Iscoditori, cu buzele viclene,
Cautau sa afle tainele de sus
Ci el, zdrobindu-si lacrimile-n gene
A plans, dar nici o vorba nu le-a spus.
Cautau sa-l faca in graiuri sa greseasca,
Si l-au muncit cumplit, ci el tacea
Trimis a fost la el sa-l intareasca,
Arhanghel bland cu aripi mari de nea.
Atunci rapit de-asemenea vedere,
Ca-n vis simtea ca sangele-a tasnit
Si ingeri cu maini de mangaiere
Imbranca-n floare, trupul lui ranit.
Si-ajuns la ultima suflare a vietii,
Biruitorul, s-a-nchinat smerit,
Slavind atunci in ceasul diminetii
Pe-Acela care-n veci s-a proslavit.
Si-atunci cu ochii uzi de duiosie,
Dostları ilə paylaş: |
