Comunicare de afaceri

Troisième partie

N’oubliez pas!

(Nu uitaţi!)

1 Formule de adresare

Persoanelor pe care nu le cunoaştem ne adresăm cu apelativele: Monsieur / Madame / Mademoiselle (la plural: Messieurs / Mesdames / Mesdemoiselles). În adresarea directă (orală sau scrisă), se poate folosi fie pronumele de politeţe vous (“dumneavoastră”) care, ca şi în română, se acordă cu persoana a II-a plural a verbului, fie pronumele de persoana a II-a singular tu (la plural vous). Acesta din urmă se utilizează numai în legătură cu prieteni apropiaţi, copii sau animale.

O scrisoare către cineva care nu ne este prieten va începe cu Monsieur / Madame / Mademoiselle. O scrisoare adresată unei firme în care nu cunoaştem numele nici unei persoane, va începe cu Messieurs.

Dacă dorim să adoptăm un stil amical, putem alătura cher unui nume generic, de exemplu Cher Client (“client”), Cher Collègue sau Confrère (persoană din aceeaşi branşă), Cher Camarade (persoană din aceeaşi şcoală sau din acelaşi partid politic). Dacă destinatarul este o femeie, se foloseşte Chère Cliente etc.

Dacă persoana căreia ne adresăm are un titlu putem scrie (sau spune) Monsieur Président sau Madame le Ministre (observaţi că nu există formă de feminin) sau Monsieur l'Ambassadeur (în acest caz, apelativul într-o scrisoare este Votre Excellence). Alte titluri, destul de frecvent întâlnite, sunt Maître (pentru un avocat) sau Docteur (pentru un medic).

Nu se pune punct după prescurtările cuvintelor de mai sus care se termină cu aceeaşi literă ca şi cuvintele întregi. Astfel, scriem: M., Mme, Mlle, MM.(Messieurs), Mme (Mesdames), Me (Maître), Pr. (Professeur), Mlle etc. Prescurtarea Mr. se foloseşte din ce în ce mai des pentru Monsieur.

Un ultim aspect ce nu trebuie uitat este acela că formula de adresare folosită la începutul scrisorii trebuie să fie aceeaşi cu cea de la sfârşit, în ceea ce se numeşte formule de politesse.

2 Comunicări scrise
Scrisoare
Capitolul referitor la o corespondenţă oferă numeroase variante pentru partea de încheiere a unei scrisori oficiale în limba franceză. Acestea se leagă în general de conţinutul scrisorii şi se referă la rugămintea expeditorului către destinatar (pentru care se foloseşte acelaşi apelativ ca la început) de a primi expresia sentimentelor lui mai mult sau mai puţin cordiale sau respectuoase:
a) Când ne adresăm unui superior:
Je vous prie d'agréer, Monsieur le … (Président, Directeur), l'expression de mes respectueuses salutations.

Veuillez agréer, Monsieur le … , l'expression de mes sentiments respectueux.

Je vous prie d'agréer, Monsieur le … , l'expression de mes sentiments dévoués.

Je vous prie d'agréer, Monsieur, l'expression de ma respectueuse considération.

Nous vous prions d'agréer, Monsieur, nos sentiments respectueux et dévoués.

Je vous prie d'agréer, Monsieur, l'expression de ma haute considération.

2. 
   Când ne adresăm unei persoane de acelaşi rang:
   

Je vous prie d'agréer, Monsieur, l'expression de mes salutations distinguées.

Nous vous prions de recevoir, Monsieur, nos salutations distinguées.

Veuillez recevoir, Monsieur, nos salutations distinguées.

4. 
   Când ne adresăm unui subordonat:
   

• 
  Veuillez agréer, Monsieur, l'assurance de mes meilleurs sentiments.
  
• 
  Je vous prie d'agréer, Monsieur, l'assurance de ma parfaite considération.
  

5. 
   Când un bărbat se adresează unei femei:
   

• 
  Je vous prie de croire, Madame, à , l'expression de mes sentiments respectueux.
  
• 
  Je vous prie d'agréer, Madame, l'expression de mes hommages respectueux.
  

6. 
   Când o femeie se adresează unui bărbat:
   

• 
  Veuillez recevoir, Monsieur, mes salutations distinguées.
  

7. 
   Când o femeie se adresează unei femei:
   

• 
  Veuillez recevoir, Madame, , l'expression de mes sentiments distingués.
  

Adresa

Adresa (plasată în partea dreaptă a plicului) conţine elementele uzuale şi un cod poştal. Amănuntele despre codurile celor 36.000 de localităţi franceze se pot obţine de la orice oficiu poştal din Franţa. Aceste coduri încep cu două sau trei cifre care reprezintă departamentul (le département), de exemplu: Ain 01, Aisne 02, Allier 03. (Sunt aproximativ 100 de departamente, inclusiv cele de peste mări, départements d'outre-mer, cum ar fi la Martinique).

Iată câteva posibile abrevieri foarte uzuale pentru adrese:
ALL: Allée (Aleea) CHE: Chemin (Aleea)

AV: Avenue (Şoseaua, Calea) CRS: Cours (Promenada, Bulevardul)

Bd: Boulevard (Bulevardul) SQ: Square (Scuarul, Parcul)

ST: Saint (ex: St-Cloud) PL: Place (Piaţa)

STE: Sainte (ex: Ste-Marie) QU: Quai (Cheiul)

IMP: Impasse (Fundătură) RTE: Route (Drumul, Calea)

PAS: Passage (Pasajul)

Faxuri

Acestea sunt cunoscute mai mult sub denumirea de télécopies (fem.). Prezentăm mai jos o filă uzuală de fax în franceză:

[NOM SOCIETE]

[Adresse exp.]

[Code postal Ville]
Première page de télécopie
Date: xx [mois] xxx Heure: xxhxx
Dest.: [Noms] Tél: [Leur num. de

téléhpone]

[Nom société] Télécopie: [Leur num. de

télécopie]
Exp.: [Noms] Tél.: [Votre num. de téléhpone]

[Nom société] Télécopie: [Votre num. de télécopie]

RE: [Objet]
CC: [Noms]
Nombre de pages, y compris la page de garde: [Tapez le nombre de pages ici]

Message

[Tapez votre message ici]

Telexuri

Acestea se mai folosesc încă destul de mult în Franţa. Mesajul telex se scrie de obicei cu foarte multe prescurtări, dar se poate scrie şi cu cuvinte întregi. Iată câteva prescurtări uzuale (franţuzeşti şi internaţionale):

CIE compagnie

CREDOC crédit documentaire “acreditiv documentar”

EEE error (engl.)

ETS établissements (“societate”, “întreprindere”

GA go ahead (engl.) (“transmiteţi”)

HT hors taxe (“fără taxe”, “exclusiv taxele”)

OCC occupé (“ocupat”)

OK OK (engl.)

PV procès-verbal (“proces – verbal”)

RAP rappeler (“a telefona din nou”)

RDV rendez – vous

RPT répéter (“a repeta”)

SVP s'il vous plaît

TPR teleprinter (engl.) (“teleimprimator”)

TTC toutes taxes comprises (“cu toate taxele incluse în preţ”)

WRU who are you? (engl.) (“cine sunteţi?”)

Memorandum

Le mémorandum (plural: -s) sau le mémo are şi el un format consacrat pe plan internaţional: A (à: către), DE (de la), Date, Objet (Referitor la), CC (Copii), Message.

3 Telecomunicaţii

1. 
   Telefon
   

O convorbire telefonică tipică ar suna cam aşa:

A Bonjour, Etablissement Dupont.

B Bonjour, je voudrais parler à Pierre Dupont, s'il vous plaît.

A C'est de la part de qui? (Cine întreabă?)

B Je m'appelle Clive Smith.

A Ne quittez pas, je vous passe M. Dupont. (Nu închideţi, vă dau legătura cu domnul Dupont.)

B Merci bien.

A Je suis désolé. Son poste est occupé / Il n'est pas dans son bureau. (Îmi pare rău. Linia este ocupată / Nu este în birou.)

B Ce n'est pas grave. Puis-je laisser un message? (Nu face nimic. Pot să-i las un mesaj?)

2. 
   Câteva expresii obişnuite într-o convorbire telefonică
   

M. Dupont est en congé / en vacances / en déplacement / en réunion.

(Domnul Dupont este într-o învoire / în concediu / în deplasare / într-o şedinţă.)

Je cherche le numéro de Monsieur André Dupont à Versailles dans les Yvelines.

(Caut numărul de telefon al domnului André Dupont, care locuieşte în Versailles, departamentul Yvelines.)

Je vous appelle au sujet de…

(V-am sunat în legătură cu…)

Pourriez-vous demander à M. Dupont de me rappeler?

(Puteţi să-i transmiteţi domnului Dupont să mă sune?)

Pourriez vous répéter, je vous entends très mal?)

(Puteţi să repetaţi? Vă aud foarte slab.)

Je ferai la commission / Je lui passerai le message.

(Îţi voi transmite mesajul.)

Pourriez-vous m’indiquer le nom de la personne qui s’occupe de…?

(Îmi puteţi spune numele persoanei care se ocupă cu…?)

Est-que vous pourriez m’aider?

(M-aţi putea ajuta?)

Je ne vous comprends pas très bien.

(Nu vă înţeleg prea bine).

3. 
   Numere de telefon
   

Există trei numerale care se exprimă diferit în franceză vorbită în Franţa faţă de cea vorbită în Belgia şi anume: şaptezeci / soixante-dix (franceză) septante (franceza belgiană), optzeci / quatre-vingts / huitante (se mai poate şi octante), nouăzeci / quatre-vingt-dix / nonante. Astfel, un valon va spune nonante-cinq (95) etc.

4. 
   Facilităţi
   

În Franţa, pentru informaţii (renseignemets) telefonice formaţi (composer) 12. Când cereţi numărul unui abonat, spuneţi numele de familie, prenumele, oraşul şi departamentul. Nu este necesară adresa completă. Les numéros verts sunt numerele la care se poate suna gratuit. La liste rouge conţine numerele care nu figurează în cartea de telefon. Paginile galbene (pages jaunes) cuprind firme, pe categorii. Pages blanches conţin numele în ordinea alfabetică, pentru fiecare oraş. L’annuaire înseamnă cartea de telefon.

Pentru a suna de la o cabină telefonică (cabine téléphonique), se foloseşte de obicei o cartelă telefonică (carte téléphonique sau télécarte), pe care o găsim la tutungerii şi la chioşcurile de ziare (buralistes sau tabacs).

5. 
   Minitel
   

Acesta este o combinaţie de telefon cu terminal de calculator, prezent în mii de locuinţe şi birouri din Franţa, care permite accesul la circa 20 000 de servicii. De exemplu:

L’annuaire électronique, o carte de telefon electronică, atât naţională (11), cât şi internaţională (3619).

T A B L E D E M A T I È R E S

• 
  PREMIÈRE PARTIE
  

Dialogues - Au téléphone ………………………
- Face à face ………………………...

• 
  DEUXIÈME PARTIE
  

Correspondance d’affaires ……………………

• 
  TROISIÈME PARTIE
  

N’oubliez pas! …………………………………

1 Formula cea mai uzuală cu care se răspunde la merci. Literal :  va rog 

1 Bricoler: a meşteri

1 Alternativă: Que puis-je faire pour vous?

1 Abreviere pentru taxe à la valeur ajoutée.

1 Subjonctivul după il faut que(…aille.) ; y înseamnă “acolo”.

2 En sorte que înseamnă ‘astfel încât’ (el să ajungă acolo).

1 Pour ce qui est de: ‘în ceea ce priveşte’.

1 Pour ce qui est de: ‘în ceea ce priveşte’.

1 Altă variantă: déboire (masc.)

2 Prescurtare pentru “publicité”

3 Altă variantă: “une opération conjointe”

1 În franceză se face distincţie între le menu du jour sau le menu spécial: “meniul zilei” şi

le menu à la carte (numit şi la carte): “lista felurilor de mâncare”.

1 Literal: ce (grad de) coacere? Bine făcut (bien cuit), potrivit (à point), în sânge (saignant).

1 Prescurtare pentru conception/ fabrication assistée par ordinateur .

2 Sau États-Unis (d’Amérique).

1Literal: ‘a trece pe la ‘.

2 Literal: ‘depăşit’, ‘copleşit’

3 Altă variantă: plein temps

4 Altă variantă: travailleurs indépendants

1În franceză nu există un cuvânt echivalent pentru “persoana care intervievează”: la personne faisant

passer l’entrevue.

1 Se poate folosi şi termenul cash-flow însă, ca si alte cuvinte împrumutate din limba engleză, folosirea

acestuia nu este încurajată de guvernul francez.

1 Agence Nationale pour l’Emploi (ANPE). Echivalentul francez pentru Oficiul Forţelor de Muncă.

1 Une occasion vine de la une voiture d’occasion: “ o maşină de ocazie/ la mâna a doua”.

1 Stimaţi domni se foloseşte atunci când nu se cunoaşte numele destinatarului

2 Exercice (comptable): exerciţiu financiar

3 Jours ouvrable: zile lucrătoare, de la verbul ouvrer

4 Délai înseamnă interval de timp acordat pentru un anumit lucru, dată limită

5 Matériel înseamnă aici echipament şi nu material

1 Pourvoir un poste: a ocupa un post (vacant)

2 Être à même de: a fi în măsură să

3 C.V.: Curriculum Vitae

1 ^O reducere de preţ acordată de un comerciant poate fi de mai multe feluri: remiza, pentru cumpărarea unor cantităţi mari, rabatul, pentru marfa care nu corespunde calitativ şi discountul (scontul), pentru efectuarea plăţii înainte de termenul (scadenţa) stabilit(ă).

2 Associés : asociaţi, parteneri

1 Subjonctif

1 Dépositaire: 'depozitar', 'distribuitor', 'dealer', 'angrosist'.

2 Fourniture de bureau: 'produse de papetărie', 'consumabile de birou'.

1 Subjonctif

2 S.P.A. sau SpA: abreviere italiană pentru Società per Azioni: ‘societate pe acţiuni’

1 Perfectul simplu (passé simple) este timpul povestirii.

2 Această expresie a fost adăugată pentru a conferi mai multă consistenţă formulei de politeţe care urmează.

1 Acest particiupiu trecut se acordă cu complementul direct anterior.

1 Cei doi corespondenţi se cunosc foarte bine între ei.

2 Alternativă: rabais (masc.).

1 Remettre: “a înmâna”, “a remite”

2 Faire part de qch à qn: a informa /anunţa pe cineva despre ceva

1 Frais de port: ‘cheltuieli de transport’

2 P.J.: abreviere pentru pièce jointe: “anexa”

1 După expresii ca: il semble que sau afin que se foloseşte subjoctivul

1 Imperfect

1 Subjonctif

1 Abreviere pentru Société à responsabilité limitée.

2Aici passer are sensul de ‘a apărea’, ‘a se publica’.

3 Z.I. prescurtare pentru Zone Industrielle

1 Cea mai înaltă menţiune este foarte bine.

2 Prescurtare pentru Chartered Institute of Marketing

3 Faire part de qch à qn: “ a aduce l acunoştinţă cuiva ceva”, “a informa pe cineva despre ceva”

1. 
   1‘Program redus’ ( se referă la perioada studiilor.)
   

2 Prescutare pentru Master of Business Administration

3 Un logiciel: ‘un program’

1 Golful Persic

2 Face parte dintr-o categorie de verbe: doubler, tripler, quintupler,etc.

1 Subjonctifs.

2 Altă variantă: par télécopie

1 Se référer à: ‘a face referire la’

2 Passer un examen: ‘a da un examen’

3 Le sau la stagiaire este o persoană care urmează un stage, ‘un curs de instruire’.

1 Vacances: durata concediului de odihnă este, în funcţie de contractul colectiv de muncă (convention collective), fie de 25 de zile lucrătoare (dacă sâmbăta nu se consideră zi lucrătoare), fie de 31 de zile lucrătoare (dacă sâmbata se consideră zi lucrătoare). Tot în funcţie de contractul colectiv de muncă, anul de referinţă pentru concediu este cuprins între 1 mai şi 30 aprilie sau între 1 iunie şi 31 mai.

2 De remarcat că în Franţa o firmă nu obişnuieşte să ofere o maşină de serviciu în cadrul pachetului salarial (ca beneficiu) decât dacă aceasta este indispensabilă activităţii. Chiar şi în acest caz, poţi vedea adesea în anunţurile pentru oferte de serviciu menţiunea ‘autoturism indispensabil’, ceea ce înseamnă obligaţia candidatului de a poseda o maşină.

3 Ecuson autocolant care atestă plata taxelor fiscale anuale aferente automobilelor (în Franţa).

4 Horaires: În cele mai multe oraşe din Franţa programul de lucru este între orele 9 şi 18, cu o oră pauză de prânz de la 12 la 13 sau de la 13 la 14. În rest, programul de lucru este între orele 8 şi 19, cu pauză de două ore, de la 12 la 14.

1 Subjonctif

2 M. dar Mme şi Mlle (nu se pune punct când prescurtarea cuvântului include ultima literă a acestuia

3 Exemplu pentru un cu totul alt model de fax, foarte frecvent folosit în Franţa

1 Subjonctif

1 Mettre à jour: ‘a aduce la zi’, ‘a actualiza’.

1 La métropole reprezintă Franţa metropolitană.

2 La métropole reprezintă Franţa metropolitană.

1 Observaţi înţelesul special al lui saisir ( ‘a introduce/ a înregistra pe calculator’), care înseamnă în principal ‘a prinde’.

2 Prêt logement: ‘împrumut pentru locuinţă’, ‘credit ipotecar/imobiliar’.

1 Altă variantă: hypothèque.

1 În Franţa numerele de înmatriculare (la plaque d’immatriculation) ale maşinilor conţin două cifre reprezentând departamentul (le département) (Nord, 62).

1 1 Titulatura şi formula de adresare pentru un avocat.

1 Foncier se referă în principal la un teren în leasing.

1 Subjonctif.

1 1 Subjonctif.

1 Subjonctif.

2 Literal: “veşti de la dumneavoastră”.

1 Faire suivre: formulă care se înscrie şi pe o scrisoare pentru ca aceasta să fie expediată la noua adresă a destinatarului

1 Nu uitaţi că pentru indicarea datei se foloseşte le premier, dar le deux, le trois,… le douze etc.

22 Marque déposée: “marcă înregistrată”.

1 Un local: “un spaţiu”.

2 Tant…que: “atât…cât şi”.

1 Subjonctif

1 Se prescurtează CCP

i