Comments A



Yüklə 490,86 Kb.
səhifə9/9
tarix12.08.2018
ölçüsü490,86 Kb.
#70311
1   2   3   4   5   6   7   8   9

293. Sebi - August 29, 2007

Desi exista divergente si destula neincredere din partea mea in relatiile cu Dorel Schiopu,totusi, in cazul “Mansour” ii dau dreptate.Legislatia economica romaneasca,chiar daca are destule “fisuri”,trebuie respectata de oricine,angajatorii sunt obligati prin lege sa acorde integral drepturile salariatilor iar titlurile de onoare acordate intr-un anumit moment unor persoane nu pot fi definitive si inatacabile chiar daca au fost acordate intr-o alta legislatura de alti exponenti ai puterii politice.Primarul Gh.Ile nu face decat sa-si subrezeasca sansele la un eventual nou mandat de primar in municipiul Vulcan printr-o interpretare abuziva a mentinerii in continuare a titlului de “cetatean de onoare” acordat lui Mansour.Mult succes ii doresc lui Dorel si colegilor sai din PRM in constientizarea opiniei publice in privinta acestui caz !



294. tanti mitza - August 29, 2007

e o adanca nefericire acest prezent al Romaniei de azi. onoarea, indiferent de forma ei, se poate cumpara cu bani. am citit si recitit articolul in care tanarul Dorel Schiopu era acuzat pentru un demers in care el crede si din urma caruia, banuiesc, nu urmareste decat posibilitatea de a-i privi senin pe cei nedreptatiti. greseli de continut cat cuprinde in acest jurnalism de bodega.


da, e descumpanitor, omoarea se poate cumpara. cu “acte”… caritabile sau cine sa mai stie ce soiuri de sponsorizari, comisioane, atentii, “bucurii impartasite”.

295. lucky love - August 29, 2007

parca articolul 16din constitutie spune cam cum sta treaba cu legea. si daca nu esti mai presus de ea si se dovedeste ca esti putin “paralel” se cheama ca… te-ai integrat bine/onorabil in societate


traiasca jalea viului alaturi de epoca mansouriana si imnurile de flasneta ale ducelui docea :)))

296. Sebi - August 29, 2007

Memorabila si sugestiva expresia:”jalea viului” ce vine in “intampinarea” situatiei complexe si triste a marii majoritati a locuitorilor Vaii Jiului… ai talent si intuitie deosebita, lucky love…



297. lucky love - August 29, 2007

expresia jalea viului nu imi apartine. e vox populi… vox dei?



298. Sebi - August 29, 2007

Chiar daca nu-ti apartine, esti primul care ii da “glas” pe acest forum…sincere felicitari.


Vocea poporului este vocea lui Dumnezeu,intr-adevar…

299. admin prmvulcan - August 30, 2007

Cei interesaţi de “Cazul Kenaan” pot citi nota de fundamentare prezentată, în Consiliul local Vulcan, de consilier PRM Ioan Dorel Şchiopu accesând [click aici!]



300. obituary - August 31, 2007

am fost pe http://dorelschiopu.wordpress.com/. interesant, ce sa zic?! cel mai mult mi-a placut, insa, pagina http://schioposaurus.wordpress.com/. daca pt. prima (http://dorelschiopu.wordpress.com/) as da nota 8 (asa, cu indulgenta), pt. al doua (http://schioposaurus.wordpress.com) nota este, indiscutabil, 10. e bestiala!!! cine n-a vazut-o, inca, un sfert din viata a pierdut! … parerea mea …



301. lucky love - August 31, 2007

da misto pustiul


la asa tata sa ne mai miram

302. tizzu - August 31, 2007

de retinut…


despre anticomunism
http://www.ziua.net/display.php?data=2007-09-01&id=226058
si gaze
http://www.ziua.net/display.php?data=2007-09-01&id=226050

303. Sebi - August 31, 2007

Comunism vs.anticomunism.Nationalismul romanesc


in perioada 1944-1989.
-o schita personala-
Marea majoritate a “intelighentiei” GDS,a celor din jurul Revistei 22 sunt falsi anticomunisti .Un exemplu mare si concludent este chiar Silviu Brucan(Saul Bruckner),cel care dupa 23 august 1944 in oficina Partidului Comunist din Romania,ziarul Scanteia,condamna cu zel “revolutionar” pe “profascistii” si “fascistii” Iuliu Maniu,C.I.C.Bratianu,pe maresalul Ion Antonescu,pe colaboratorii acestuia,in numele “idealurilor” clasei muncitoare,promovand pe fata interesele Uniunii Sovietice,lovind in elita economica,politica si spirituala a poporului roman.Anii 1944-1964 au insemnat pentru Romania,anii cei mai tristi si tragici de la epoca fanariota incoace.Anii acestia sunt vazuti de promotorii si sustinatorii “idealurilor” comuniste-atatia cati mai sunt-ca fiind cei mai rodnici,mai decisivi in “faurirea” “democratiei populare”,ani in care sute de mii de romani(unii autori afirma ca au fost cca.2milioane de romani) au “trecut” prin temnitele de la Aiud,Sighet,Pitesti,multi oameni fiind deportati in Baragan pentu simplul motiv ca nu aveau”origine sanatoasa” sau pentru ca erau membri ai minoritatii germane.In acei ani,cei care intr-adevar tineau flacara rezistentei anticomuniste erau mult-hulitii “banditi” din muntii Carpati,care pana in 1958 au rezistat si luptat ,multi jertfiindu-se cu arma in mana,impotriva ocupantului sovietic,a regimului comunist,a Securitatii kominterniste.Foarte multi tarani romani din acea perioada s-au opus colectivizarii fortate a agriculturii,unii fiind ucisi in luptele cu trupele Securitatii(de ex.cazul din zona Vrancea),multi au fost intemnitati.Toti acei 20 de ani au fost ani de teroare de distrugere a formelor traditionale de vietuire a romanilor,de “modernizare socialista” prin crima si teroare fara precedent in istoria tarii.Exista o literatura destul de ampla aparuta indeosebi dupa 1989,care are ca fundal “epoca” anilor 50′,dar eu cred ca nu toata corespunde acelei realitati istorice.Sunt unii autori de marca ,de ex.autenticul disident anticomunist Paul Goma,care a “zugravit” in cartile sale cruda realitate a acelor ani,de ex.”Experimentul Pitesti”,dar si altii care prin experienta lor de viata reflectata in operele lor intr-n mod nu totdeauna manifest,dar cu talent si masura,au incercat sa lase posteritatii “tabloul” unei societati,care,in ciuda unor valori umane constructive certe(exprimate mai ales dupa 1965),au reliefat “incremenirea” si opacitatea unor forme social-politice si spirituale straine de sufletul romanesc,de izolare fata de valorile umane universal valabile(P.Dumitriu,E.Barbu,M.Preda,M.Sorescu,I.D.Sarbu s.a).
Perioada de dupa 1964 a insemnat o epoca de “redescoperire” partiala a sentimentului libertatii,a valorilor nationale.N.Ceausescu a reprezentat pentru multi romani in anii 60′,o garantie ca Romania nu va ingenunchea din nou in fata colosului sovietic,ca se poate crea in Romania,dupa “model” cehoslovac, un socialism cu fata umana ,democratic,cu o respectare a drepturilor cetatenesti.A fost o mare speranta pentru romani redeschiderea si intarirea relatiilor tarii noastre cu SUA,RFG,cu alte tari democratice occidentale.Pulsul societatii crestea in raport cu marile sperante ale fiecaruia dintre romani.Discursul lui Ceausescu din 21august 1968,de condamnare a invaziei Cehoslovaciei de catre trupele Tratatului de la Varsovia a reprezentat momentul de aur al carierei sale politice,efervescenta national-politica era atunci la cote maxime,debarasarea de trecutul tortionar-stalinist al perioadei 1947-1964 parea definitiva.Multi romani entuziasti se inscriau in PCR nu de dragul doctrinei comuniste ci din sentimente patriotice,nationaliste.A fost o perioada cand si arta si cultura romaneasca inflorea in mod miraculos,nu numai economia,care in ciuda unor tipare specifice sistemului socialist,incerca sa rezolve multe din problemele societatii romanesti. A fost perioada cand ,dintre toate artele,cea de-a saptea arta,iesea din anonimat si incerca sa se impuna in ochii publicului romanesc si a celui international,prin opere de marca,de mare succes de casa dar si prin opiniile favorabile ale criticii de specialitate.Filme precum:Padurea spanzuratilor-Liviu Ciulei,premiat cu premiul pt.regie la Cannes in 1965,Rascoala-Mircea Muresan premiat cu Opera Prima la Cannes in 1966,sunt 2 ex. doar.La acestea putem sa mentionam incercarea -in mare parte reusita-de realizare a epopeii nationale cinematografice prin aparitia unor filme cu certa valoare si tinuta artistica:Tudor(1962-Lucian Bratu),Dacii(1967), Mihai Viteazul(1971),Pentru patrie(1978),ultimele trei fiind realizate de Sergiu Nicolaescu,Intoarcerea lui Voda Lapusneanu(1979) de Malvina Ursianu,Columna(1968) si Stefan cel Mare(1975) de Mircea Dragan.
-va urma-

304. Sebi - September 1, 2007

Comunism vs.anticomunism.Nationalismul romanesc in perioada 1944-1989.


-o schita personala-
continuare:
Perioada 1964-1971 a fost una a sperantei,de inceput de libertate,care a debutat cu eliberarea tuturor detinutilor politici anticomunisti din inchisori in 1964,de catre Gh.Gheorghiu-Dej,intregita de condamnarea prin Tezele din aprilie,acelasi an a Planului Valev,conceput de sovietici prin care Romaniei si Bulgariei le erau rezervate roluri de “granare”,de tari agricole,fara o industrie dezvoltata in “complexul” est-european comunist.Refuzul lul Dej de a reinnoi tratatul de “prietenie si intrajutorare frateasca” cu sovieticii i-a pus pe “jar” pe cei din urma; era o politica de independenta dusa de Romania si bine pusa la punct de catre Dej,Maurer,Bodnaras s.a,incepand din 1958,odata cu retragerea trupelor sovietice din tara(iunie),liderul sovietic Hrusciov fiind convins de liderii comunisti romani ca Romania este ” sigura”,ca nu va lua exemplul Ungariei revolutionare anticomuniste din oct.-noi.1956.Ce i-a manat pe acesti lideri comunisti romani sa recurga la aceste fapte patriotice? Sunt interpretari felurite,unele care scot in relief teama acestora de a nu fi inlaturati de oamenii implantati de sovietici in diverse structuri de conducere,majoritatea alogeni,ce detineau functii importante mai ales in aparatul Securitatii;altele sunt de natura sa scoata in evidenta un anume realism si pragmatism al acestora venit din convingerea ca “socialismul” romanesc nu poate fi construit fara o puternica industrie,fara fonduri mari de dezvoltare si atunci era necesara o reorientare spre tarile dezvoltate capitaliste care sa “ofere” Romaniei” posibilitati concrete de progres economic si social comparativ cu Occidentul,spre care se indreptau si atunci privirile romanilor,ori cum putea fi captata aceasta atentie decat prin masuri concrete in sensul democratizarii macar de forma a societatii romanesti,prin eliberarea detinutilor politici,de recunoastere a unor drepturi si libertati,la exprimare libera a opiniilor,de o mai mare libertate de miscare,etc.Acesta epoca de deschidere a durat din pacate numai 7 -8 ani. N.Ceausescu,dupa o vizita in China comunista condusa de Mao Zedong, urmata de alta in Coreea de nord,condusa de Kim Ir Sen,se hotaraste, in urma Tezelor din Iulie din 1971,sa revina la socialismul militant,doctrinar,sa combata”ratacirile”anterioare si prin servilii sai( intre timp se debaraseaza de colegi de drum “incomozi” ca Maurer in 1974,inainte de acesta il “obliga pe Chivu Stoica sa renunte la functia de sef de stat:pres.de consiliu de stat-1967,pe care si-o insuseste,incalcand o prevedere ce era valabila pana atunci de cativa ani,aceea de a nu cumula functii de partid si de stat deopotriva) sa-si puna “bazele” cultului personalitatii,amplificat dupa 28 mart.1974 cand este “ales” primul presedinte al R.S.Romania si cu deosebire dupa “cooptarea” sotiei sale Elena Ceausescu in functii de partid si de stat.Socialismul “dinastic”,cu un cult faraonic si diabolic al personalitatii ia proportii uriase in anii 80′,”dublat” cu inrautatirea treptata a conditiilor de viata a majoritatii populatiei datorita inceperii platii datoriilor de catre Romania fata de organismele financiare internationale creditoare( in 1982 Romania avea de platit 17 mld. dolari in conditiile unei dobanzi anuale de 22%).Dorinta lui N.Ceausescu de a mentine Fondul de dezvoltare,ritmul cresterii economice la acelasi nivel ridicat,in dauna Fondului de consum care se redusese(prim-ministrul Ilie Verdet isi da demisia din aceasta cauza in 1982) duce la mari lipsuri alimentare,la amplificarea cozilor la produse,la “animalizarea” prin saracie a multora dintre romani.Paralel cu acestea se practica o mai accentuata cenzura de partid in toate sectoarele activitatii social-politice,cultural-artistice.Teama de agentii Securitatii ceausiste ia proportii uriase,colaboratorii si informatorii acestei structuri represive se inmultesc proportional cu un inceput vizibil de decadere morala,de pierdere a unor repere traditionale de conduita civica si de spiritualitate crestina si nationala totodata.Materialismul exprimat prin nevoile zilnice a pus stapanire pe foarte multi romani.Si totusi,in spatele unor actiuni revendicative ca de ex.cea a minerilor din Valea Jiului din august 1977 sau cea de la Brasov din 15 noi.1987,sta renasterea constiintei de sine a paturilor muncitoare,o dorinta mult-reprimata de libertate,de fronda la adresa regimului comunist,aceste miscari fiind atat social-revendicative cat si anticomuniste,cel putin prin unele lozinci si atitudini din timpul protestelor.Falimentul de partid si de stat al Romaniei comuniste isi arata consecintele in anii 80′ prin distantarea Romaniei de realitatile economice mondiale,de o accentuata ramanere in urma a tehnologiei,de o slaba productivitate a muncii si mai ales de o inselare a sperantelor romanilor intr-o viata mai buna,mai libera(Ceausescu s-a adeverit ca fiind un fals patriot-nationalist,el fiind un dictator prin”vocatie”,un prea-setos de putere si lipsit de o autentica credinta in Dumnezeu,ateismul tineretii invingand la batranete intr-un mod lamentabil,mai ales prin “acceptarea” cultului personalitatii). Setea de libertate si patriotismul multora dintre romani,mai ales a tinerelor generatii,sentimentul national si crestin renascut in fata tiraniei comunist-ateiste a rabufnit in decembrie 1989 la Timisoara si apoi la Bucuresti si in restul tarii.Indiferent de implicatiile externe in evenimentele din decembrie 1989,de “sforile” trase de “agenturili” straine,ramane ca pilda valabila pentru generatiile urmatoare jertfa constienta a peste o mie dintre romani pentru libertate,pentru daramarea comunismului.In timpul Revolutiei Romane din decembrie 1989 s-a auzit pentru prima data in epoca contemporana,strigatul specific spiritualitatii stramosilor nostri daci,din pieptul sutelor de mii de romani iesiti in strada:VOM MURI DAR VOM FI LIBERI !
Yüklə 490,86 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin