COORDONATOR
-
ROMULUS DAN VARGA – Procuror Şef - Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din P.Î.C.C.J
COLEGIUL DE REDACŢIE
|
-Procuror Şef Secţia Judiciară, din P.Î.C.C.J
| |
-Procuror şef serviciu al Secţiei de Resurse Umane şi Documentare din P.Î.C.C.J
| |
-Procuror Şef serviciu Direcţia Naţională Anticorupţie
| |
-Procuror Secţia Resurse Umane şi Documentare P.Î.C.C.J
| -
Lector univ.dr.CEORT CĂTĂLIN
NICOLAE
|
-Procuror -Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
| -
General de Brigadă.Magistrat
GHEORGHE COSNEANU
|
-Procuror Militar-Şeful Secţiei Parchetelor Militare din P.Î.C.C.J
-Procurorul şef adjunct al Secţiei de Resurse Umane şi Documentare din P.Î.C.C.J
-Facultadi Giurisprudenza- Universita de Verona
| -
Prof. Univ. dr.ION RISTEA
|
-Procuror-Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti
| |
-Procuror general adjunct - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti
|
REDACTOR ŞEF
|
-Secretar general al Societăţii Române de
Criminologie şi Criminalistică
|
Pentru a asigura şi aspectul unitar estetic al revistei, rugăm autorii să ne trimită lucrările tehnoredactate la calculator cu litere de tipul şi mărimea celor publicate deja în revistă (respectiv Times New Roman 10) şi păstrând dimensiunile aşezării în pagină. Fotografiile, tabelele diagramele şi alte reprezentări grafice este preferabil să fie color.
Rugăm ca lucrările să aibă în preambul un rezumat de câteva fraze şi dacă se poate să fie şi traduse în limba engleză sau franceză. Evident că aşteptăm cu interes spre publicare şi articole integral traduse într-o limbă de circulaţie internaţională.
Manuscrisele, precum şi orice corespondenţă se vor trimite pe adresa:
Vasile Teodorescu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
B-dul Libertăţii, nr. 14, sector 5, Bucureşti
Telefon: 021.319.39.28, 021.311.38.56 /1070
Fax: 021.311.34.16. mobil: 0752.105..416
E-mail: vasileteodorescu11@yahoo.com
Vă mulţumim.
Tehnoredactare computerizată
DOCTRINĂ ŞI JURISPRUDENŢĂ
Nr. 3-4 /2016
CUPRINS
DOCTRINĂ
|
Alocaţiunea domnului Dimitrie Bogdan Licu la Conferinţa Naţională „Independenţa Justiţiei” şi relaţiile cu Parlamentul şi Guvernul – factor decisiv în funcţionarea Statului de Drept” – 6 octombrie 2016 ……………………………..
|
5
|
|
Intervenţiile participanţilor la Conferinţa sus-menţionată ………………………..
|
7
|
Adrian Severin
|
Independența justiției și relațiile acesteia cu parlamentul și guvernul, factor decisiv în funcționarea statului de drept - Iindependența justiției și imaginea românei în lume
|
32
|
Angela Banciu
|
150 de ani de la Constituţia din 1866: O retrospectivă de drept Istorico-Juridică………………………………………………………………….………….
|
34
|
Eufemia Vieriu
|
Cetăţenia Europeană consolidată de Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene…………………………………………………………………………..
|
39
|
Eufemia Vieriu
|
Drepturile cetăţeanului european …………………………………………………
|
45
|
Eufemia Vieriu
|
Aspecte privind funcţia publică în România şi în statele Uniunii Europene ………
|
53
|
Eufemia Vieriu
|
Libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor şi persoanelor …………….
|
60
|
Eufemia Vieriu
|
Ombudsmenul european ……………………………………………………………
|
66
|
Eufemia Vieriu
|
Răspunderea disciplinară a funcţionarilor publici …………………………………..
|
75
|
|
|
|
Andreea Ioana Jantea
|
Munca în folosul comunităţii din perspectiva actorilor implicaţi …………………….
|
81
|
Balica Andreea Elena
|
Individualizarea pedepselor în cazul persoanei juridice ……………………………...
|
92
|
Tudor Vasilica Leontina
|
Repere evolutive vizând reglementările juridice în materia medierii în diferite state ale lumii........................................................................................................................
|
100
|
Tudor Vasilica Leontina
|
Elongația istorică a modalităților de stingere a conflictelor, p]nă la apariția primelor forme de mediere normativă în diferite state și în‚ țãrile române. Elemente de drept comparat ......................................................................................................................
|
112
|
Neculai Spirea Zamfirescu
|
Analiza dintre rațiunea acordării beneficiului reducerii pedepsei și rațiunea sporului de pedeapsă. ...............................................................................................................
|
124
|
|
JURISPRUDENŢĂ
|
|
|
|
|
Marcel Sandu
|
O speţă spre infracţiune de corupţie, sustragere sau distrugere de probe sau înscrisuri
|
132
|
|
Decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție
|
142
|
DOCTRINE ET JURISPRUDENCE
NO. 3-4 /2016
TABLE DE MATIERES
DOCTRINE
Adrian Severin
|
L’allocution de M. Dimitrie Bogdan Licu à la Conférence Nationale « L’indépendance de la justice et les relations avec le Parlement et le Gouvernement – facteur décisif dans le fonctionnement de la primauté du droit » - 6 octobre 2016
Les interventions des participants à la Conférence susmentionnée ……………….
L’indépendance de la justice et ses relations avec le Parlement et le Gouvernement ………………
|
5
7
32
|
|
|
|
|
|
Angela Banciu
|
150 ans depuis la Constitution de 1866: Une rétrospective de droit historique et juridique …………………………………………………………….………….
|
34
|
|
Eufemia Vieriu
|
La citoyenneté européenne entérinée dans la Charte des droits fondamentaux de l’Union Européenne……………………………….
|
39
|
|
Eufemia Vieriu
|
Les droits du citoyen européen …………………………………………………
|
45
|
|
Eufemia Vieriu
|
Aspects sur la fonction publique en Roumanie et dans les Etats de l’Union Européenne ………
|
53
|
|
Eufemia Vieriu
|
La libre circulation des biens, des services, des capitaux et des personnes ………….
|
60
|
|
Eufemia Vieriu
|
L’ombudsman européen ……………………………………………………………
|
66
|
|
Eufemia Vieriu
|
La responsabilité disciplinaire des fonctionnaires publics ……………
|
75
|
|
|
|
|
|
Andreea Ioana Jantea
|
Le service communautaire de la perspective des acteurs impliqués ….
|
81
|
|
Balica Andreea Elena
|
L’individualisation des peines au cas des personnes juridiques……...
|
92
|
|
Tudor Vasilica Leontina
|
Repères évolutives qui visent les règlements juridiques dans la matière de la médiation dans divers pays du monde
|
100
|
|
Tudor Vasilica Leontina
|
L’élongation historique des modalités de résoudre les conflits jusqu’à l’apparition des premières formes de médiation normative dans différents Etats et les pays roumains. Eléments de droit comparé
|
112
|
|
Neculai Spirea Zamfirescu
|
Analyse de la raison de l’octroi du bénéfice de la réduction de la peine et la raison du supplément de peine
|
121
|
|
|
JURISPRUDENCE
|
|
|
|
|
|
|
Marcel Sandu
|
Une affaire visant l’infraction de corruption, vol ou destruction de preuves ou de documents
|
132
|
|
|
|
142
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
DOCTRINE AND JURISPRUDENCE
tHeorY N 3-4/2016
cOnTENT:
DOCTRINE
|
The speech of Mr. Dimitrie Bogdan Licu at the National Conference “The independence of Justice” and the relations with the Parliament and Government – the decisive factor in functioning of the Rule of Law” – 6th October 2016
|
5
|
|
|
|
The interventions of the participants at the above mentioned Conference
|
7
|
|
|
Adrian Severin
|
The independence of justice and relations with the Parliament and Government
|
32
|
|
|
Angela Banciu
|
150 years from the Constitution in 1866: A Historical-Judicial retrospective of law
|
34
|
|
|
Eufemia Vieriu
|
European Citizenship consolidated by the Charter of Fundamental Rights of the European Union
|
39
|
|
|
Eufemia Vieriu
|
The rights of the European Citizen
|
45
|
|
|
Eufemia Vieriu
|
Aspects regarding the public function in Romania and in the European Union States
|
53
|
|
|
Eufemia Vieriu
|
Free movement of goods, services, capital and persons
|
60
|
|
|
Eufemia Vieriu
|
European Ombudsman
|
66
|
|
|
Eufemia Vieriu
|
Disciplinary responsability of civil servants
|
75
|
|
|
Andreea Ioana Jantea
|
Comunity service from the perspective of the involved actors
|
|
|
|
Balica Andreea Elena
|
Individualisation of penalties in the case of legal entities
|
81
|
|
|
Tudor Vasilica Leontina
|
Evolutionary landmarks aiming the judicial regulations in the matter of mediation in different states of the world
|
92
|
|
|
Tudor Vasilica Leontina
|
Historical elongation of the methods of fighting conflicts, untill the aparition of the first forms of normative mediation in various states and Romanian Countries. Elements of comparative law.
|
100
|
|
|
Neculai Spirea Zamfirescu
|
The anthithesis between the reason for granting the benefit of punishment reduction and the reason for the increase of punishment
|
112
|
|
|
|
|
|
|
|
|
JURISPRUDENCE
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Marcel Sandu
|
A case towards the offence of corruption, theft of destruction of evidence or inscriptions
|
132
|
|
|
|
Decizions of the High Court of Cassation and Justice
|
142
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Alocuțiunea domnului Dimitrie-Bogdan LICU la Conferința Natională “Independența Justiției și relațiile cu Parlamentul și Guvernul - factor decisiv în funcționarea Statului de Drept”,
6 octombrie 2016
“Independența procurorului - condiție a independenței justiției”
Bună ziua, doamnelor și domnilor!
Sunt onorat să particip la această conferință, doresc să le mulțumesc organizatorilor pentru invitație și pentru oportunitatea de a expune câteva idei în legătură cu o temă pe cât de importantă - pe atât de generoasă și pe cât de actuală - pe atât de consensuală.
Am în vedere faptul că atât independența Justiției, ca factor decisiv în funcționarea statului de drept, cât și independența procurorului - ca o condiție a independenței Justiției - reprezintă aserțiuni sine-qua-non în abordarea problematicii propusă de prezenta Conferință. În vara aceasta s-au împlinit 12 ani de când a fost adoptat pachetul de legi privind organizarea judiciară, statutul judecătorilor și procurorilor și Consiliul Superior al Magistraturii. Cu toții știm care au fost implicațiile acestei reforme legislative și instituționale asupra sistemului judiciar din România. Din punctul de vedere al Ministerului Public, cel mai important câștig 1-a reprezentat impunerea - de iure și de facto - a statutului de magistrat al procurorului. Acest Statut reprezintă - pentru noi, dar și pentru cetățeni - una dintre garanțiile faptului că ne putem exercită profesia în mod imparțial și independent.
Modificările legislative în privința statutului procurorului din România au fost, după cum știți, ulterioare unui document care a devenit referintă pentru abordările europene în materie, respectiv Recomandarea 19(2000) a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind rolul urmăririi penale în sistemul de Justiție penală. Recomandarea enumeră garanțiile pe care statele trebuie să le ofere procurorilor în exercitarea funcțiilor specifice. Acestea din urmă sunt detaliate tocmai pentru a sublinia importanța misiunii procurorului:
-
Sistemul de justiție penală joacă un rol cheie în protejarea domniei legii;
-
Acuzarea publică joacă de asemenea un rol cheie în sistemul de justiție penal ca și în cooperarea intenațională pe probleme penale;
-
„Procurorii publici” reprezintă autorități publice care, în numele societății și al interesului public, asigură aplicarea legii atunci când încălcarea acesteia atrage o sancțiune penală, luând în considerare atât drepturile individului cât și eficacitatea necesară sistemului de Jusție penală;
-
În toate sistemele de justiție penală, procurorii
- decid dacă să inițieze sau să continue urmărirea penală;
-
decid să aducă urmărirea în fața instanței;
-
decid dacă să facă apel sau să urmeze un apel privind toate sau unele din deciziile
instanței.
Am enumerat doar câteva dintre prevederile documentului și, comparând aceste enunâțuri cu legislația românească care guvernează activitatea și cariera procurorilor, putem spune că în momentul de față există suficiente garanții în ceea ce privește independența procurorului.
Astfel, independența procurorului transpare în primul rând din atribuțiile de serviciu ale acestuia, procurorul fiind “suveran” asupra dosarului pe care îl are în lucru: doar el decide asupra măsurilor și activităților care se dispun, fiind, totodată, cel care cooordonează și supraveghează activitatea de cercetare penală desfașurată de organele de poliție. Doar instanța de judecată poate interveni asupra activității procurorului, confirmând sau infirmând măsurile dispuse într-o cauză penală.
Fără o independența reală a procurorului nu am putea vorbi nici de o independență a Justiției. Din acest motiv, calitatea de magistrat a procurorului român, însărcinat cu apărarea ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor, este, fară discuție, un important căștig atăt pentru independența Justiției, cât și pentru funcționarea și consolidarea statului de drept.
Misiunea noastră, a procurorilor, este să aplicăm legile, iar legile - spunea Ovidius - au fost date pentru ca cel mai puternic să nu poată face ce vrea. Sunt sigur că sunt în asentimentul dumneavoastră dacă voi spune că o asemenea misiune poate fi indeplinită doar de către o justiție independentă, iar o justiție independentă este o garanție pentru funcționarea statului de drept.
Necesitatea independentei procurorului reiese, în primul rând, din rolul pe care îl are Ministerul Public, astfel cum acesta este statuat în Constituția României: “În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor”. Ori, apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor nu poate fi realizată decăt de către un magistrat independent, bine pregătit profesional și îndeplinind standarde înalte de integritate. Apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor este una dintre principalele atribuții ale Ministerului Public, realizată de către procurori care își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției.
Vorbeam la începutul alocuțiunii despre semnificația adoptării, în urmă cu 12 ani, a ceea ce opinia publica a numit “legile justiției”. Una dintre acestea este Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, act normativ care i-a conferit rolul de garant al independenței justiției. Potrivit aceleiași legi, Consiliul Superior al Magistraturii este independent și se supune în activitatea sa numai legii. În ultimii ani, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dezvoltat latura proactivă, devenind un important garant al independenței justiției.
Cu referire directă la corpul procurorilor, trebuie să menționez faptul că Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii și este unul dintre titularii acțiunii disciplinare. De asemenea, alți cinci procurori reprezintă în cadrul Consiliului toate unitățile de parchet care funcționează în cadrul Ministerului Public. În ultimii doisprezece ani, Consiliul a preluat cele mai multe atribuții executive referitoare la justiție, este vorba - în principal - de cele care erau exercitate de către Ministerul Justitiei. Cea mai mare parte a acestor atribuții sunt exercitate direct, iar altele în mod indirect, prin intermediul Institutului Național al Magistraturii sau al Inspecției Judiciare. Astfel, de la adoptarea Legii nr. 317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii a gestionat, coordonat și controlat cele mai importante componente care asigură independența justiției și a judecătorilor și procurorilor: recrutare, formare, carieră, răspundere disciplinară.
Închei alocutiunea cu speranța că expunerile și discuțiile din cadrul acestei Conferințe se vor dovedi extrem de utile pentru conturarea unor concluzii pertinente, care vor contribui la întârirea sistemului judiciar și a statului de drept.
Vă mulțumesc pentru atenție!
INDEPENDENȚA JUSTIȚIEI ȘI RELAȚIILE CU PARLAMENTUL ȘI GUVERNUL - FACTOR DECISIV ÎN FUNCȚIONAREA STATULUI DE DREPT
Dostları ilə paylaş: |