Conferinţa naţională



Yüklə 1 Mb.
səhifə2/12
tarix15.01.2018
ölçüsü1 Mb.
#38067
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   12

Rezumat


Prezentul studiu a fost întocmit pentru a identifica, analiza şi interpreta prezenţa radionuclidului Cs-137 în sol şi muşchi, în diferite zone ale României.

Nivelurile activităţii radionuclidului în probele de muşchi prelevate în anul 2009 au fost măsurate folosind un spectrometru gama echipat cu detector de germaniu (HPGe) de înaltă puritate şi rezoluţie.

Concentraţia activităţii Cs-137 din probele de muşchi a fost comparată cu cea din probele de sol prelevate din acelaşi loc, în vederea evaluării transferului din sol în plante.

Urmare a acestui studiu, s-a completat harta cu distribuţia Cs-137 în sol şi s-au verificat/stabilit factorii de transfer ai radionuclidului din sol în plante, pe teritoriul României, la 23 de ani după accidentul nuclear de la CNE Cernobîl.












UNIUNEA EUROPEANǍ

GUVERNUL ROMÂNIEI

Instrumente Structurale

2007-2013

UNIVERSITATEA

BABEŞ-BOLYAI


2. Implementarea tehnicilor de remediere a Radonului în locuinţe din zona minei uranifere Băiţa/IRART ,

Constantin Cosma, C.Sainz, Alexandra Cucos, T.Dicu, R.Begy, M.Moldovan, B.Papp şi D.Niţă

E-mail: constantin.cosma@ubbcluj.ro
Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivitǎţii Economice”

Investiţii pentru viitorul dumneavoastră”

POS CCE ID 586 - SMIS 12487/ Contract de Finanţare Nr. 160/ 15.06.2010

- proiect cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională -
Fişa de prezentare a proiectului

Proiectul IRART îşi propune sǎ creeze un nucleu de competenţǎ ştiinţificǎ de înalt nivel în domeniul remedierii concentraţiilor de radon din locuinţe prin cercetare inovatoare cu cooperare internaţionalǎ.

Proiectul se implementeazǎ în localitǎţile Cluj-Napoca şi Bǎiţa, Nucet, Cîmpani, Fînaţe (jud.Bihor).



Obiectivul general al proiectului: DEZVOLTAREA ŞI APLICAREA UNOR SOLUŢII EFICIENTE DE REMEDIERE ÎMPOTRIVA EXPUNERII POPULAŢIEI LA RADON PRIN CERCETARE INOVATOARE CU COOPERARE INTERNAŢIONALĂ.

Buget: 5 066 206 RON din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 4.764.437 lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de 3.954.482,71 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 809.954,29 lei, iar valoarea neeligibilă a proiectului este de 301.769 lei.

Durata de implementare: 36 LUNI (15 IUNIE 2010 - 14 IUNIE 2013)

Impactul proiectului:

  • crearea unui nucleu de competenţă ştiinţifică de înalt nivel în domeniul radioprotecţiei populaţiei expuse la radon în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai

  • crearea de parteneriate strategice în domeniile: Ştiinţa Mediului, Sǎnǎtate, Radioactivitate, Radioprotecţie

  • studiul complex (pilot), primul în ţară, pe o casă test din zona Baiţa-Nucet-Cîmpani pentru dezvoltarea experimentală a celor mai adecvate şi eficiente metode de reducere a radonului din interior

  • implementarea practică a metodelor de remediere în 20 de locuinţe afectate din zona investigată, vizând reducerea concentraţiilor de radon din aceste locuinţe şi eficacitatea obţinută pe baza analizelor de rentabilitate (cost-eficacitate);

  • validarea proiectului se va concretiza prin implicarea experţilor internaţionali şi prin realizarea a două propuneri de brevete în perioada 2011-2013

  • inovare prin aspectele tehnice ale proiectului

  • elaborarea unei strategii optime privind managementul expunerii populaţiei la radonul rezidenţial şi utilizarea sa pe scară largă în monitorizarea, gestionarea şi controlul radonului în domeniul construcţiilor

  • integrarea problematicii expunerii la radon în cadrul mai larg al Calităţii Aerului din Interior

  • legislaţie strictǎ care să impună testele de radon în industria materialelor de construcţii

  • vizibilitate în comunitatea ştiinţificǎ internaţionalǎ prin publicaţii şi articole de specialitate rezultate în urma cercetǎrilor finanţate în cadrul proiectului

Rezultatele proiectului:

Rezultatele proiectului vizează adoptarea la nivel naţional a politicilor prioritare ale Uniunii Europene prin integrarea expunerii la radon în strategiile naţionale de sănătate publică:



  • gestionarea, monitorizarea şi controlul problemei radonului la nivel naţional, pe întreg teritoriul României,

  • integrarea problematicii expunerii populaţiei la radonul din interiorul locuinţelor în cadrul mai larg al Calităţii Aerului din Interior,

  • introducerea unei legislaţii stricte care să impună testele de radon în industria materialelor de construcţii.

Rezultatele proiectului vizează următoarele grupuri de beneficiari:

  • Beneficiari direcţi, din perspectiva creşterii competitivităţii şi a inovării: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţa Mediului, echipa de cercetǎtori;

  • Beneficiari finali ai activităţilor şi obiectivelor proiectului: populaţia afectată, comunitatea prin diminuarea deceselor datorate cancerului de plămâni asociat expunerii la radon în regiunea Ştei-Băiţa şi prin introducerea unei legislaţii stricte care să impună testele de radon în industria materialelor de construcţii;

  • Beneficiari indirecţi, din perspectiva economică şi comercială: agenţi economici din industria construcţiilor de locuinţe, furnizori de materiale, instituţii responsabile cu refacerea, protecţia şi monitorizarea factorilor de mediu.

Informaţii generale privind expunerea la RADON

Cercetările din ultimii ani au demonstrat că radonul reprezintă sursa principală de iradiere naturalǎ a populaţiei, contribuind cu aproximativ 57% la doza efectivă anuală, putând ajunge, în anumite regiuni, la contribuţii de peste 95%, cazuri în care expunerea la radiaţia naturală este de 5-10 ori mai mare decât expunerea medie (2,2 mSv/an) (Cosma et al, 2009). În funcţie de condiţiile geologice şi meteorologice, se pot identifica regiuni geografice (exemplu Ramsar-Iran, Kerala-India) cu aglomerări importante de substanţe radioactive, astfel încât dozele efective anuale pot fi de 55-200 ori mai mari decât media la nivel global.

Radonul este un gaz radioactiv nociv pentru sǎnǎtate (generat de Uraniu), emis în mod natural de roci şi scoarţa terestrǎ si care poate pǎtrunde în interiorul locuinţelor prin fisurile pereţilor, prin pardoseli sau pe lângǎ ţevile (apa, canalizare, gaz) casei. Este prezent, în concentraţii variabile, nu numai în aer, ci şi în sol şi în materialele de construcţie. În zonele cu potenţial de risc ridicat (zone de minerit uranifer în special) concentraţia în aer poate atinge valori crescute atât datoritǎ solului cât şi materialelor de construcţie.

Studii epidemiologice recente (USA, Canada, Anglia, Suedia, China, Japonia, Cehoslovacia etc.) precum şi un Proiect European Comun bazat pe analiza a 13 studii epidemiologice desfăşurate în ţările europene (Franţa, Belgia, Germania, Luxemburg) au evidenţiat corelaţia dintre riscul de cancer pulmonar şi concentraţia de radon, chiar şi în situaţia unor concentraţii normale de 40-300 Bq/m3. Rezultatele acestor cercetări au concluzionat că radonul din interiorul locuinţelor este responsabil pentru 9% din decesele globale cauzate de cancerul pulmonar (Ferlay 2007, Field 2006).

În cantitǎţi crescute, radonul poate provoca daune serioase organismului (tulburǎri respiratorii), fiind considerat a doua cauzǎ a cancerului pulmonar, dupǎ fumat (IARC, ICRP, WHO, UNSCEAR). Riscul de cancer pulmonar pentru fumători este de aproximativ 25 de ori mai mare decât pentru nefumători, la expunere egală (Darby 2006, Field 2006).

Monitorizarea expunerii populaţiei la radon

Numeroase studii internaţionale au confirmat periculozitatea radonului. Organizaţia Mondialǎ a Sǎnǎtǎţii (OMS) recomandǎ limite de securitate privind expunerea la radon în interiorul locuinţelor: 100-200 becquereli pe metrul cub de aer (Bq/m3).

Conform recomandǎrilor la nivel european, este de dorit monitorizarea radonului în toate locuinţele pentru identificarea zonelor cu risc crescut.

În România, s-au efectuat măsurători regionale ale radonului din interior, acestea situându-se pe o plajă foarte largă, de la câţiva zeci de Bq/m³ la câteva mii de Bq/m³. Astfel de studii de măsurare a concentraţiilor de radon au constituit preocuparea Institutelor de Igienă şi Sănătate Publică din mai multe oraşe: Bucureşti, Iaşi, Timişoara sau Cluj (Cosma et al. 2009; Râmboiu 2001, Sainz et al., 2009).

În contextul programelor internaţionale de radon desfăşurate în ţările lumii sub egida Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, problema radonului a constituit o preocupare constantă a laboratorului de radon al Facultăţii de Ştiinţa Mediului, Universitatea “Babeş-Bolyai”.

În cadrul studiului Ardeni-Eifel, startat în anul 1996, au fost dezvoltate diferite modele teoretice şi efectuate primele cercetări experimentale privind migrarea şi acumularea radonului în locuinţe (Cosma 1996, 2009).

În ultimii 20 de ani, Laboratorul de Radioactivitatea Mediului al Facultăţii de Ştiinţa Mediului din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai” condus de Prof. Dr. Constantin Cosma a desfăşurat în Transilvania (Cluj, Bihor, Alba, Bistriţa, Sibiu) campanii regionale pentru măsurarea radonului din interior, efectuând măsurători în peste 2000 de case. Pe baza rezultatelor obţinute cu ajutorul detectorilor de radon (Fig. 1.), s-a estimat o expunere medie la radonul din interior de 82,5 Bq/m³ (Cosma et al., 2009).


Fig. 1. Sistemul RadoSys utilizat la mǎsurarea de concentraţiilor de radon din interiorul caselor ajutorul detectorilor de urme CR-39, Laboratorul de Radioactivitatea Mediului UBB.
Radioactivitatea în zona uraniferă Ştei-Băiţa

Zona cu cele mai ridicate concentraţii de radon din Transilvania este reprezentată de Ştei-Băiţa (Bihor), unde s-au mǎsurat valori de până la 4000 Bq/m³.

Cercetări desfăşurate în ultimii 20 de ani au evidenţiat prezenţa în locuinţele din aceastǎ regiune a unor concentraţii de radon şi produşi de filiaţie de viaţă scurtă care depăşesc, în majoritatea cazurilor, limitele admise de normele în vigoare pentru expunerea profesională. Exploatarea intensă a uraniului din acest perimetru, începând cu anul 1952, justificǎ concentraţiile mari de radon mǎsurate. În toate fazele proceselor tehnologice de explorare, exploatare, transport şi depozitare a minereurilor radioactive se degajă radon în concentraţii ridicate. Un factor auxiliar, care favorizează creşterea semnificativă a conţinutului de radon în sectorul rezidenţial, îl reprezintă utilizarea ca materiale de construcţii a unor roci provenite din zona zăcământului- piatra de fundaţie, pietriş, nisip (Dinu 2009).

Ca rezultat, sănătatea populaţiei este semnificativ afectată de poluarea mediului, astfel că: rata mortalităţii este mai ridicată decât în alte regiuni, rata incidenţei cancerelor pulmonare este de asemenea mai ridicată, iar speranţa de viaţă este redusă.

Zona este situată în partea de sud a judeţului Bihor, pe malul râului Crişul Negru, în Nord-Vestul Transilvaniei, fiind compusă din oraşul Ştei şi satele limitrofe (Fig.2): Rieni, Petrileni, Hîrşeşti, Seghişte, Lunca, Câmpani, Sârbeşti, Fînaţe, Vărzarii de Jos, Nucet, Băiţa şi Băiţa Plai.

Populaţia totalizează aproximativ 15 000 locuitori, conform celui mai recent recensământ-anul 2010 (INS, 2010).

În bazinul superior al Crişului Negru, la aproximativ 25 km de oraşul Ştei, a fost exploatat în perioada 1950-2000 zăcământul de uraniu Băiţa Bihor, fiind considerat cel mai mare zăcământ de uraniu din ţară. În localitǎţile Băiţa Plai, Nucet şi Ştei există mai multe halde provenite de la mină, conţinând deşeuri de uraniu, care s-au folosit de localnici ca materiale de construcţie la construcţia caselor.
Fig. 2. Zona uraniferă Ştei-Băiţa.
S-au efectuat investigaţii privind identificarea unor asemenea case în care s-au utilizat materiale radioactive, fără a fi soluţionată însă integral această problemă, în sensul extragerii din fundaţie a bucăţilor de rocă purtatoare de material radioactiv.

Factorii care favorizează creşterea conţinutului de radon în locuinţele din zona Bǎiţa sunt׃

- potenţialul radioactiv ridicat al rocilor din subsolul regiunii, porozitatea, permeabilitatea şi gradul de finisare al acestora;

- utilizarea ca materiale de construcţii a unor roci provenite din zona zăcământului -steril, pietriş de fundaţie, pietriş şi nisip din albia râurilor;

- utilizarea în gospodărie a unor materiale recuperate din incintele miniere (lemn de mină, şine, conducte etc) sau roci ornamentale (flori de mină) păstrate direct în locuinţă.

Problematica situaţiei necesită aplicarea unor acţiuni de remediere, în contextul în care până acum în România nu s-a implementat încǎ nici un program regional sau strategie naţională privind remedierea problemei radonului. Scopul aplicării acestor măsuri nu este doar acela de a reduce nivelul de radon din interior şi creşte în acest fel speranţa de viaţă pentru locuitorii zonei de studiu, ci şi de a realiza acest lucru cu un impact minim asupra structurii clădirilor şi locatarilor (Fig. 3).


Fig. 3. Tehnici de remediere (radon mitigation).
Referinţe bibliografice:

Cosma C., Dicu T, Dinu A, Begy R (Eds.), Radon and lung cancer, Ed. Quantum, Cluj-Napoca, ISBN 978-973-88835-2-9, 166 pp, 2009.

Cosma C., Szacsvai K., Dinu A., Ciorba D., Dicu T., Suciu L., Preliminary integrated indoor radon measurements in Transilvana, Isotopes in Environmental and Health Studies, 45, p. 1-10, 2009.

Darby S, Hill D, Auvinen A, Barros-Dios J.M, Baysson H. et. al, 2006, Residential radon and lung cancer-detailes results of a collaborative analysis of individual data on 7148 persons with lung cancer and 14208 persons without lung cancer from 13 epidemiologic studies in Europe. Scandinavian Journal of Work, Environment and Health, 32, p.1-84, 2006.

Dinu A., Corelaţii între radonul din locuinţe şi incidenţa cancerului pulmonar în zona minieră Ştei-Băiţa, Teza de doctorat, Cluj Napoca, 2009.

Ferlay J, Autier P, Boniol M, Heanue M, Colombet M, Boyle P, Estimates of the cancer incidence and mortality in Europe 2006, Annals of Oncology, 18, p. 581-592, 2007.

Field R.W. et al., An overview of the North American case-control studies of residential radon and lung cancer, J Toxicol Environ A., 69(7), p. 599-631, 2006.

IARC, International Agency for Research on Cancer, Monographs on the Evaluation of Carcinogenic Risks to Humans, Vol. 43, Man-made Mineral Fibres and Radon, Lyon, 1988.

ICRP 65 International Comission on Radiological Protection. Protection against Radon-222 at home and at work, Pergamon Press, Oxford 1994.

INS, http://www.insse.ro/

Miles J.C.H., Howarth C.B., Validation scheme for laboratories making measurements of radon in dwelling: 2000 Revision NRPB – M1140, National Radiological Protection Board, Chilton, p.11, 2000.

Râmboiu S., Efectele contaminarii cu Radon-222 si produsi de filiatie asupra organismului, Teza de doctorat, Cluj Napoca, 2001.

Sainz C., Dinu A., Dicu T., Szacsvai K., Cosma C., Quindós L.S., Comparative risk assessment of residential radon exposures in two radon - prone areas, Stei (Romania) and Torrelodones (Spain), Science of The Total Environment, Volume 407 (15), Pg 4452-4460, 15 July 2009.

UNSCEAR, United Nation Scientific Commitee on the Effects of Atomic Radiation, Sources and Effects of Ionizing Radiation, Report to General Assembly with Scientific Annexes, New York, 2000.

WHO World Health Organization, http://www.WHO.int/whosis/database/
3. Detectarea urmelor de I-131 în aerosoli şi depuneri atmosferice, provenind de la accidentul de la CNE Fukushima-Japonia pe teritoriul României

Elena SIMION1,8, Florin SIMION1,8, Luminiţa COJOCARU2,8, Claudia PUŞCAŞU3, Claudia TĂBĂCARU4, Nelida FLOREA5,8, Andrei NEAGU6, Tamara POP7



1 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, 2 Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova, 3 Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa, 4 Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi, 5 Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, 6 Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ, 7 Agenţia pentru Protecţia Mediului Maramureş, 8 Societatea Română de Radioprotecţie

E-mail: elena.simion@anpm.ro



Introducere

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor a fost înfiinţată în anul 1962 şi are ca principal obiectiv monitorizarea radioactivităţii factorilor de mediu pe teritoriul României, precum şi avertizarea/alarmarea în timp real a factorilor de decizie naţionali.

În prezent RNSRM este formată din 37 laboratoare, denumite Staţii de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM), răspândite pe întreg teritoriul ţării şi acoperind toate formele de relief (două laboratoare la malul mării, la Constanţa şi Sfântu Gheorghe şi două pe munte, în masivul Bucegi - Babele şi în masivul Ceahlău – Toaca), precum şi dintr-o reţea de staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer (89) şi de monitorizare a radioactivităţii apei (5).

Urmare a accidentului de la CNE Fukushima – Japonia, din data de 11.03.2011, RNSRM a urmărit dispersia norului de poluant în atmosferă prin intermediul aerosolilor atmosferici şi a depunerilor atmosferice.



Mod de lucru

Conform procedurilor de lucru interne, RNSRM efectuază în cadrul Programului Standard de Monitorizare asupra probelor de aerosoli atmosferici şi depuneri atmosferice totale (umede şi uscate) analize beta globle, cu rol de screening şi gama spectrometrice, cu rol de decelare calitativă şi cantitativă a radionuclizilor prezenţi în probă. Prelevarea probelor de aerosoli atmosferici s-a efectuat pe filtre din fibră de sticlă, cu un coeficient de retenţie de 98%, amplasate la 2 m de la sol şi legate de pompe de aspirare cu un debit de 5 m3/h. Perioada de prelevare a fost de 5 ore, în intervalul orar 02:07 (A1), 08:13 (A2), 14:19 (A3), 20:01 (A4). Laboratoarele cu program de lucru de 24 ore au efectuat toate cele patru prelevări, iar laboratoarele cu program de lucru de 11 ore au efectuat doar primele două prelevări.

Prelevarea probelor de depuneri atmosferice s-a efectuat în colectoare de depuneri atmosferice, cu suprafaţa de 0,3 m2. Perioada de prelevare a fost de 24 de ore.

Pentru analizele gama spectrometrice s-a folosit reţeaua de spectrometre gama cu detectori de germaniu (HPGe) de înaltă puritate şi rezoluţie din cadrul RNSRM.



Rezultate şi discuţii

Dată fiind distanţa foarte mare dintre locul accidentului şi România (peste 8000 km), dar şi condiţiile meteo, timpul de necesar ajungerii norului deasupra teritoriului ţării, a fost de 15 zile.

Prezenţa radionuclidului artificial I-131 în atmosferă a fost monitorizată permanent pe întreg teritoriul României în perioada 23.03.2011 – 30.04.2011 de către Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM).

Valoarea maximă a concentraţiei de I-131 din aerosoli atmosferici s-a înregistrat în probele prelevate de pe Vârful Toaca, din Masivul Ceahlău şi a fost de 3,494 mBq/m3. În cazul probelor de depuneri atmosferice valoarea maximă a concentraţiei de I-131 a fost de 1,34 Bq/m2 pe zi şi s-a înregistrat la Constanţa.


Tabel 1 – Variaţia zilnică a activităţii specifice a I-131 în probe de aerosoli atmosferici prelevate la Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Toaca din cadrul RNSRM

SSRM

Altitudine [m]

Perioada de prelevare

Activitatea specifică a I-131 [mBq/m3]

Toaca

1850

23-24.03.2011

< LD*

24-25.03.2011

< LD*

25-26.03.2011

< LD*

26-27.03.2011

< LD*

27-28.03.2011

< LD*

28-29.03.2011

< LD*

29-30.03.2011

3,257 ± 0,260

30-31.03.2011

3,494 ± 0,247

31.03-01.04.2011

2,718 ± 0,207

01-02.04.2011

1,600 ± 0,193

02-03.04.2011

1,383 ± 0,179

03-04.04.2011

3,210 ± 0,200

04-05.04.2011

2,195 ± 0,183

05-06.04.2011

< LD*

06-07.04.2011

0,925 ± 0,107

07-08.04.2011

< LD*

08-09.04.2011

< LD*

09-10.04.2011

< LD*

10-11.04.2011

< LD*

11-12.04.2011

< LD*

12-13.04.2011

< LD*

13-14.04.2011

< LD*

14-15.04.2011

< LD*

15-16.04.2011

< LD*

16-17.04.2011

< LD*

17-18.04.2011

< LD*

18-19.04.2011

< LD*

19-20.04.2011

< LD*

20-21.04.2011

< LD*

Nota: * – limita de detecţie
Tabel 2 – Activitatea specifică a I-131 în probe de aerosoli atmosferici prelevate la diferite Staţii de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului din cadrul RNSRM, măsurată pe filtre de aerosoli

SSRM

Altitudine [m]

Perioada de prelevare

Activitatea specifică a I-131 [mBq/m3]

Babele

2500

01-31.03.2011

< LD*

01-30.04.2011

< LD*

Bacău

165

01-31.03.2011

< LD*

Botoşani

130

01-31.03.2011

0,684 ± 0,198

01-15.04.2011

0,597± 0,093

Focşani

55

01-31.03.2011

< LD*

Iaşi

102

01-31.03.2011

0,886 ± 0,052

Suceava

325

01-31.03.2011

1,024 ± 0,177

Vaslui

110

01-31.03.2011

0,699 ± 0,125

Reşiţa

245

28-31.03.2011

0,980 ± 0,210

01-20.04.2011

0,101 ± 0,013

Oradea

150

28-31.03.2011

1,470 ± 0,210

01-15.04.2011

0,235 ± 0,030

Craiova

195

29-30.03.2011

< LD*

01-09.04.2011

< LD*

Constanţa

25

26-27.03.2011

0,225 ± 0,036

27.03.2011

< LD*

28.03.2011

< LD*

03-04.04.2011

2,300 ± 0,110

Piatra-Neamţ

345

01-31.03.2011

0,998 ± 0,126

01-15.04.2011

0,286 ± 0,072

Baia-Mare

193

1-20.04.2011

< LD*

Târgu-Mureş

308

1-20.04.2011

< LD*

Miercurea-Ciuc

689

01-10.04.2011

1,240 ± 0,106

11-20.04.2011

< LD*

Cluj-Napoca

360

01-19.04.2011

< LD*

Satu-Mare

122

01-20.04.2011

< LD*

Sibiu

452

01-10.04.2011

0,574 ± 0,083

11-20.04.2011

< LD*

Bechet

36

25-28.04.2011

< LD*

Nota: * – limita de detecţie
Figura 1 – Variaţia concentraţiei I-131 funcţie de altitudine, în aerosoli atmosferici

În tabelele 1 şi 2 sunt prezentate rezultatele analizelor gama spectrometrice efectuate asupra probelor de aerosoli atmosferici. În Tabelul 1 este prezentată variaţia cronologică a concentraţiei de I-131 prelevată la o staţie de munte (SSRM Toaca). Tabelul 2 prezintă distribuţia I-131 pe teritoriul României, la diferite intervale de timp şi pe diferite altitudini.

După cum se poate observa din tabele şi din Figura 1 valorile concentraţiei de I-131 sunt direct corelate cu altitudinea, până la 1850m, peste această altitudine valorile au fost sub limita de detecţie (SSRM Babele, 2500m). O posibilă cauză fiind direcţia curenţilor de aer, precum şi poziţia celor două puncte de prelevare.


Tabel 3 – Variaţia zilnică a activităţii specifice a I-131 în probe de depuneri atmosferice prelevate la Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Toaca din cadrul RNSRM


SSRM

Altitudine [m]

Perioada de prelevare

Activitatea specifică a I-131

[Bq/m2 pe zi]



Volum de precipitaţii înregistrate

[L/m2]



Toaca

1850

23-24.03.2011

< LD*

0

24-25.03.2011

< LD*

0

25-26.03.2011

< LD*

0

26-27.03.2011

< LD*

1

27-28.03.2011

< LD*

1,33

28-29.03.2011

0,446 ± 0,094

1,33

29-30.03.2011

< LD*

0

31.03-01.04.2011

< LD*

0

01-02.04.2011

< LD*

0

02-03.04.2011

< LD*

0

03-04.04.2011

< LD*

0

04-05.04.2011

< LD*

0

05-06.04.2011

< LD*

0

10-11.04.2011

< LD*

1,33

11-12.04.2011

< LD*

0,66

12-13.04.2011

< LD*

2,33

13-14.04.2011

< LD*

7,66

14-15.04.2011

< LD*

7,33

15-16.04.2011

< LD*

3,36

18-19.04.2011

< LD*

3,36

19-20.04.2011

< LD*

0

20-21.04.2011

< LD*

0

Tabel 4 - Activitatea specifică a I-131 în depuneri atmosferice prelevate la diferite Staţii de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului din cadrul RNSRM



SSRM

Altitudine [m]

Perioada de prelevare

Activitatea specifică a I-131

[Bq/m2 pe zi]



Volum de precipitaţii înregistrate

[L/m2]



Babele

2500

24-25.03.2011

< LD*

0

26-28.03.2011

< LD*

5

29-30.03.2011

< LD*

3

30-31.03.2011

< LD*

0

31.03-04.04.2011

< LD*

0

10-13.04.2011

< LD*

0

13-17.04.2011

< LD*

0

Constanţa

25

25-26.03.2011

< LD*

0

29-30.03.2011

1,344 ± 0,075

11,33

30-31.03.2011

0,324 ± 0,057

2

02-03.04.2011

3,424 ± 0,257

10,66

03-04.04.2011

3,572 ± 0,127

1,66

08-09.04.2011

0,678 ± 0,094

4,33

09-10.04.2011

0,626 ± 0,083

1,66

13-14.04.2011

0,642 ± 0,074

9,33

Piatra-Neamţ

345

28-29.03.2011

< LD*

1,33

09-10.04.2011

< LD*

3,33

Iaşi

102

29-30.03.2011

0,157 ± 0,705

1,33

03-04.04.2011

1,616 ± 0,115

0

07-08.04.2011

0,325 ± 0,098

14

08-09.04.2011

0,546 ± 0,094

0,33

10-11.04.2011

0,506 ± 0,111

0,33

11-12.04.2011

< LD*

4,00

13-14.04.2011

< LD*

4,33

14-15.04.2011

< LD*

33,33

15-16.04.2011

< LD*

6,66

Craiova

195

30.03.2011

0,473 ± 0,053

5

31.03.2011

< LD*

0

01.04.2011

< LD*

0

02.04.2011

< LD*

0

Arad

108

28-29.03.2011

< LD*

2,33

30-31.03.2011

0,142 ± 0,022

0

Bacău

165

01-31.03.2011

< LD*

7,66

Botoşani

130

01-31.03.2011

< LD*

23,00

Vaslui

110

01-31.03.2011

< LD*

12,66

Baia Mare

193



27-29.03.2011

0,274 ± 0,011

13

30-31.03.2011

< LD*

0

01-03.04.2011

< LD*

0,33

05.04.2011

0,530 ± 0,028

2,66

07.04.2011

0,659 ± 0,043

8,00

08.04.2011

0,736 ± 0,034

71,33

1-14.04.2011

< LD*

34,66

14-21.04.2011

0,014 ± 0,003

0

Satu-Mare




122

27-28.03.2011

0,100 ± 0,010

5

29-31.03.2011

< LD*

4

05-07.04.2011

< LD*

4,66

10-20.04.2011

< LD*

13,00

Târgu-Mureş

308

27-28.03.2011

0,169 ± 0,028

3

07-08.04.2011

0,572 ± 0,003

17,00

01-14.04.2011

0,045 ± 0,059

6,67

Ploieşti

177

27-28.03.2011

< LD*

0

Reşiţa

245

28-29.03.2011

< LD*

5,33

30-31.03.2011

< LD*

4,66

31.03-01.04.2011

< LD*

3,33

03-07.04.2011

< LD*

17,36

01-20.04.2011

< LD*

79,33

Zimnicea

31

29-30.03.2011

< LD*

12,66

01-10.04.2011

< LD*

0

Oradea

150

27-28.03.2011

< LD*

3,66

28-29.03.2011

< LD*

0,66

05-06.04.2011

< LD*

4,00

02-15.04.2011

0,036 ± 0,007

13,00

Miercurea-Ciuc

689

28.03.2011

< LD*

1,70

28-29.03.2011

< LD*

1,73

05-10.04.2011

0,090 ± 0,026

0

11-20.04.2011

< LD*

32,33

Drobeta Turnu

Severin


77

30.03.2011

< LD*

1,66

30-31.03.2011

< LD*

0,33

Bechet

36

30.03.2011

< LD*

7,00

Cernavodă

50

29-30.03.2011

0,297 ± 0,022

4,66

30-31.03.2011

< LD*

7,00

Deva

220

27-28.03.2011

< LD*

9,33

29-30.03.2011

< LD*

0,66

Sibiu

452

28-29.03.2011

< LD*

0,61

29-30.03.2011

< LD*

3,03

30-31.03.2011

< LD*

0

11-20.04.2011

< LD*

28,16

Alba-Iulia

235

05-06.04.2011

< LD*

6,66

07-08.04.2011

0,348 ± 0,092

2,16

08-09.04.2011

0,259 ± 0,010

2,13

01-15.04.2011

0,027 ± 0,006

3,65

Galaţi

35

03-04.2011

< LD*

0,66

07-08.04.2011

< LD*

10,00

Cluj- Napoca

360

07-08.04.2011

0,230 ± 0,033

5,33

08-09.04.2011

0,184 ± 0,020

1,66

09-18.04.2011

< LD*

26,00

Buzău

95

09-10.04.2011

< LD*

0,56

Timişoara

90

28-29.03.2011

< LD*

5,66

29-30.03.2011

< LD*

3,33

30-31.03.2011

< LD*

3,66

04-05.04.2011

< LD*

2,66

05-06.04.2011

< LD*

4,00

Nota: * – limita de detecţie
Informaţiile furnizate de analiza gama spectrometrică a depunerilor atmosferice totale indică faptul că România nu s-a aflat tot timpul sub nor, fapt confirmat şi de analiza aerosolilor atmosferici.

Concentraţiile de I-131 din aer au fost foarte mici, fapt confirmat şi de rezultatele analizelor raportate de restul tărilor europene [1]. Estimările de doză calculate pentru populaţie au pus în evidenţă o contribuţie nesemnificativă, expunerea datorată inhalării iodului-131, în punctele de prelevare, fiind de peste 1000 de ori mai mică decât cea dată de fondul natural de iradiere.



Yüklə 1 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   12




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin