturii precum şi zvonuri alarmiste, chiaburul a fost arestat de noi şi se află în curs de anchetă.

Chiaburul Carp Gheorghe din comuna Stoieneşti Raionul Murgeni a început să spună la ţărani, deşi recolta este bună, anul acesta Guvernul va lua toate cerealele care se duc în Rusia, iar muncitorii vor rămâne muritori de foame şi aceasta se face pentru a-i obliga să se înscrie în colhoz. Acest chiabur a făcut instigările arătate mai sus cu scopul de a determina pe ţărani să se sustragă de la colectări.

Manifestările lui duşmănoase faţă de colectări, faţă de colectivizare şi pentru lansări de zvonuri, chiaburul a fost arestat de noi şi se află în anchetă pentru a fi trimis în U.M. (dosarul cu propuneri a fost înaintat DGSS cu nr. 244/47584 din 16 iulie, pentru care am primit ordin de reţinere).

Chiaburul Rusu V. Ioan din comuna Giurgiuoana, raionul Zeletin, a avut aceleaşi manifestări pentru care i s-a înaintat dosar cu propuneri la DGSS cu nr. 244/46784 din 17 iulie a.c. în urma căruia am primit aprobare de reţinere şi trimitere în U.M.

Chiaburul Turcu V. Elena, din comuna Avrameşti raionul Zeletin, a spus în ziua de 13 iulie a.c. faţă de mai mulţi ţărani ca să nu ducă grâul la arie întrucât comuniştii vor lua toată recolta şi să mai aştepte cu grâul că tot degeaba muncesc.

Pentru activitatea ei duşmănoasă am întocmit dosar pentru măsuri conform Ord. 626.

Chiaburul Ioan Gh. Avram din comuna Nereju, raionul Vrancea spune faţă de mai mulţi cetăţeni, că partidul nostru grăbeşte colectările de cereale, carne, lapte, deoarece ştie că în scurt timp va începe războiul şi trebuie să fim aprovizionaţi. Aceste manifestări au ca scop să creeze o stare încordată în rândul ţăranilor, să scadă încrederea ţăranilor în regim şi Guvern, subminând astfel planul de colectări.

Pentru manifestările lui duşmănoase i s-a întocmit dosar pentru încadrare în U.M. înaintat la DGSS cu nr. 244/47580 din 30 iulie a.c.

Chiaburul Andone Chiaculiţă din comuna Bereşti, raionul Bârlad, spune faţă de ţăranii săraci, Potolea Alex. şi Bujenita Măndiţa, că ce se omoară atâta cu secerişul, nu văd că li se ia tot grâul şi li se duce în Rusia. De asemenea, a mai spus că recolta se duce în Rusia şi de acolo merge în Coreea pentru a susţine pe comuniştii care luptă pe front.

Acest chiabur în timpul războiului 1941-1944 a avut la muncă cca 15 prizonieri sovietici pe care îi trata mai rău ca pe nişte animale, iar când aceştia nu puteau da randamentul dorit de chiabur din cauza tratamentului neomenesc, erau loviţi şi maltrataţi.

Pentru manifestările sale am luat măsuri de a strânge material şi trimitere în U.M.

Chiaburul Munteanu Dumitru din comuna Stănueşti raionul Zeletin, spune în ziua de 6 iulie, faţă de mai mulţi ţărani din comună, că anul acesta Partidul a făcut din mijlocaşi chiaburi şi le va lua toată recolta la colectări, iar la anul viitor va face chiaburi din ţărani săraci le va lua întreaga recoltă la colectări şi aceasta cu scopul de a-i obliga să se înscrie în colhoz. Această manifestare a chiaburului a creat o neîncredere în rândul unor ţărani săraci şi mijlocaşi în ce priveşte alianţa dintre clasa muncitoare cu ţărănimea muncitoare.

Pentru aceste manifestări am luat măsuri de a strânge probe şi ne vom conforma Ordinului 626.

2. Un alt aspect de sabotaj este faptul că unele elemente chiabure întârzie recoltatul cerealelor, lăsându-le să se scuture iar alţii în timpul secerişului lasă în urmă pe câmp o mare cantitate de spice.

Exemplu: Chiaburii Zugravu Ioan, Agripina Roşca şi Ruxandra Bulboaca din comuna Furceni, raionul Tecuci, au sabotat planul de colectare prin faptul că în loc să secere grâul, l-au cosit, astfel pierzându-se din recoltă cca 30% care s-au scuturat.

Aceste elemente au fost trimise în justiţie de către organele de Miliţie.

Chiaburul Tănase Ignat, în ziua de 17 iulie a.c. a plecat pe tarla unde trebuia să secere fără a anunţa pe cineva, iar în ziua de 15 iulie a.c. s-a manifestat că nu vrea să iasă la secerat, mai bine să intre în puşcărie că tot nu are să facă cum vrea Sfatul Popular ameninţând pe referentul agricol anume Şerban Nicolae că îl va spânzura de limbă atunci când îi va veni bine. Am luat măsuri de deschiderea dosarului de verificare.

Chiaburul Ioan Cârlan din comuna Motoşeni, raionul Zeletin a învăţat pe femeia anume Ifrim Maria văduva, ţărancă mijlocie, ca să secere grâul mai din timp, căci el va cântări mai mult şi în felul acesta va putea face faţă blocărilor.

Chiaburii Gârleanu Ghiţă, Gârleanu Niţă şi Gârleanu Zamfira, toţi din comuna Cozmeşti raionul Tecuci, au lăsat în urmă secerişului pe câmp spice, între 20-40% din recoltă. Această risipă au făcut-o cu scopul de a sabota planul de colectare.

Organele de Miliţie şi ale Sfatului Popular a încheiat acte şi i-a trimis în justiţie pe vinovaţi.

3. Un alt aspect de sabotaj se caracterizează sub aspectul unor neglijenţe şi situaţii neclare la bazele de recepţie.

Unele elemente din aparatul de colectări cu un trecut dubios, dovedesc neglijenţa în ceea ce priveşte întocmirea situaţiilor de evidenţă a colectărilor din care cauză nu se poate cunoaşte o situaţie reală.

Exemplu: şeful Secţiei Evidenţei de la CSC Adjud, anume Vaida Pavel, fost pretor, nu are o evidenţă clară a colectărilor. De asemenea, la Raionul Focşani, unde şef secţie evidenţă este numitul Coman Meluţa şi la raionul Bârlad, un şef secţie este numitul Pascal Gheorghe, din cauza neglijenţei şi a delăsării în munca, situaţia colectărilor nu este clară. La o verificare acută de organele Miliţiei s-­a constatat că în Raionul Bârlad nu s-au făcut majorări la cote, decât cu 30% şi numai la suprafeţele vechi fără a ţine cont de descoperirea unor terenuri nedeclarate de chiaburi. Cazul este în anchetă, după care se vor lua măsurile necesare.

Situaţia neclară a evidenţei colectărilor se datorează şi numitului Teodoru Ioan, născut în 1917, simpatizant legionar a luat parte la rebeliune, fost condamnat 6 luni, fost ofiţer în Garda Financiară, înscris în PSD, în prezent exclus, care este şeful Secţiei evidenţă la CSC Regiune şi care nu a luat măsuri de control şi înlăturarea elementelor necorespunzătoare din aparatul de colectări.

Am luat măsuri de a verifica situaţia acestor elemente necorespunzătoare, trecând înlăturarea lor, acolo unde va fi cazul.

Se mai constată o lipsă de organizare în ceea ce priveşte transportul cerealelor de la arie la bazele de recepţie, făcând ca recolta să stea mai multe zile pe arie.

Unii colectori de la bazele de recepţie umblă în stare de ebrietate şi se poartă nesănătos cu ţăranii ce-şi predau cotele şi astfel îngreunează realizarea planului.

Exemplu: numiţii Nastac Ioan, Minciună Jan şi Tudose Ştefan de la baza de recepţie Pueşti raionul Bârlad, umblă în stare de ebrietate, vin târziu la serviciu, iar ţăranii care vin cu carele la baza de recepţie stau câte o zi, două până predau cotele respective.

Am sesizat Regiunea P.M.R. pentru a lua măsuri de înlăturare.

În concluzie:

Cauzele rămânerii în urmă a planului de colectări sunt următoarele:

· Neîntocmirea situaţiilor la timp, adică zilnic, în raport cu cerealele înmagazinate la bazele de recepţie, ceea ce face ca să se raporteze la Minister situaţia mult mai mică decât există în realitate.

· Neorganizarea în bune condiţiuni a transportării cerealelor de la arie la bazele de recepţie. Acest lucru face ca cerealele colectate deja să nu fie trecute pe situaţia bazei de recepţie, întrucât ele stau mai mult timp pe arii. De aici disproporţia între planul de treieriş şi planul de colectări.

· Atitudinea delăsătoare şi neglijenţa unor organe din aparatul de colectări şi lipsa unor evidenţe clare a colectărilor.

· Manifestări duşmănoase care se caracterizează prin instigări, risipă de cereale şi sustrageri de la cotele de colectări.

Măsuri luate:

Pentru cazurile de neglijenţă, delăsare în această problemă am semnalat şi semnalăm zilnic împuternicitului C.C. de pe lângă Sfatul Popular al Regiunii Putna, toate aceste aspecte.

Pentru elementele chiabure descoperite cu instigări şi acţiuni de sabotaj în problema colectărilor am luat măsuri de trimiterea lor în U.M. şi justiţie aşa cum am arătat mai sus.

Pentru viitor vom lua măsuri în spiritul Ord. 626, pentru toate elementele descoperite cu acţiuni de sabotaj privind planul de colectare.

Maior de securitate,

Gligor Viorel

Lt. Maj. de securitate,

D. Gherghescu (ASRI, FD, dos. nr. 9404, vol. 11, f. 198-202).



Abuzurile colectării. Aparatul birocratic. Trebuie totuşi observat că operaţiunile de colectare se realizau uneori cu sprijinul unor funcţionari selectaţi aleatoriu, fără pregătire, şi de aceea şi mai înclinaţi spre excese şi abuzuri. Mărturia lui Aurel C. Bălan din Huşi aduce informaţii utile în această privinţă: „Cât timp am lucrat la Întreprinderea Economică Hârlău din Iaşi, din anul 1952 până în anul 1955’’, relatează Bălan, „eram detaşat după orele de program sau uneori începând cu prima oră a dimineţii la Comitetul Raional pentru colectarea produselor agricole unde lucram la impunerea ţăranilor cu cote de cereale pentru pământul ce–l deţineau (grâu, porumb, fasole, floarea soarelui etc). Aceste cote erau trimise la comuna respectivă care avea angajaţi colectori din ţărani lipsiţi de bunul simţ care înmânau fiecărui agricultor un carnet cu cantităţile de cereale ce aveau de predat şi care urmăreau cantităţile predate. În caz de nepredare a unor cantităţi din planificarea făcută, i se făcea percheziţie în prezenţa şefului de post şi i se lua tot ce se găsea în pod, hambare, etc. Ţăranul, dacă nu completa cantitatea, era trimis în judecată şi condamnat pentru nepredarea cotelor obligatorii pentru stat. Nu conta faptul că nu avea ce mânca sau că avea trei, patru sau mai mulţi copii’’ (CPCA, dos. 6368/1992, f. 27).

Colectările, o povară pentru cei săraci. Sistemul colectărilor îi lovea însă nu numai pe ţăranii înstăriţi, ci pe cei care deţineau suprafeţe mici şi care nu dispuneau de mijloace mecanizate de exploatere a producţiei agricole. Însuşi Gheorghiu–Dej admitea în decembrie 1956 că sectorul particular, din care făceau parte şi ţăranii cu proprietăţi mici, a sprijinit masiv eforturile de aprovizioanre: „Ţărănimea muncitoare a înţeles că predarea cotelor este o datorie patriotică şi că este în propriul ei interes să contribuie la dezvoltarea industriei, să răspundă, prin îndeplinirea obligaţiilor către stat, eforturilor pe care clasa muncitoare le face pentru a asigura condiţiile progresului tehnic al agriculturii şi bunăstării ţărănimii’’(Dej, AC, 1959, p.221–222). În măsura în care resursele ţăranilor săraci erau mult mai reduse decât cele ale chiaburilor, impactul colectărilor trebuie să fi fost resimţit de aceştia într–o măsură şi mai mare . Elocvent în acest sens este cazul Dumitrei Truşcă, din satul Georocu Mare, comuna Bratovoieşti, judeţul Dolj, care deţinea 3 hectare şi avea de întreţinut zece copii. Informaţiile sunt oferite de fiica sa Maria Truşcă: „Ni se lua grâul şi secara de la maşina de treierat, noi rămânând cu paiele şi pleava care cădea sub maşina de treierat. Pentru restul de produse care ni se impuneau se le dăm statului la cote obligatorii (carne, lapte, lână, etc.), mama mea trebuia să plătească în bani, deoarece nu aveam nici oi, nici vite, nci porci, nici păsări, iar când nu avea bani să plătească şi aceasta era în mod frecvent, pentru că nu avea din ce face banii, îi puneau sechestru pe lucrurile din gospodărie’’ (CPCA, dos. 5057/1992, f.1).

Colectările, o povară pentru cei săraci. Semnale despre abuzurile comise în timpul colectărilor sunt înregistrate la nivelul Direcţiei Generale a Securităţii Poporului, după cum rezultă dintr–o adresă expediată Direcţiei Securităţii Capitalei la 21 februarie 1950 (ASRI, FD, dos. 8930, vol I, f. 294).

Yüklə 0,79 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   13




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin