Colegiul Național „Nicolae Bălcescu Brăila

Colegiul Național „Nicolae Bălcescu”Brăila

Proiectul EUROSCOLA 2016: „Criza refugiaților într-o Europă a valorilor”

INTERVIU

1. Cât de importantă este pentru dumneavoastră originea greacă şi cum consideraţi că v-a influenţat acest fapt viaţa? Cum a fost să trăiţi prins între două culturi diferite, între două limbi diferite?

“Originea mea este foarte importantă, însă nu ma voi considera niciodată 100% grecoaică. Sunt și grecoaică, și româncă.”

2. În România, aţi conştientizat în primii ani de viaţă sau mai târziu că sunteţi „diferit” de cei din jur prin origine, că faceţi parte dintr-o comunitate aparte?

„Nu. Cât am fost copil, nu se făcea nicio diferență din cauza etniei mele.”

3.Întrebare pentru persoanele care au copilărit la Brăila. În ce zonă a Brăilei aţi copilărit? Cum era oraşul în timpul copilăriei dumneavoastră? Care erau străzile preponderent locuite de comunitatea etnică de care aparțineți?

„Aproape de Piața Mare, strada Diana, nr.2. Orașul era foarte frumos, iernile erau preferatele mele. În 1954, cred, tata a făcut un tunel ca să ieșim din casă, pentru că zăpezile erau foarte mari. Bulevardul Independenței, strada Galați și portul erau zonele dominate de greci.”

4. Întrebare pentru persoanele care au copilărit la Brăila. Aveaţi vecini greci? Vă jucaţi deopotrivă cu copii greci şi români sau aveaţi restricţie de la părinţi să nu vă jucaţi cu oricine?

„Prima dată am intrat la școală română, apoi la greacă, însă nu aveam restricții.”

5. Când locuiaţi la Brăila, primeaţi doar musafiri greci sau şi musafiri români, evrei, turci etc.? Cum erau trataţi musafirii?

„Aveam musafiri români și greci.”

6. Întrebare pentru persoanele care au copilărit la Brăila. Cunoașteți limba greacă?Limba aţi învăţat-o la şcoală sau în familie?

„Am învățat limba greacă în familie, și pe lângă ce cursuri făceam la școală, mai învățam și cu un profesor, în particular, despre istorie, geografie, literatură, gramatică.”

7. Întrebare pentru persoanele care au copilărit la Brăila.În librării se vindeau cărţi în diferite limbi ale comunităților orașului sau doar in limba autohtonă, româna?

„Se vindeau numai în română, noi procuram cărți din Grecia.”

8. Întrebare pentru persoanele care au copilărit la Brăila.Dacă aţi învăţat la o şcoală românească, vă simţeaţi privit sau tratat altfel de către ceilalţi colegi sau de către profesori?

„Unii copii erau mai răi, însă profesorii nu m-au nedrepățit niciodată.”

9. Vă amintiţi sau aţi auzit de la familia dumneavoastră cum era Brăila de altă dată? Cum era centrul oraşului, Regala, celelalte străzi? Cum erau parcurile? Care erau locurile preferate de promenadă ale tinerilor?

,,Regala era strada principală, cu multe restaurante și cofetării, și locul preferat de promenadă a tinerilor.’’

10. Vă amintiţi sau aţi auzit de prăvălii ale persoanelor de altă origine în Brăila de altă dată? Ce produse se comercializau? Erau şi ateliere de mici meşteşugari care nu erau români de care vă amintiţi?

„Nu îmi amintesc de prăvălii, însă se comercializau halva, rahat, sarailie, baclava.”

11. Care credeți că este trăsătura comportamentală dominantă a grecilor ? Ați moștenit acest spirit?

,,Da, am moștenit tot ce ține de greci.’’

12. Exista vreo etnie cu care relaţiile familiei dumneavoastră nu erau tocmai cordiale?

„Nu, nu am avut contact cu alte etnii.”

13. Aveţi cunoştinţă ca vreun membru al familiei dumneavoastră să fi avut relaţii sau să fi frecventat vreuna din familiile renumite din Brăila?

,,Nu.’’

14. Ce înseamnă familia pentru un grec? Își sfătuiau grecii copii să nu se căsătorească cu români? Erau mulți cei care încălcau acest sfat?

„Familia înseamnă totul. Eu, de exemplu, am încălcat acest sfat, de a nu mă căsători cu un român.”

15. Cum arată gastronomia greacă? Folosiți ingrediente specifice acesteia ?

„Nu se mânca felul 1, nu se făcea supă sau ciorbă decât foarte rar. Mâncam multă brânză, miel sau oaie, sâmbăta sau duminica. Cumpăram condimente precum cimbru sau cuișoare din Grecia.’’

16. Întrebare pentru persoanele de confesiune creștin. Cum sunt sărbătorile la dumneavoastră în familie? Ce sărbători, în afară de Paşte şi Crăciun, sunt importante pentru dumneavoastră şi care este diferenţa faţă de cum le sărbătoresc românii?

,,Sfânta Varvara, alți sfinți ortodoxi, sunt importanți pentru noi. Sărbătorile la greci sunt, în general, mai animate. Se cânta, se dansa, spărgeau farfurii.’’

17. Cum erau întâlnirile de altădată la comunitate? Veneau mai mulţi greci? Erau mai animate? Erau schimburi culturale mai intense?

„Da, veneau mai mulți, și erau mai sinceri. Era alta atmosfera, eram mult mai uniți.”

18. Spiritul religios lagrecieste mai puternic? Ce înseamnă pentru dumneavoastră familia dumneavoastră, religia şi Biserica? Familia dumneavoastră mergea şi merge cu regularitate la biserică?

„La greci este mai puternic, în mod clar. Pentru mine familia înseamnă totul, iar religia și biserica îmi dau putere. Familia mea nu a mers niciodată cu regularitate la biserică.”

19. Sunteţi superstiţios? Sunt diferite superstiţiile grecilor de ale românilor?

„Sunt supertițioasă, însă nu există diferențe în acest domeniu.”

20. La Brăila aţi păstrat legătura cu cultura greacă? – literatură, teatru, sculptură, pictură?

„Da.”

21. Aţi purtat vreodată un costum tradiţionalgrecesc?

„Da, când am fost la verișoarele mele în Grecia, însă și când eram mică, la diferite serbări.”

22. Comunismul a schimbat radical înfăţişarea şi spiritul oraşului Brăila. Cum aţi suportat comunismul?

„Eu m-am născut în comunism, și pot spune că a fost foarte greu.”

23. V-aţi simţit vreodată discriminat, persecutat sau marginalizat datorită originii, în România? Au fost momente în viaţă când părinţii sau bunicii dumneavoastră s-au simţit discriminaţi în România?

„Da, pe vremea comunismului, lucram la Progresul, însă nu am putut să fiu promovată pentru că eram grecoaică. De abia după revoluție am reușit să devin șef contabil. Atât bunicii, cât și părinții mei au fost discriminați.”

24. Nu ne alegem părinţii şi nu ne alegem patria. A fost vreun moment în viaţă când aţi regretat că sunteţi şi grecoaică?

,,Nu.’’

25. Consideraţi că viaţa dumneavoastră putea fi mai bună dacă părinţii sau bunicii nu hotărau să vină în România?

„Cred că da.”

26. V-aţi întrebat vreodată în ce proporţie sunteţi grecoaică şi în ce proporţie sunteţi româncă?

„50% grecoaică, 50% româncă.”

27. O întrebare pentru persoanele cu dublă cetăţenie (română şi greacă): care dintre cetăţenii credeţi că vă oferă mai multă credibilitate în faţa unui cetăţean european sau american şi de ce?

„Cea greacă.”