| | -
Obiectivul disciplinei de studiu:
În cadrul cursului se urmăreşte însuşirea de cunoştinţe generale de informatică necesare unui prim contact cu calculatorul electronic, prin intermediul sistemului de operare Windows. În cadrul laboratorului se urmăreşte aprofundarea cunoştinţelor predate la curs precum şi familiarizarea cu mediul de lucru interactiv.
-
Concordanţa obiectivelor disciplinei cu planul de învăţământ, cu misiunea şi obiectivele specializării.
Economistul are în mod obligatoriu nevoie de cunoştinţe din domeniul informaticii dublate de o abilitate practictică în lucrul cu calculatorul electronic. Nivelul pregătirii în domeniul informaticii asigurat prin această disciplină permite atât formarea viitorului specialist cât şi o bază pentru aprofundarea altor discipline din domeniu.
-
Sistemul de evaluare.
Evaluarea cunoştinţelor se realizează prin prezentarea unui proiect şi examen la sfârşitul acestuia.. Examenul de la sfârsitul semestrului se susţine în scris conţinând subiecte teoretice şi aplicative iar nota finală va fi ponderată reprezentand 65% proba scrisa si 35% prezentarea proiectului.
-
Conţinutul disciplinei.
-
NOTIUNI INTRODUCTIVE. Calculatoare numerice. Schema von Neumann. Definirea notiunilor de hardware si software. Interactiunea hardware-software.
-
STRUCTURA HARDWARE A UNUI SISTEM DE CALCUL. Dispozitive de intrare. Dispozitive de iesire. Memoria interna. Memoria externa. Unitatea centrala.
-
CODIFICAREA SI REPREZENTAREA INFORMATIEI. Sisteme de numeratie. Reprezentarea in calculator a numerelor intregi. Reprezentarea in virgula mobila. Reprezentarea zecimala. Codificartea datelor.
-
DESCRIEREA COMPONENTEI SOFTWARE A UNUI SISTEM DE CALCUL. Software de baza. Software utilitar. Software de aplicatie.
-
SISTEMUL WINDOWS. Principii de functionare. Utilizarea interfetei grafice.
-
PROCESOARE DE TEXTE. Elemente de baza ale procesorului de texte Word. Crearea unui document Word. Editarea documentului. Introducerea obiectelor. Tabele. Salvarea si imprimarea documentului.
-
PROGRAME DE CALCUL TABELAR. Prezentarea procesorului de texte Excel. Concepte de baza. Introducerea si modificarea datelor. Fumctii si expresii de calcul. Crearea de grafice.
-
Conţinutul lucrărilor practice.
-
Exerciţii şi probleme cu reprezentarea şi codificarea datelor
-
Lucrul sub sistemul de operare Windows.
-
Crearea si editarea unui text cu editorul Word. Alegerea font-urilor. Crearea si editarea tabelelor.
-
Crearea unei foi de calcul Excel. Functii. Grafice. Aplicatii.
|
|
Cuprins
Capitolul I Concepte si evolutii in informatica 2
-
Notiuni fundamentale 2
-
Informatii si informatica 2
-
Sisteme electronice de calcul 2
-
Un istoric al aparitiei calculatoarelor 3
-
Arhitectura generala a sistemelor de calcul 6
-
Tipuri de sisteme de calcul 13
Capitolul II Utilizarea sistemelor Windows 24
Capitolul III Editarea de documente cu MS Word 45
Capitolul IV Prelucrarea foilor de calcul automate cu MS Excel 81
Capitolul I Concepte si evolutii in informatica
1.1. Informatii si informatică
Informatiile caracterizează un obiect al cunoasterii. Pentru a descrie corect un obiect (sau un fenomen), ele trebuie să fie: consistente (suficient de cuprinzătoare si necontradictorii), relevante (să furnizeze cunostintele de care avem nevoie), exacte (să constituie o reflectare reală a obiectului / fenomenului), oportune (să fie furnizate în timp util) si să fie accesibile subiectului. Un ansamblu de informatii trebuie să fie neredundant, adică să nu fie furnizată aceeasi informatie de mai multe ori.
Aspectele informatiei care au semnificatie specială în prelucrarea acesteia sunt:
-
aspectul sintactic, care se referă la forma sau structura informatiei;
-
aspectul semantic, care se referă la întelesul informatiei.
În informatică, se consideră că o informatie este o dată căreia i se va atribui o anumită semnificatie si un nume (atribut de dată).
Informatiile se retin pe anumite suporturi sau medii, cel mai des utilizate fiind cele magnetice (discheta, discul magnetic). Astfel, au apărut în mod necesar anumite principii legate de cuantificarea informatiei.
Unitatea elementară de informatie (introdusă de Shannon) este bitul, corespunzând unei cifre binare (în baza 2) 0 sau 1 – Binary Digit.
Evident, un singur bit nu poate contine o cantitate suficientă de informatii (nici măcar un număr mai mare decât 2). De aceea, se vor grupa succesiuni de biti pentru a se putea retine date mai lungi sau mai complexe (a se vedea si explicatiile date la unitatea de memorie). Astfel, apar următoarele unităti de măsură a informatiei:
-
1 octet (sau 1 byte, denumire preluată din limba engleză), prescurtat 1O sau 1B = 8 biti consecutivi, cu rol special în retinerea datelor în memoria internă a unui calculator (vezi unitatea de memorie)
-
1 kilo octet (sau kilo byte), notat 1KO sau 1KB = 210 O = 1024 octeti (sau bytes)
-
1 mega octet (sau mega byte), notat 1MO sau 1MB = 210 KO
-
1 giga octet (sau giga byte), notat 1GO sau 1GB = 210 MO
-
1 terra octet (sau terra byte), notat 1TO sau 1TB = 210 GO
Aceste unităti sunt foarte importante pentru măsurarea capacitătii suporturilor de memorie (internă si externă, vezi Arhitectura generală a sistemelor de calcul).
Informatiile sunt importante mai ales în măsura în care sunt prelucrate - în informatică prelucrarea lor se realizează automat, cu ajutorul calculatorului - sau transmise - în informatică transmiterea informatiilor la distantă (teletransmisie) se realizează uzual prin intermediul retelelor de calculatoare.
Astfel, se poate spune că informatica este stiinta prelucrării rationale (de către om), cu ajutorul calculatorului, a informatiilor reprezentând cunostinte din diverse domenii.
Informatica s-a constituit ca stiintă după 1950, termenul ("informatique") fiind adoptat de Academia Franceză în 1966 pentru ansamblul teoriilor si tehnicilor de prelucrare automată - cu ajutorul calculatorului electronic - a informatiilor.
În lumea anglo-saxonă, termenul folosit pentru această stiintă este "computer science".
Dostları ilə paylaş: |
