Concept de eveniment

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 78.43 Kb.
tarix17.01.2019
ölçüsü78.43 Kb.



București, 25 noiembrie 2015
60 de predicții pentru 2016:

Digitalizarea domină mediul de afaceri, consolidare și colaborare
În 2016, digitalizarea va fi cuvântul cheie în multe dintre industrii. Chiar dacă este o tendință deja urmărită, anul viitor se vor vedea mai bine aplicațiile concrete ale acesteia, în cele mai diverse domenii: medicină, servicii comerciale, servicii de securitate, comunicare, servicii financiare, soluții de mobilitate etc. IT va fi din nou segmentul cu cea mai mare contribuție la creșterea economică a României.

În sfera bancară, în agricultură și advertising sunt estimate consolidări: preluarea de către jucători puternici a unor concurenți mai mici sau fuziuni între companii pentru atingerea unor volume optime de activitate și pentru eficientizare.

Colaborarea este un alt element comun al evoluțiilor din 2016: hub-uri de antreprenoriat, o societate civilă mai bine conturată, parteneriate bazate pe împărtășirea de experiență și resurse în educație.

Aceste câteva tendințe sunt o sinteză a punctelor comune identificate în prognozele pentru 2016, făcute de 20 de experți din 15 domenii diferite, în cadrul evenimentului anual ProGnosis –Noaptea Predicțiilor 2016, organizat de DC Communication.

ProGnosis prezintă idei de dezvoltare, fundamentate pe experiența acumulată de clienții și colaboratorii noștri. Este un mic radar al societății, având în vedere domeniile diverse pentru predicții. Devine un prilej de dialog între domenii și o informație utilă, pentru toți cei care gândesc prospectiv”, a declarat Crenguța Roșu, Managing Partner, DC Communication.

ProGnosis, aflat la cea de-a treia ediție, este gândit ca un eveniment de trend spotting și este legat de tradițiile din Noaptea Sfântului Andrei când, se spune, cerurile se deschid și sunt posibile priviri în viitor.

Lista completă a predicțiilor:



  • 2016 - anul marilor șantiere

În anul ce vine, România va reuși în sfârșit să deschidă majoritatea proiectelor majore de infrastructură pe care le avea restante. Cu un premier ex-comisar UE, un guvern aliniat și un ministru al Fondurilor Europene specializat la DG Regio, se va vedea că birocrația poate funcționa dacă o coordonezi cu cap și fără corupție. Vorbim de transport, mediu și energie, de deblocarea proiectelor de pe programul regional, dar și de finalizarea ELI (Extreme Laser Infrastructure) de la Măgurele.

  • 2016 - anul hub-urilor de antreprenoriat

Anul următor va marca expansiunea fără precedent a hub-urilor, maker-space-urilor, a incubatoarelor și acceleratoarelor și a altor centre de afaceri. Marile municipii au dat deja tonul în ultimii ani (București, Cluj, Timișoara, Brașov etc.), iar o serie de alte orașe vor urma pe listă. Această hub-izare va determina și primele alianțe și colaborări ce vor duce la germenii unui țesut antreprenorial local. Minuni nu vom avea deja la anul, dar un aer proaspăt antreprenorial și creativ va fi simțit în orașele ce își vor propune dezvoltarea inteligentă.

  • 2016 - anul regândirii și consolidării bancare

Din cele peste 30 de bănci comerciale din țară, vor rămâne doar jumătate active și relevante cu adevărat. Sectorul bancar se va reorienta spre piață și va căuta să își regândească produsele, mai ales pentru micii întreprinzători. Băncile vor iniția programe de educație financiară și se vor apropia de clienți pentru a le înțelege mai bine nevoile.

Dragoş Pîslaru

Manager General, GEA Strategy & Consulting





  • O schimbare la nivelul mentalității liderilor, în sensul în care vor fi mai atenți la ceea ce se întâmplă în jur și vor avea reacții corespunzătoare mai rapide. Sper ca acest lucru să devină o practică consecventă, iar ritmul de adoptare a acesteia să fie unul suficient de rapid.

  • Vom vedea o implicare mai mare din partea societății civile, pe fondul unei generații tinere mai vocale, cu acces la noile mijloace de comunicare capabile să propage mesaje rapid în rândul unei mase mult mai largi de oameni. Așteptările lor se vor face mult mai auzite, iar clasa politică va trebui să țină cont de ele.

  • Vom constata o creștere a deficitului sistemului public de pensii, pe fondul trecerii la sistemul nou bazat pe administrarea privată a unei părți mai mari din contribuțiile sociale, prin intermediul pensiilor private obligatorii, care creează astfel noțiunea de cont personal individual al fiecărui participant. Deficitul în cauză este, totuși sănătos, prin prisma faptului că asigură sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung, în ciuda scăderii numărului de contribuabili și generează două surse de venituri la pensionare: una de la stat, în continuare, iar cealaltă din sistemul privat. În plus, atrage atenția asupra necesității economisirii individuale pentru perioada pensionării.

  • Mă aștept ca și anul viitor să se păstreze un nivel scăzut al dobânzilor iar, în acest context, cred că din ce în ce mai mulți români își vor asuma riscuri mai mari, în căutarea unor alternative de economisire mai eficiente, care să le genereze randamente mai bune pentru banii puși deoparte.

Eugen Voicu

Acționar Fondator Certinvest





  • Codul fiscal, așa cum a fost publicat și modificat prin ultima OUG nu va mai suferi modificări majore, reprezentând un balon de oxigen atât pentru multinaționale, cât și pentru business-urile antreprenoriale, care vor încheia anul 2016 cu rezultate frumoase.

  • Va continua “asaltul” dezlănțuit de administrația fiscală având ca rezultat, pe de o parte, îmbunătățirea constantă a încasărilor bugetare, dar și creșterea alarmantă a numărului de abuzuri și de cazuri care vor bloca instanțele fiscale.

  • La nivel internațional, măsurile BEPS* și FATCA** vor conduce la o regândire din temelii a structurilor fiscale existente, ceea ce va duce la o efervescență nemaiîntâlnită în țările cu regimuri fiscale avantajoase și un număr din ce în ce mai mare de măsuri de amnistie fiscală din partea celorlalte țări, în speranța “atragerii acasă” a capitalurilor exportate.

* BEPS – Base Erosion Profits Shifting: recomandări OECD privind limitarea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor în paradisurile fiscale

** FATCA – Foreign Account Tax Compliance Act: reglementările SUA de raportare a sumelor din conturi deținute de rezidenți americani în străinătate.



Gabriel Sincu

Executive Director, Tax Advisory Services, EY România







Șerban Zîrnovan

Enterprise Solutions Group Director Dell, Central & Eastern Europe




  • Modificări în modul în care comunicăm

Conform unor studii recente, doar 14% din oameni au încredere în mesajele de publicitate uzuale, dar 78% dintre noi au încredere în alți colaboratori, colegi, sau chiar oameni necunoscuți pentru recomandări bazate pe experiențele proprii.

Mai degrabă ne-am obișnuit să avem încredere în comentariile și impresiile altor persoane în ceea ce privește un anumit produs sau tehnologie. Aceasta însă crează o nouă tendință - vocile angajaților au mai multă putere decât cele ale directori sau managerilor de brand dedicat. Încrederea, autenticitatea și transparența sunt esențiale în modul în care ne vom desfășura activitatea într-un an extrem de dinamic precum 2016.



  • Digitalizare, Analiză Predictivă & BigData

Clienții noștri doresc să fie inspirați și doresc să înțeleagă modul în care pot prospera. Tehnologia propriu-zisă a devenit mai puțin relevantă (datorită standardizării) și se concentrează pe ceea ce determină de fapt oamenii să cumpere produse și servicii. Marje de profit mai mari și loialitatea vor fi din nou în centrul atenției, câștigători fiind cei care pot forma legături semnificative și personale cu cumpărătorii.

Proliferarea de dispozitive și de moduri de interfațare atât om-mașină, dar din ce în ce mai mult mașină – mașină, aduce în discuție un trend vechi deja, legat de digitizare. Noi responsabilități sunt create în echipele IT. Cu toate acestea, marea problemă a digitalizării este că nu va încetini și se răspândește în zonele cele mai neașteptate.

Companiile care nu au “prins” ce poate face acest trend pentru afacerea lor și ceea ce aduce nou mediului lor competitiv, se află într-o situație foarte delicată în anul următor. Digitalizarea, de la soluții mobile până la confidențialitate și securitate, este o sursă de diferențiere competitivă a companiilor.

Este important de menționat că business-ul de date nu este important doar pentru firme, dar, într-o egală măsură, pentru persoanele fizice, transformându-ne în “antreprenori de date”.

Întrebarea va rămâne deschisă pentru 2016 - cine este responsabil de transformarea digitală de afaceri?


  • Inovare integrată

Generalul Eric Shinseki, fostul șef de stat major în armata americană, a spus: "Dacă nu vă place schimbarea, o să vă placă și mai puțin să deveniți irelevanți„. Este o tendință comună pentru toate industriile de a asista la schimbarea comportamentelor de consum, puternic influențat de intrările noi pe piață, cu tehnologie care să vă pună în valoare abilitățile, mai degrabă decât de modele vechi sau procese favorizate de companiile tradiționale.

În sectorul IT, lucrurile nu ar fi putut fi altfel. Întreprinderile și consumatorii au deopotrivă cerințe mai sofisticate care să conducă la o combinație de cereri vitale (virale?) în cazul în care valoarea pentru bani, client service, fiabilitate, calitate și ușurința de a face afaceri joacă un rol la fel de important. Prin urmare, furnizorii și partenerii, trebuie să eficientizeze operațiunile în scopul de a oferi în cele din urmă soluția finală. O soluție care începe și se termină cu clientul printr-un proces continuu în care toate elementele dintr-o soluție nu sunt privite independent, sau ca mărfuri, sau lăsate pe planul secund, ci mai degrabă ca o parte indispensabilă a unei întregi infrastructuri IT. Pe scurt, de la un cap la altul.



Pentru un client, partea din introducere de date (front end) și partea de prelucrare de date (back end) a infrastructurii IT nu sunt separabile - un element independent nu este răspunsul. Aceasta este ceea ce așteaptă clienții noștri și este ceea ce ar trebui să facă furnizorii și partenerii care pretind a oferi soluții de la un capăt la altul.




  • E-Mobility will surge 2016

Recent headlines in the press lead to the conclusion that Romania eventually appeared on Europe’s e-mobility landscape:

  • "Sales of new electric and hybrid cars in Romania hit 411 units in the ten months, marking 125.8 percent surge from the same period in 2014, shows statistics released by the Car Producers and Importers Association (APIA), according to Agerpres.”

  • "US company Tesla Motors will build charging stations for electric cars in Romania starting next year.”

  • "In 2016, Romania will have three such stations in Bucharest, Galati, and Craiova. These power outlets will provide electricity at no cost to owners of Tesla models.”

  • "There are currently only six Tesla Model S cars in Romania. Tesla Motors is preparing a new crossover model that it would launch this year.”

  • Battery prices, to a large extend responsible for higher initial cost of electric vehicles will significantly drop within the next years, thus significantly lower initial cost.

  • Government stimulates purchasing of e-vehicle with grants up to 25% of the price of a new electric car (max. €5,000)

According to a study conducted in 20121, Romania was just about to enter the e-mobility scene, 2016 will be the year when e-mobility reaches a visible state of maturity in Romania.

    • In 2012 Romania just entered the CEE e-mobility scene and together with Hungary Slovenia and Slovakia formed the pack of Followers, Austria being the maturity leader.

    • In 2015 Romania gained momentum and the number of new e-vehicles on Romanian streets grew by 125% compared to 2014.

    • In 2016 e-mobility will become a visible element of Bucharest's townscape.

  • Digitalization will play a natural role in our lives

Digitalization arrives at consumer level and becomes a natural part of our lives

    • 2015 has not only seen Apple’s launch of its smart watch but also the launch of the Vector watch, a highly recognized Romanian product in the realm of intelligent wearable. Digitalization will become an important trend in 2016.

    • Reading mails on our watches, controlling the temperature of our homes from our smart phones will continue to become a natural element of our lives. Sport watches without the capability of measuring our heartbeat, distance or steps walked will be already 2016 a rarity.

    • Where do we store all such data? In the cloud! In 2016 information will become seamlessly available on all our devices all magically done with the help of the cloud.

    • In Baneasa Mall a video text recognition system is scanning the number plates of cars when entering the parking garage and sends the information to a central unit. When leaving the garage the system will recognize the car again and checks if the toll has been paid and then automatically will open the barrier. Reality 2015, more often to be seen 2016.

    • Uber just recently entered Romania! According to Uber this happened due to a large number of Romanians demanding them to enter the market. Soon we will see similar App-based services becoming reality in Romania.

    • Digital Meal tickets are already available in Romania, purchase of goods at a retailer could easily get enriched with the social profile of the card owner, thus purchase patterns linked to social segments and more important, future purchases made predicatable. To become reality in 2016!

  • Further growth of the IT&C market

In 2016 Romania’s IT&C sector will continue being the largest contributor to Romania’s economic growth.

  • In 2014 the IT&C market contributes with a total of 6% to the national GDP, 7,4% in the second quarter 2015

  • Foreign investments stimulated the market development in 2015

  • According to Romanian-Insider, the IT&C sector contributes more to the national economy than construction and financial services combined

  • Income tax exemption for IT employees and public financing of IT innovation parks further boosts the industry

  • IT companies do not rely on road- or rail infrastructure, but on Internet Infrastructure, which is among the fastest in the world.

  • Digitalization trends demands large scale developments. Software companies like SAP, Microsoft, Oracle and many more are forced to re-code their software platforms. Romania being a significant supply contributor through their software near-shore centers and R&D development facilities.

  • SAP, Intel, Microsoft just to name a few are already operating development centers in Romania

  • 2016 will see further growth due to the global IT related trends like digitalization, Big Data, Internet of things, etc.

Harald Dietter

Partner, Ensight Management Consulting





  • Prețuri mai mari la energie, instabilitate politică și socială, inclusiv intensificarea confictelor de natură militară, cheltuieli de consum mai ridicate, o piață a muncii în revenire şi o monedă europeană mai slabă sunt factori care vor conduce la o revenire economică în sens larg.

  • În agribusiness, este de așteptat intensificarea procesului de consolidare, jucătorii mari achiziționând active de la cei care au fost afectați de dificultățile anului 2015.

  • În acest context, România va înregistra o creștere economică de peste 4%.

Ștefan Bucătaru

Director General Agribusiness, Agricover





Daniela Budurea

Country Director România și Bulgaria, Western Union



  • Transferurile transfrontaliere de bani la nivel global vor continua să crească moderat, cu un ritm de creștere de o cifră. Situația transferurilor de bani va fi similară și în cazul României: creștere moderată, de o singură cifră.Ceea ce vedem noi, la Western Union, este că românii din străinătate continuă să trimită bani în țară, familiilor și celor dragi, chiar dacă o fac mai rar pe fondul problemelor economice din țările de adopție.

  • Fenomenul migrației românești va fi similar cu cel din ultimii doi ani, chiar în ușoară descreștere. Principalele destinații ale migrației românești vor fi tot mai mult Germania, Marea Britanie și Țările Nordice. Se schimbă profilul migrantului român: tot mai tineri și tot mai mulți din segmentul educat, mulți vizând posturi de specialiști, bine plătite în țările cu industrii mature și solide.

  • Ce vom vedea în piața transferurilor de bani:

  • dezvoltare accelerată a serviciilor pe canale electronice – prin soluții adaptate pentru online, mobil sau chiar platforme sociale

  • apariția jucătorilor de nișă – furnizori de servicii de telefonie mobilă sau furnizori de servicii de plăți care își diversifică oferta prin servicii de transferuri de bani. Aceștia vor ținti, cu predilecție anumite coridoare – cum ar fi UK-România, Germania-România etc.

  • vom asista la înăsprirea normelor Anti-Money Laundering prin alinierea legislațiilor din țările UE.



  • Consolidare

  • Digitalizare

  • Customer experience / Convenience

Bogdan Popa

CFO, Raiffeisen Bank





  • Potrivit documentului ”Innovation Union Scoreboard 2015”, elaborat de Comisia Europeană, România este în categoria țărilor cu un coeficient modest de inovație. În comparație cu 2013, în 2014, România a înregistrat o scădere de la 46%, la 37% a performanței indicelui de inovație. Pe fondul scăderii ponderii bugetului de cercetare și dezvoltare (C&D) din PIB, de la 0,5% la 0,4%, estimez ca această tendință negativă să continue.

  • Exportul de servicii bazate pe cunoaștere din România performează la același nivel cu media UE, potrivit raportului ”Innovation Union Scoreboard 2015”. Datorită creșterii serviciilor de outsourcing și a migrării în cloud, mă aștept la o creștere a sectorului de servicii IT în România cu 7-8%.

  • Conform unui studiu realizat de Gartner, în viitorul apropiat, peste 80% din mediul de afaceri va fi digitalizat, ceea ce înseamnă mobilitate, Big Data și Internet of Things. Inovațiile și transformările tehnologice continue din sectorul IT oferă utilizatorilor – prin dispozitive și aplicații de ultimă generație – soluții de mobilitate și de business intelligence (BI). Există deja brand-uri românești, precum Utok, E-boda, Allview, Vector Watch, care se dezvoltă pe această tendință și estimez că numărul acestora va crește.

Constantin Măgdălina

Strategic Development, Market Enablement, EY România





  • Medicina viitorului nu se va opri la cunoștințele actuale ci, inevitabil, va ține pasul cu progresul tehnologic. Inovația nu va întârzia să apară, atât în descifrarea cauzelor diverselor afecțiuni, în diferențierea suferințelor după criterii noi (de exemplu, după descifrarea ADN-ului etc.), dar și în descoperirea unor tratamente noi.

  • Nanotehnologia a invadat cercetarea ultimului an. O folosim ca să trimitem celulelor bolnave molecule terapeutice țintite, o folosim ca să influențăm fizic comportamentul unei părți de țesut, cel invadat de tumoare, de exemplu, dar o vom folosi și în investigații și în diagnostic.

  • În ce privește terapia viitorului, ea nu va mai fi adresată tipului de boală ci individului aflat în suferință, cu toate particularitățile lui genetice, fiziologice și comportamentale. Am încredere că medicina viitorului va scoate din discuție câteva boli care acum fac ravagii și va deveni mai creativă în găsirea de soluții noi.

Medicina viitorului se va orienta spre prevenție și cultura omului sănătos. Rămâne de văzut cu ce costuri și cum o vom face să fie accesibilă celor aflați în nevoie.

Mihaela Leventer

Medic primar dermatolog, Fondator al centrului Dr.Leventer





Crenguța Bărbosu

Senior Programme Manager, Agricultură & Dezvoltare Economică, World Vision







  • O agricultură și două Românii. România fermelor de mari dimensiuni, modernizate prin investiții de milioane de Euro, integrate orizontal și vertical, și o altă Românie a pârloagelor, a muncii cu ziua, a glodului. Nu e de mirare că tinerii nu vor să rămână la țară. Lipsa de profesionalism în meseriile agricole face ca statutul de agricultor sau fermier să fie considerat inferior și de aceea indezirabil pentru tineri.

  • Șomajul și gradul de ocupare în rândul tinerilor este în strânsă interdependență cu abilitățile și competențele dobândite în cadrul școlii. Lipsa orientării spre partea concretă și pragmatică a învățării duce la două situații: angajatorii nu au resurse umane calificate și tinerii nu își găsesc de lucru.

  • Pe lângă asta, numărul liceelor cu profil agricol s-a înjumătățit după anul 2001, iar la nivel național doar 0,8% din totalul absolvenților de liceu terminaseră un liceu agricol.

  • Consecință: doar 2,5% din fermieri / managerii de exploatări agricole din România au o pregătire agricolă față de media UE de 30%. Poate și de asta agricultura produce 14 miliarde de Euro față de 30-35 miliarde Euro în Franța sau Germania pe suprafețe proporționale.

  • Există deci un potențial nevalorificat și există și susținerea financiară. Politica agricolă comună a alocat României 17,5 miliarde Euro pentru perioada 2014-2020. Ne mai trebuie niște generații care să aibă interes și dragoste pentru rural, pentru hrana sănătoasă produsă local, înlăturând prejudecata că bunăstarea se obține numai la oraș sau în străinătate.

  • Acesta e visul World Vision și al consorțiului din care facem parte alături de Fundația Româno – Americană și 8 licee agricole. Vrem să sprijinim liceele să devină HUB-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii care să pună accentul pe formarea viitorilor fermieri și întreprinzători din agricultură.


Șerban Alexandrescu

Partener, Headvertising




  • Se dă drumul la fuziuni între agențiile locale de publicitate care nu mai au masă critică. Ego-urile încep să se încline în favoarea logicii economice.

  • “The Rise of the Tied-Lancer” – generalizarea “frontului dublu”. Mai pe românește, majoritatea angajaților agențiilor vor face și freelance work, după orele de program și majoritatea free lancer-ilor vor încerca să aibă totuși și un salariu stabil undeva.

  • Începe, în sfârșit, “Nice Digital”-ul. Adică, campanii “expresive”, cu adevărat integrate, corespunzător bugetate, cu reach serios.

  • Pentru că publicul e acum suficient de “educat digital”, există nevoia (conștientizată acum și de clienți, și de agenții), există și satisteala, plafonarea și plictisul. Știm ce prinde, știm ce nu prinde. Avem platforme digitale stabile (nu, Facebook-ul nu va muri în 2016), și consumul de “film online” crește galopant.

  • Și, foarte important, pentru că va exista și un (modest, dar va exista) “upsurge” economic. Pentru că “nice digital”-ul cere bani mai mulți; și ei nu puteau apărea câtă vreme advertiserilor nu le venea puțin sânge în obraji.



Elena Badea

Associate Director

Head of Branding, Marketing & Communication, EY România


  • De la e-commerce la s-commerce: Twitter, Pinterest, Facebook au pus deja butonul Buy pe platformele lor și cel mai probabil Instagram va face același lucru. Astfel, va crește impactul social-commerce, deoarece va deveni și mai ușor să cumperi direct din rețelele de socializare.

  • Utilizatorii din România au în acest moment, în medie, 4-5 aplicații instalate pe dispozitivul mobil, fie acesta smartphone sau tabletă. O tendință importantă este cea legată de indexarea aplicațiilor mobile, care va face ca ceea ce este conținut nativ în aplicațiile indexate să apară în rezultatele de căutare pe Google.

  • Conținutul video este în continuare pe o tendință de creștere pe toate platformele de social media. În România, 37% dintre utilizatorii de dispozitive mobile vizionează 1-5 conținuturi video/săptămână, 21% peste 15 conținuturi video/săptămână, 19% vizionează între 6 și 10 conținuturi video, în timp ce doar 14% dintre respondenți nu vizionează niciun conținut video pe săptămână.



Tiberiu Mercurian

Consultant, Konzept Consulting



  • Revoluția Culturală la orașe sau impactul alegerilor locale la români.

Ținând cont de faptul că activitățile culturale sunt în mare măsură locale, iar ponderea bugetelor provenite de la autoritățile locale este încă majoritară în economia evenimentelor culturale de tot felul, orice schimbare în administrația locală are un impact direct în cultură. Din această cauză, eu cred că alegerile locale din 2016 vor influența viața culturală românească. Trag nădejde că nu ne-am bătut gura de pomană noi toți cei care mizăm pe cultură ca motor al dezvoltării locale, iar cei ce vor veni în 2016 vor aloca bugete mai mari culturii.

Pentru o comunitate locală: cultura = turiști = resurse = bunăstare = standard de viață ridicat = fericire = love. Pe scurt, Cultura=Love



  • 6 din 49 sau marea extragere a candidatelor la titlul de Capitala Culturală Europeană va avea loc în decembrie 2015. Regina balului se alege în 2016.

Avem o listă de 14 orașe care și-au depus candidatura la titlul de capitală culturală europeană. Acestea sunt: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş. La sfârșitul lui 2015, vom afla lista scurtă, iar la finele lui 2016, se va desemna orașul câștigător. Fiecare oraș se va strădui să arate că merită să fie destinația turistică nr. 1 din România anului 2021. Trag nădejde că cei care rămân în cursă după decembrie 2015 se vor strădui să ne dovedească că merită să fie cel ales. Iar asta va lăsa ceva în urmă în viața culturală a lui 2016.

  • Brand + cultură = LOVE

Relația brandurilor comerciale cu cele culturale evoluează și tinde spre maturitate. Am văzut în 2015 branduri care au înțeles să se implice în cultură întregind experiența publicului de evenimente prin experiențe de brand. Avem deja atât de multe exemple pozitive, încât cred că în 2016, managerii brandurilor comerciale vor fi mai ușor de convins să aloce resurse către cultură. Publicul evenimentelor crește atât cantitativ, cât și calitativ, iar dacă vrei să îi ai de partea ta ca și brand trebuie să fii prezent în viața lor. Și cum, TIFF, FITS, Undercloud, Mozaic, B-fit, Spotlight, Gărâna sau Anonimul sunt parte din viața publicului cel mai vânat de branduri, ele vor fi acolo în 2016. În acest mod, toată lumea va câștiga: organizatorii de evenimente, brandurile comerciale și, nu în ultimul rând, publicul - deci o relație win-win-win. Unică.



Roxana Vitan

Președinte, The Romanian-American Foundation



  • Societatea civilă, în sensul ei larg, va avea un mai mare interes și implicare în a monitoriza și sancționa ceea ce ne afectează pe toți, “cetate și cetățeni” deopotrivă: administrație locală și centrală, alegeri sau bunuri publice (concentrare pe sănătate, educație, infrastructură)

  • Există premise și germeni pentru cultivarea unui dialog cu valoare adăugată care s-ar putea concretiza în politici publice care să reflecte o participare mai largă. Teme pe care le-am putea auzi: educație, dezvoltare rurală, servicii sociale, antreprenoriat.

  • “30 +/-, din mediu urban, profesionist” – devine deja o categorie cu o voce și prezență vizibilă în ceea ce înseamnă “trusa cu unelte” a societății civile: participare, implicare, voluntariat, filantropie.

Din perspectiva finanțării organizațiilor societății civile, 2016 nu va fi un an simplu. Drept care nu pot decât să sper că toți cei care sprijină organizațiile societății civile în varii feluri (și care sunt din ce în ce mai mulți) vor fi înțelepți, inspirați, atenți, generoși și consecvenți.



  • Cred că primul lucru pe care-l văd posibil și probabil pentru anul 2016 este o conștientizare mai puternică a forței solidarității umane. Am văzut acest lucru manifestându-se după tragedia de la Clubul Colectiv din București și după oribilele atentate teroriste de la Paris, din 13 noiembrie. Aceasta este o bază care mă face să mă simt în continuare întru totul optimistă în legătură cu viitorul Uniunii Europene și cu viitorul Europei, în general. Cred că cetățenii europeni nu se vor da bătuți în fața acestor mari provocări cu care se confruntă în acest moment. Cred că vor ști în continuare să-și apere dreptul la o viață liberă, democratică, prosperă și în continuare solidară în UE.

  • În calitate de reprezentant al Biroului Parlamentului European, cred că nu trebuie să uităm că Parlamentul European nu este doar o instituție în care se adună niște oameni și votează legislația europeană, ci este, în primul rând, un loc în care idei diverse, pluraliste ale reprezentanților aleși ai cetățenilor europeni își croiesc calea și definesc politicile noastre pe termen lung. Cu această pledoarie pentru optimism, derivat din forța solidarității umane și rezistența ideilor umaniste ale europenilor aș vrea să nu uităm că UE suntem și noi și din această calitate derivă și beneficiile și responsabilitățile noastre, ale tuturor.

Mădălina Mihalache

Șef Biroul de Informare al Parlamentului European în România





  • More media, less journalism

Asistăm la două fenomene opuse pe piața media internațională: concentrarea proprietății de media, în trusturi mari, care au în focar centre de profit (adesea nelegate de media), în paralel cu o atomizare a proprietății, prin apariția unor noi platforme media, în special în domeniul online. Unele din aceste inițiative (adesea personale sau de grup mic) răsar din frustrarea profesioniștilor față de mediile "tradiționale", care nu au găsit (încă?) soluții la erodarea modelului de business. Altele sunt doar materializarea "democratizării instrumentelor jurnalismului", fără a presupune și asumarea răspunderilor jurnalistului.

  • Know as you go

Crește ponderea platformelor mobile. Va conta din ce în ce mai mult - atât pentru public, cât și pentru publicitari - oferta media pentru "ecranele mici" (telefoane mobile, tablete) în detrimentul platformelor tradiționale, ba chiar și a calculatoarelor. Este o reflexie a schimbărilor obișnuințelor de consum mediatic al publicului. Ridică probleme producătorilor de conținut, care trebuie să-și adapteze tehnologic ofertele, dar și pentru publicitari.

  • Video killed the radio show - or did it?

Își revine radioul? În ultimul timp, au apărut inițiative de lansare a unor proiecte de radio, un mediu considerat "consumat" și "omorât" de strălucirea televiziunii. Recentele inițiative dovedesc apetența producătorilor pentru resuscitarea acestui mediu, în pofida cifrelor care arată că bugetele de publicitate pentru radio sunt marginale. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor avea capacitatea de a genera jurnalism "hard core", dacă vor fi mai mult decât tonomate, mai mult decât versiuni radio ale platformelor de bloguri, cu muzică on top.

Ioana Avădani

Director Executiv, Centrul pentru Jurnalism Independent





  • Operatorii de turism vor începe să includă în ofertele lor curente și servicii de ecoturism și pescaturism. Mai precis, ecoturismul și pescaturismul nu vor fi disponibile exclusiv celor care caută în mod special astfel de activități, la agenții de turism de nișă, ci vor fi din ce în ce mai populare, și turiștilor nespecializați.

Ivan Patzaichin,

Antreprenor social





  • După exercițiul pe fondurile europene – care, chiar dacă a întâmpinat multe provocări în derulare - deja a început să existe un knowledge la nivelul unor comunități. Aici au început să își facă efectul aceste fonduri care stimulează dezvoltarea de asocieri. Și, ca în orice asociere sau grup de acțiune locală, comunicarea este unul din instrumentele de bază de acțiune.

  • Din acest motiv, previziunea mea este că există premisele ca noile finanțări, care vor începe anul viitor pe fonduri UE, vor fi mult mai bine orientate și mai simplu de accesat. În acest fel, poate avea loc o revigorare spectaculoasă a societății civile românești. În acest moment, premisele sunt foarte bune pentru așa ceva, din trei motive:

    • Deja s-a trecut printr-o experiență și unii au o experiență de succes care le-a dat încredere și au putut să devină modele și pentru alții;

    • Este un trend general în administrarea fondurilor europene, și mai ales în noul guvern, de a simplifica accesul la finanțări pe această zonă;

    • Prin sistemul creat cu ajutorul social media și prin toate instrumentele de comunicare se sprijină în acest mod dezvoltarea de rețele pentru a comunica, pentru a-și stabili obiectivele comune și pentru a începe să acționeze în comun.

  • Așadar, va fi o schimbare majoră de raportare sau de implicare a unor grupuri de acțiune locală care vor începe să fie mult mai profesioniste, care vor fi capabile să atragă resurse și vor fi mult mai influente în cadrul societății românești.

Teodor Frolu

Co-Managing Partner,

DC Communication





*****


Despre DC Communication
DC Communication este una dintre cele mai experimentate companii din industria de comunicare locală, cu peste 20 ani de activitate, o echipă de 24 de specialiști și un portofoliu care a inclus, în toată această perioadă, peste 350 de clienți din 25 de domenii diferite. EY România, DELL, Raiffeisen Bank, Certinvest, Agricover, Dumagas, TEVA România, World Vision, Reprezentanța Comisiei Europene în România, The Romanian-American Foundation, Western Union, Ciech Soda Romania, Parlamentul European, Centrul Medical Dr. Leventer, Piraeus Bank, Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23, Michelin România sunt o parte din clienții actuali, care au încredințat DC Communication serviciile de comunicare care includ, comunicare corporativă, internă, B2B, B2C, proiectare și implementare CSR, monitorizarea riscurilor de comunicare, implementate în medii diverse, integrat: online, media, rețele sociale, evenimente, etc.
Pentru informații suplimentare, vă rugăm să o contactați pe Anca Duma, Project Coordinator, DC Communication, la e-mail: anca.duma@dccom.ro sau telefon: 0761 691 243.






Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə