Conf. Dr. Eugen cardeiu clinica III pediatrie – prof. Dr. Dan moraru



Yüklə 548 b.
tarix28.10.2017
ölçüsü548 b.


PROBLEME DE NUTRIŢIE ÎN SINDROMUL DE INTESTIN SCURT, ALERGIA ALIMENTARĂ ŞI MALNUTRIŢIA PROTEIN-CALORICA

  • CONF.DR. EUGEN CARDEIU

  • CLINICA III PEDIATRIE – PROF. DR. DAN MORARU

  • UMF “Gr. T. Popa” IASI


Sindromul intestinului scurt (SIS) cuprinde totalitatea manifestărilor clinice care oglindesc tulburările de digestie, absorbţie, motilitate şi secreţie ce apar ca urmare a reducerii importante a lungimii intestinului subtire, cel mai adesea printr-o rezecţie excesivă sau excepţional cu caracter congenital.

  • Sindromul intestinului scurt (SIS) cuprinde totalitatea manifestărilor clinice care oglindesc tulburările de digestie, absorbţie, motilitate şi secreţie ce apar ca urmare a reducerii importante a lungimii intestinului subtire, cel mai adesea printr-o rezecţie excesivă sau excepţional cu caracter congenital.



Cheia succesului în SIS depinde de precocitatea terapiei nutriţionale şi adaptarea acesteia în funcţie de o serie de factori:

  • Cheia succesului în SIS depinde de precocitatea terapiei nutriţionale şi adaptarea acesteia în funcţie de o serie de factori:

  • extensia rezecţiei intestin subţire

    • rezectii de 40-50 - bine tolerată în condiţiile prezervării segmentelor nutriţionale specifice
    • rezecţii de 70-75% determină panmalabsorbţie severă greu de corectat
  • sediul rezectiei

    • duodenul şi primii 10 cm de jejun - asigură 80% din absorbţia proteinelor, lipidelor, hidraţilor de carbon, vitaminelor liposolubile, sărurilor minerale, se sintetizează şi eliberează colecistokinina
    • ultimii 100 cm din ileonul terminal - asigură absorbţia vitaminei B12, factorului intrinsec şi a acizilor biliari
    • valva ileo-cecală - funcţie mecanică şi de barieră bacteriologică
    • colonul - absorbţia apei, electroliţilor, acizilor graşi cu lanţ scurt, sinteza vitaminei K  diaree severă lichidiană cu deshidratare şi diselectrolemie


Complicaţiile postrezecţie:

  • Complicaţiile postrezecţie:

    • diareea postrezecţie intestinală
    • hipersecreţia acidă gastrică şi ulcerul gastric şi/sau duodenal
    • manifestările sechelelor nutriţionale: litiaza biliară, litiaza renală oxalică, malnutriţia
  • Evoluţia SIS - 3 etape:

      • perioada precoce: diaree, deshidratare şi diselectrolitemie (hipo K, Na, Ca, Mg)
      • perioada intermediară: malabsorbţia globală/selectivă a nutrimentelor  malnutriţia
      • perioada tardivă (luni, ani): diareea (steatoreea) se atenuează, curba ponderală se stabilizează, iar deficitele nutriţionale sunt mai puţin evidente (adaptare intestinală)


FAZA I – nutriţie parenterală:

  • FAZA I – nutriţie parenterală:

  • reechilibrare hidroelectrolitică şi acidobazică

  • nutriţie parenterală maxim 7-10-14 zile (prelungire împiedică stimulare a procesului de adaptare intestinală) dar şi datorită complicaţiilor cunoscute (hepatice, biliare, infecţiilor legate de cateter, acidoză lactică, renale sau neurologice)



NECESARUL DE HIDROCARBONATE, LIPIDE SI PROTEINE IN NPT



  • NUTRITIA ENTERALA CU DEBIT CONTINUU (duodenală)

    • se administreaza maxim 275ml/kg, asigurindu-se 180 kcal/kg
    • formule cu aminoacizi, peptide cu lanţ scurt, hidraţi de carbon (polimeri sucroză, glucoză), glutamină, trigliceride cu lanţ scurt sau mediu (nu necesita micelizare prealabila pentru absorbtie), vitamine, electroliti → se absorb la nivelul primilor 10 cm jejunali
    • preparate comerciale: FRESUBIN, FLEXICAL, VIVONEX
    • Numai un număr redus de cazuri necesită NPT sau nutriţie intraluminală cu pompa ciclică nocturnă de lungă durată.






TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

  • Colestiramina 2-4 g x 4/zi – răşină chelatoare de acizi biliari şi oxalaţi

  • antibiotice (Ampicilină, Claritromicină, Amoxicilină, Chinolone) ce combat contaminarea bacteriană frecventă în prima fază

  • blocanţi ai H2 receptorilor (Ranitidina) sau inhibitori ai pompei de protoni (Omeprazol), 7-14 zile – rezecţii întinse

  • suplimentare de enzime pancreatice 100-500 UI lipază/kg corp/zi, Somatostatina (omolog sintetic octreotid) 50 g x 3/zi – efect antisecretor şi inhibitor al motilităţii intestinale – la copil mare.



TERAPIA NUTRIŢIONALĂ ÎN ALERGIA ALIMENTARĂ













  • Solutii de aminoacizi:

  • - Neocate, Nutrijunior

  • Alimente medicale fara lactoza, cu trigliceride cu lant mediu (MCT) “semielementale”, complet hidrolizate:

  • - Alfare (lactoser); Alimentum ( caseina); Pepti-Junior (lactoser);

  • Progestimil (caseina).

  • Preparatele pentru sugar puternic hidrolizate (complet hidrolizate) fara lactoza, fara trigliceride cu lant mediu (MCT):

  • - Nutramigen (caseina); Pregomin (soia, colagen, acizi aminati); Profylac si Hypolac (lactoser), Humana HA

  • Preparate cu lactoza fara MCT, puternic hidrolizate:

  • - Aptamil HA (caseina si lactoser); Nutrilon Pepti (lactoser)

  • Preparate bazate pe alte proteine (in afara de cele din laptele de vaca):

  • - formule din soia: Nutrilon, Isomil, Prorobee, Wysoy, Humana SL

  • -laptele de capra sau magarita

  • - cereale

  • - carne de pui si vitel (vaca)



























Necesarul de minerale/zi (recomandat de O.M.S. în recuperarea malnutriţiei)



Suplimentarea şi necesarul de vitamine

  • Suplimentarea şi necesarul de vitamine

  • (recomandat de O.M.S. în recuperarea malnutriţiei)













CONCLUZII

    • Progresele actuale au permis cunoaşterea nevoilor de nutrimente pe grupe de vârstă ce asigură o dezvoltare somatică şi psihică normală a copilului.
    • Alimentaţia parenterală ca şi cea continuă pe sondă duodenală au revoluţionat recuperarea în stările carenţiale.
    • Fiziologia tubului digestiv elucidată actual a permis în SIS o alimentaţie individualizată în funcţie de sediul şi întinderea rezecţiei
    • Alergiile şi intoleranţele digestive sunt în continuă creştere datorită reducerii duratei alimentaţiei naturale, precum şi a triggerilor multipli din alimentele comercializate actual ce descoperă terenul atopic la vârste mici


CONCLUZII

    • Formulele dietetice hipoalergice reprezintă adevărate “medicamente” eficiente în tratarea alergiilor alimentare (în special IPLV)
    • Terapia nutriţională a reuşit să recupereze şi să vindece sindroamele de malabsorbţie şi să prevină sindromul carenţial
    • Educaţia părinţilor privind o alimentaţie corectă a copiilor precum şi o adresabilitate crescută la medic a dus la scăderea marcată a malnutriţiei secundare




Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2019
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə