Concluziile şedinţei gil din 22 sept

Concluziile şedinţei GIL din 22 septembrie 2005

Principalele subiecte dezbatute
- Studiu de audit a situatiei BAU la nivelul a 7 municipii din Romania, studiu solicitat/finantat de MTCT si efectuat de As.Arhitectilor din Municipii si a unei situatii comparative privind termenele de acordare a autorizatiei de constructii in diverse tari europene

- Publicarea prin Ordinul MTCT nr.1943 a normelor metodologice, modificat de OM nr. 1430/2004 de aplicare a Legii 50/1991

- Imposibilitatea functionarii BAU, necesitatea amendării in L.50/1991

- Pregatirea noi legi a administratiei publice locale.

- Harti de cadastru, harti GIS, informatizare localitati

- Diverse

Concluziile dezbaterilor
- Urmare prezentarii studiului de audit, s-a precizat ca studiul apartine MTCT si nu poate fi distribuit participantilor in lipsa unei aprobari a conducerii MTCT.

- Situatia comparativa cu alte tari nu este concludenta cat timp sistemul din Romania functioneaza haotic, prevederile legale fiind imposibil de indeplinit.

- Principala deficienta a sistemului de autorizare este faptul ca avizatorii nu sunt functionari publici si nu se supun Legii privind procedura aprobarii tacite. Se impune amendarea Legii 50 cu o prevedere expresa prin care procedura aprobării tacite să fie obligatorie si pentru subcontractantii privati ai gestiunii resurselor de interes public.

- Un aspect care trebuie eliminat este relativitatea locului unde trebuie organizat BAU si faptul ca avizatorii nu au nici o relatie de subordonare fata de functionarii primariei. Se impune ca cine conduce CAU sa aiba putere in judet, pe de alta parte, insa, nu se pot administra sanctiuni atata timp cat exista 6-7 specialisti la 20 comisii, iar retributia este precara. O sugestie a fost ca acestia sa fie platiti, ca sa poata fi trasi la raspundere. Un alt aspect este faptul ca reprezentantii primariilor nu pot fi trasi la raspundere de nici un alt organism administrativ decat consiliul judetean, ori in cazul functionarii BAU ar trebui incluse prevederi legale speciale.

- Existenta unui singur dosar depus de solicitant pentru autorizare nu simplifica, ci intarzie eliberarea autorizatiei, avizatorii preiau pe rand dosarul si-l tin cate 2 saptamani, functionarii primariei fiind singurii trasi la raspundere pentru intarziere. Este imperios necesara informatizarea pentru ca BAU sa functioneze bine. Exista judete, de ex Ilfov, unde sunt numai 40 unitati teritoriale, s-ar putea realiza informatizarea mult mai usor.

- Din partea patronatelor s-a solicitat ca in cazul dosarelor incomplete sa se ceara toate completarile o singura data. Data fiind lipsa specialistilor care sa analizeze continutul dosarului la depunere, acest deziderat este greu de realizat fara informatizare. In situatia actuala, exista un specialist care deserverste 6-7 localitati, ceea ce face ca dosarele intrate pe flux sa fie incomplete. Situatia se amplifica si din vina solicitantilor, care frecvent isi propun sa recurga la atenţii, decat sa faca proiectul corect. Trebuie instituita obligativitatea proiectului unde este cazul. S-a propus si alternativa de a se reveni la obligatia proiectantului de a obtine acordurile si avizele necesare, practica care a fost abandonata (cu exceptia ANRGN care a dispus-o in reglementarile proprii, devenind cea mai eficienta solutie din intregul sistem de avizare/autorizare).

- ANRGN a solicitat participantilor sa precizeze daca au constatat disfunctionalitati la CAU in materie de gaze, deoarece nu s-au primit reclamatii, iar institutia are posibilitatea de a retrage autorizatia firmelor de proiectare agreate care creeaza probleme.

- Referitor la energia electrica, operatorii nu-si cunosc întotdeauna suficient de exact traseele retelelelor din teritoriu, în special ale celor subterane, neavând o evidenţă de detaliu completă ; acest lucru prelungeşte timpul de emitere a avizului. Se mai semnalează întârzieri în cazuri de emitere a avizelor la limita de judete, din cauza unor vicii de procedură ale operatorilor. Divergentele apărute în emiterea avizelor şi neconciliate se rezolva la nivelul ANRE.

.- O sursa de intarzieri la emiterea autorizatiilor este faptul ca autorizatia se da pe aviz de amplasament, nu pe aviz de bransare . Să se emită odată cele 2 avize pe aviz de amplasament, şi pe bransare într-un aviz comun

- Se constata ca este necesara o delimitare, dupa marimea/tipul constructiei sau a utilitatii pentru care se cere bransare, astfel incat constructiile mici sa aiba un regim diferentiat, simplificat, fata de investitiile mari. S-au dat exemple: intre autorizarea construirii unui gard si a unei hale industriale complexe nu exista nici o deosebire de procedura –necesitatea departajării procedurii de autorizare pentru locuinţe pe de o parte, pentru incurajarea construirii de locuinţe şi pe de altă parte depatajarea autorizării autorizării obiectivelor mici şi mijlocii de obiectivele foarte mari cu impact deosebit asupra localităţilor inclusiv a mediului. In cazul constructiilor, eventual o structurare pe functiuni ar fi buna la anumite tipuri de constructie.

- Branşamentul se referă la calitatea cablului de branşare – să se facă departajarea privind capacitatea cablului de branşare privind puterea limită furnizată.

- Este necesar ca fiecare organism de autorizare sa revizuiasca procedurile si sa se stabileasca proceduri simplificate pentru consumatorii/constructiile mici, cazuri in care s-a propus emitera aprobarii in 3 zile la fiecare avizator. Concluzia este contestată de către ANRE cu următoarea motivaţie: „În condiţiile actuale propunerea este nerealistă, atât timp cât nu există o bază de date şi planuri cadastrale, în sistem informatic, care să simplifice analiza documentaţiei, inclusiv prin eliminarea necesităţii de verificare la faţa locului a propunerii de amplasament. Termenul actual de 15 zile pentru emiterea avizelor asigură posibilitatea emitentului pentru respectarea termenului legal de 30 de zile prevăzut în Legea 50/91.”.

- Referitor la asociatiile patronale care trimit observatii, s-a facut iarasi apel ca respectivele sesizari sau comentarii sa fie insotite de propuneri concrete.

- In legatura cu normele metodologice 1430, acestea ar fi trebuit supuse analizei GIL inainte de a fi publicate. Desi unele institutii prezente in sedinta GIL au spus ca nu au fost consultate la emiterea acestor norme, s-a constatat ca au fost consultate alte organizatii de prestigiu ale societatii civile, care fusesera invitate la sedinta GIL si ar fi putut furniza numeroase elemente asupra contextului si ratiunii pentru care s-au adoptat anumite solutii in norme. Faptul ca aceste organizatii nu au dat curs invitatiei la GIL si deoarece nu a existat timp pentru analiza aprofundata a noului normativ, dezbaterea a fost propusa pentru sedinta viitoare, astfel incat toate institutiile reprezentate in Gil sa ia act de continut, sa formuleze observatii si propuneri, inclusiv de completare/modificare a L.50. Singura institutie care analizase continutul normelor a fost MAI, care a apreciat ca normele sunt bine intocmite si raspund problemelor, mai important este ca ele sa fie aplicate. MAI a precizat ca prin bugetul de stat se aloca anual fonduri de 40 miliarde lei, drept granturi, pentru elaborarea Planurilor de Urbanism General. De asemenea, in prezent se deruleaza un program de 80 milioane €uro (60 mil.€ imprumut de la Banca Mondiala si 20 mil.€ MFP) in coordorarea MCTI pentru dezvoltarea unor proiecte de telecentre in aproximativ 300-400 de comune si orase mici.

- S-a propus ca normele sa fie aprobate prin HG, ceea trebuie stipulat si in lege.

-Referitor la necesitatea participarii la GIL a reprezentanţilor tuturor instituţiilor si autorităţilor administraţiei publice locale. Domnul Viorel Cristea, Director al Directiei de Politici Fiscale, Bugetare si Investitii Locale din MAI a insistat asupra importantei problemelor de interes national care se dezbat in sedintele GIl si a promis ca se va implica personal in invitarea la aceste reuniuni a şefilor structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale. A precizat de asemenea, ca structurile reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale au reprezentare la Congresul Puterilor Locale de la Bruxelles si, in acest mod, pot aduce contributii importante in solutionarea problemelor dezbatute de GIL.

- In legatura cu normele metodologice 1430, acestea ar fi trebuit supuse analizei GIL inainte de a fi publicate. Desi unele institutii prezente in sedinta GIL au spus ca nu au fost consultate la emiterea acestor norme, s-a constatat ca au fost consultate alte organizatii de prestigiu ale societatii civile, care fusesera invitate la sedinta GIL si ar fi putut furniza numeroase elemente asupra contextului si ratiunii pentru care s-au adoptat anumite solutii in norme. Faptul ca aceste organizatii nu au dat curs invitatiei la GIL si deoarece nu a existat timp pentru analiza aprofundata a noului normativ, dezbaterea a fost propusa pentru sedinta viitoare, astfel incat toate institutiile reprezentate in Gil sa ia act de continut, sa formuleze observatii si propuneri, inclusiv de completare/modificare a L.50. Singura institutie care analizase continutul normelor a fost MAI, care a apreciat ca normele sunt bine intocmite si raspund problemelor, mai important este ca ele sa fie aplicate. MAI a precizat ca se aloca fonduri, 40 miliarde in fiecare an pentru dezvoltarea unor proiecte pilot de telecentre, dar ca aceste proiecte nu sunt corelate cu noile norme, iar din dezbateri a rezultat ca sistemele existente de teleconferinta nu sunt adaptabile nevoilor BAU.

- S-a propus ca normele sa fie aprobate prin HG, ceea trebuie stipulat si in lege.

-Referitor la necesitatea participarii la GIL a reperezentantilor tuturor institutiilor si organismelor societatii civile, Dl.Director general, domnul Voirel Cristea, de la MAI a insistat asupra importantei problemelor de interes national care se dezbat in sedintele GIl si a promis ca se va implica personal in eliminarea absenteismului institutiilor convocate. A precizat ca structurile reprezentative ale societatii civile au putere mare, participa la Congresul factorilor locali de la Bruxelles si pot aduce contributii importante in solutionarea problemelor dezbatute de GIL.

- S-a precizat ca MTCT a simplificat L.urbanismului , Art.10, referitor la obiectivele ce se construiesc in raza monumentelor istorice, eliminandu-se avizul MTCT si mentinand doar avizul Min.Culturii.

- S-a precizat ca este in curs modificarea Legea administratiei publice locale, urmand ca autoritatile locale sa dispuna de intreaga autonomie. S-a sugerat sa se organizeze o dezbatere a GIL pe seama continutului noii legi inainte ca ea sa fie definitiva, precizandu-se ca toate actele normative emise de MAI sunt rezultatul consultarilor cu societatea civila si ca legea va fi supusa dezbaterii publice. Urmeaza ca reprezentantii GIL sa preia legea de pe site-ul MAI si sa formuleze observatii si propuneri.

- S-a sugerat ca MAI +ANIMMC+MTCT sa intocmeasca o nota de fundamentare pe care să o transmita MIE si la Min.Finantelor, in vederea obtinerii de fonduri interne si externe pentru marirea capacitatii Romaniei de a-si realiza planurile de tip GIS pentru toata tara, eventual sa se intervina cu completarile necesare in PND, astfel incat sa poata fi accesate fondurile structurale pentru realizarea GIS si a retelelor de comunicare intre structurile implicate in BAU.

Se apreciaza ca este o problema majora, iar GIL trebuie sa intervina pentru accelerarea acestui proces. Trebuie ca GIL sa intocmeasca scrisoarea de fundamentare si sa o inainteze. Ar fi un pas inainte, intr-adevar o realizare GIL.

Problema se pune si in contextul racordarii cadastrului Romaniei la cadastrul UE.

- Trebuie invitat la discutiile GIL si reprezentantul Directiei de cadastru din MTCT. Trebuie clarificate bine aspectele, respectiv unde exista planuri de tip GIS si unde exista planuri partiale, ce fel de programe au utilizat, daca pot fi extinse, continuate, completate, etc.

- In conditiile in care administratia publica locala (biroul de urbanism din primarie) nu dispune de un sisitem informatic bine pus la punct, B.A.U. nu este eficient.

- Detinatorii de utilitati trebuie sa actualizeze periodic (macar semestrial) Planurile de urbanism.

şi trebuie sa anunte primaria pentru orice rectificare, extindere, deviere, etc. de conducte, cabluri.

- Toate traseele utilitatilor trebuie aduse la cunostinta serviciilor specializate din primarii care sunt obligate sa pastreze si sa ordoneze aceste date pentru a putea sa la foloseasca usor.

RECOMANDARI

1. Urgentarea realizării planurilor cadastrale naţionale concomitent cu întocmirea hartilor de retele de utilitati publice locale (în sisteme informatice compatibile cu cele ale UE, mai ales pentru reţelele electrice).

2. Necesitatea perfectionarii personalului din cadrul primăriilor, dedicat stucturilor de specialitate ( ghiseu unic), prin încheierea de protocoale cu Institutul de Administratie Publică privind instruirea personalului din primării care lucrează in cadrul BAU – CAU.

3. Asigurarea finantării natională şi identificarea surselor internationale care pot fi accesate pentru elaborare harţi cadastrale;

4. Analiza de necesitate privind amendarea Legii 50/1991, republicată, privind autorizarea executarii lucrărilor de constructii, prin introducerea de masuri de control/sanctionare a avizatorilor desemnati de către autoritatile in domeniu

5. analiza amendării Ordinului 1430/ 26 august 2005 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 50/1991, republicată, privind stipularea ca  Oficiul National pentru Cadastru, Geodezie si Cartografie să faca parte din Comisia de Acord Unic.

6. Autorităţile de reglementare ANRE, ANRGN şi ANRSC, cu consultarea operatorilor de retea, să elaboreze o Nota de informare GIL, aprobata de propriul presedinte, privind elaborarea de criterii pe baza carora sa se stabileasca termenele de acordare a avizelor, astfel incâ avizarea şi acordarea autorizatiei de constructie să se inscrie in termenele prevăzut in legea 50/1991.

7. Amendarea legii 50/1991 astfel:

- procedura aprobării tacite să fie obligatorie si pentru subcontractantii privati ai gestiunii resurselor de interes public.

8. Amendarea Legii 50/1991 :

Capitolul 3 : Raspunderi

• 
  Termenul de acordare a avizelor de către autorităţile avizatoare, necesare acordării autorizatiei de constructie, se va preciza prin Ordin al Ministrului MTCT.(amendarea Ordin nr. 1430/2005).
  
• 
  Se va introduce in OM criteriile pentru departajarea investiţiilor mici de cele complexe (ca de ex. mărimea construcţiei sau a investiţiei, puterea solicitată de utilizator sau tipul acestuia) şi termenele aferente acordării avizelor pentru « investitie mică » şi « investitie mare », prin precizări de tipul « investiţiile care nu au nevoie de dezvoltări de reţea pot primi un spor de putere intr-un interval de max……zile » ce trebuie introduse in OM nr. 1430 şi care trebuie avute în vedere de către ANRE;
  
• 
  Avizatorii vor avea obligatia ca pentru investitii mici să acorde avizul in maxim 3 zile.
  
• 
  Avizatorii vor avea indemnizatie de sedintă, in cuantum de 1% din taxa perceputa de către primărie numai privind investiţiile mari.
  
• 
  S-a propus ca normele sa fie aprobate prin HG, ceea trebuie stipulat şi în lege.
  

9. In Certificatul de urbanism sa nu se solicite avize in zone unde nu exista utilitati / sau anumite utilitati, sa fie bine cunoscute de emitentul Certificatului aceste situatii pentru ca beneficiarul sa nu fie pus sa achite un aviz fara sens.

Departajarea pentru taxe/ amenzi sa se faca :

-functie de supratata pe care se va construi - si alte considerente legiferate- (pentru persoane fizice)

-functie de activitatea pe care o va desfasura si suprafata - si alte considerente legiferate-(pentru agentii economici).

10. Încadrarea corespunzătoare cu numărul de personal a compartimentelor responsabile din cadrul operatorilor de reţele electrice, pentru a diminua la maxim termenele de acordarea a avizului de amplasament şi a avizului tehnic de racordare la reţelele de energie electrică indiferent de numărul solicitărilor, caracteristicile şi complexitatea cazurilor. cu posibilitatea