Conferintele focus energetic – focus minier
EVENIMENTUL ZILEI Ministerul Economiei doreşte continuarea proiectului de la Roşia Montană
Yüklə 151,56 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Alexandru Patruti, seful ANRM. Romania are rezerve si resurse de aur de 716 tone
- MECMA: Statul nu poate investi intr-un proiect ca Rosia Montana
- PUTEREA
EVENIMENTUL ZILEIMinisterul Economiei doreşte continuarea proiectului de la Roşia Montană8 septembrie 2011Autor: Dinu Boboc Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri doreşte continuarea proiectului de la Roşia Montană, a spus astăzi secretarul de stat Claudiu Stafie, în cadrul conferinţei pe teme energetice Focus Minier. Referitor la proiectul de exploatare de la Roşia Montană, Stafie a spus că, din punct de vedere al viabilității economice, ar fi bine ca proiectul să obţină autorizaţia de mediu.
Potrivit Ceciliei Szentesy, director tehnic Roșia Montană Gold Corporation, cantitatea brută de aur care va fi extrasă va fi de circa 315 tone de aur, din care vor rămâne net circa 80%, adică 245 tone, restul fiind pierdut în procesul de extracție și prelucrare. Calculată la un preț de 900 dolari uncia, valoarea aurului extras ar fi de circa 7,5 miliarde dolari, din care statului român îi vor reveni în jur de 1,8 miliarde dolari. „Este o valoare medie, calculată pe evoluția prețului aurului din ultimii ani”, a precizat Szentesy.
Totodată, concentrația de cianuri folosită va fi de circa două ori mai mică decât limita impusă în Uniunea Europeană. Astfel, dacă în UE aceasta este de 10 mg/litru, în acest proiect nu va depăși 5 mg/litru, putând ajunge chiar la 3 mg/litru. În plus, deși oficialii companiei consideră că partea care va reveni statului român este foarte avantajoasă, există disponibilitatea pentru discuții privind renegocierea contractului. Trei mine neviabile în subordinea CNH În cadrul Companiei Naţionale a Huilei, trebuie separate minele rentabile de cele care au nevoie de ajutor de stat, proces care trebuie finalizat până la finalul anului. În principiu, acestea au fost deja împărţite în patru viabile şi trei neviabile, iar cele care nu sunt viabile vor fi închise şi ecologizate până în 2018, pentru a fi respectate directivele Comisiei Europene. Potrivit lui Stafie, minele au primit, din partea statului, subvenții de peste 250 milioane lei în 2010. Procesul de restructurare al minelor nu înseamnă neapărat concedieri, ci și o eficientizare a structurii de funcţionare, a spus Stafie. "Dacă vrem să mai avem minierit în Valea Jiului, trebuie să stabilim bazele corecte şi să respectăm condiţiile de mediu impuse de Comisia Europeană", a mai spus Claudiu Stafie. Acesta a completat că această separare între structurile viabile şi cele neviabile va trebui să aibă loc la toate companiile de stat. "Companiile miniere nu vor avea cum să-și plătească datoriile istorice", a mai spus Stafie. Potrivit secretarului de stat, procesul de reorganizare al companiilor energetice în două structuri mari a fost blocat în instanță.
Anuntul a fost facut in cadrul unei conferinte organizate de Focus Energetic. De asemenea, a mai fost raportate si 1.972 de tone de argint. Alexandru Patruti face referire la rezervele din zacamintele Rosia Montana, Rosia Poieni, Certej si Baita Carciunesti. Oficialul a precizat ca acestea sunt cifrele facute publice de companii. Rezervele totale ale Romaniei sunt insa calsificate. Pe 8 septembrie se desfasoara la Hotelul Athenee Palace Hilton din Bucuresti cea de-a XIII-a Conferinta FOCUS ENERGETIC, ce marchează si prima Conferinta FOCUS MINIER, in care au fost organizate dezbaterile interactive „Resursele miniere – suport al dezvoltarii Romaniei in viitor”.
"Statul nu are capacitatea de a investi intr-un astfel de proiect pentru ca ar trebui sa se infiinteze o companie de stat separata. Statul nu iși permite o astfel de companie", a precizat Gaman. Secretarul de stat in MECMA Claudiu Stafie a declarat joi ca Ministerul Economiei isi dorește exploatatia de la Rosia Montana, insa totul depinde de obtinerea autorizatiei de mediu. "Ministerul Economiei iși dorește exploatatia de la Rosia Montana, dar problema proiectului este la Ministerul Mediului. Compania care dorește sa exploateze trebuie sa obtina autorizatia de la mediu, abia atunci vom putea discuta despre exploatatia in sine", a explicat secretarul de stat. Directorul de proiectare tehnica al Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), Cecilia Szentesy, a precizat ca exista patru zone mineralizate cu continut ridicat de aur. Astfel, potrivit estimarilor companiei, rezervele de aur in situ de la Roșia Montana se ridica la 314 tone de aur și 1.500 de tone de aur. "In timpul procesului de exploatare, se pierde cam 20%, astfel ca randamentul proiectului este de 80%, respectiv 245 tone de aur și 900 de argint, valoarea zacamantului fiind estimata la 7,5 miliarde dolari, la pretul de 900 de dolari uncia. (...) Peste 56% din veniturile generate de acest proiect raman in economia romaneasca", a precizat reprezentantul RMGC. Statul roman va primi 19,3% din dividende, plus impozite și taxe, respectiv 4,3 miliarde dolari, potrivit reprezentantului companiei. "Daca lucrurile decurg conform planului, primul lingou de aur va fi turnat la Roșia Montana in 2014", a mai spus Szentesy
Claudiu Stafie (al doilea din stânga): Până la finalul anului se vor separa minele viabile de cele neviabile. Foto mijloc: Alexandru Pătruţi, preşedinte Agentia Nationala pentru Resurse Minerale; dreapta: Sorin Găman, director general al Directiei Generale Resurse Minerale din cadrul MECMA Planul celor doi campioni energetici naţionali a picat. Locul lor este luat de două complexuri energetice pe cărbuni. Până pe 1 octombrie 900 de oameni sunt concediaţi colectiv de la CNH. Singurele mine viabile ale CNH se alătură unor termocentrale. CNH intră în insolvenţă anul acesta. După ani de bâlbâieli privind reorganizarea sectorului energetic autorităţile spun că în câteva luni va avea loc schimbarea la faţă a mineritului.
Toate acestea s-au întâmplat chiar şi în contextul în care cea mai abundendă resursă energetică a României rămân tot cărbunii, peste 30% din energia produsă find bazată pe acest combustibil, în timp ce petrolul şi gazele vor dispărea în mai puţin de 20 de ani. Sub presiunea FMI, autorităţile spun că finalul acestui an va aduce o adevărată revoluţie în această industrie, în contextul în care până acum reorganizarea sistemului energetic s-a făcut doar pe hârtie. Noile promisiuni Compania Naţională a Huilei (CNH), care numai anul trecut a ajuns la pierderi de aproape 152 de milioane de euro şi la datorii de peste un miliard de euro, este firma care va trece prin cele mai drastice schimbări. Odată cu acestea, planul înfiinţării celor doi giganţi energetici, Electra şi Hidroenergetica, un proiect născut în mandatul fostului ministru al economiei Adriean Videanu, va fi abandonat. Locul său va fi luat de două complexuri energetice. Unul va cuprinde SNLO şi Complexurile Energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, urmând să fie numit Complexul Energetic Oltenia, iar celălat va cuprinde CNH şi termocentralele Mintia şi Paroşeni, care asigură circa 6% din energia produsă în România, unităţile fiind regrupate sub denumirea de Complexul Energetic Hunedoara. "Din păcate, înfiinţarea celor două companii energetice a fost blocată în instanţă. Înfiinţarea a două complexuri energetice poate fi o soluţie viabilă. În două săptămâni se va lua o decizie, iar până la sfârşitul anului va avea loc separarea minelor viabile de cele neviabile din CNH", a spus Claudiu Stafie, secretar de stat în Ministerul Economiei, în cadrul unei conferinţe organizate de Focus Energetic. Dispariţia CNH Astfel, din cele 7 mine ale CNH, 3 vor fi închise treptat urmând să mai beneficieze de subvenţii până în 2018 (Uricani, Petrila şi Paroşeni), iar patru (Livezeni, Vulcan, Lupeni şi Livezeni) îşi vor continua activitatea. "Am făcut o analiză. Patru mine sunt viabile, adică lucrează la un cost de producţie de circa 224 de lei pe tonă (circa 53 de euro sau 64 de lei pe gigacalorie) şi au cam acelaşi preţ de vânzare către termocentralele Mintia şi Paroşeni. Restul au un cost de producţie de 287 de lei pe tonă (68 de euro sau 82 de lei pe gigacalorie) şi sunt nerentabile. Din aceastea vor pleca până la 1 octombrie 900 de oameni, din cei 8.659 de salariaţi ai CNH din prezent », spune Constantin Jujan, directorul general al CNH. Potrivit acestuia închiderea celor trei mine se va realiza până în 2018 perioadă în care activitatea lor va continua să fie subvenţionată. Care sunt paşii? « Etatele de reorganizare sunt următoarele. Va avea loc informarea CSAT-ului (Consiliul Suprem de Apărare al Ţării) privind renunţarea la cele două companii energetice şi continuarea planului de restructurare prin înfiinţarea celor două complexuri energetice. Cele trei mine nerentabile vor fi preluate de ANAF care le va da în administrarea centralei de la Paroşeni. Mai departe, cele patru mine rentabile vor fi scoase la vânzare ca active şi nu vor fi integrate direct în viitorul complex energetic pentru a nu intra cu datorii. Toate aceste datorii vor rămâne la CNH care va intra în insolvenţă", a mai explicat Jujan. Practic, toate aceste lucruri ar trebui realizate până la finalul acestui an în contextul în care în ultimii trei ani au fost schimbate două planuri de reorganizare a sistemului energetic şi o strategie energetică fără un rezultat concret până acum. Graba guvernului vine în contextul în care dacă problema CNH nu se va rezolva până la finalul acestui an, datoriile companiei vor intra în deficitul bugetar iar acesta nu va mai atinge limitele impuse de FMI. De ce acumulează datorii cărbunii? "Datoriile mari ale CNH s-au acumulat pentru că niciodată subvenţiile nu au acoperit costurile de producţie. Preţul la care compania livrează cărbunele este unul reglementat care nu a acoperit costurile. Preţul pe care îl plăteşte populaţia este subvenţionat lucru care duce din nou la pierderi", a explicat Sorin Găman, director general al Direcţiei Generale pentru Resurse Minerale din Ministerul Economiei. Pe partea de lignit, lucrurile stau mai bine, deşi nici Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) nu este o firmă profitabilă. "Noi din 2007 nu am mai crescut preţul de vânzare al cărbunelui şi acesta este apropiat de costurile noastre de producţie. Ceea ce ne rămâne nouă din exploatare este un profit minim. Nu avem cum să vindem mai scump pentru că la rândul lor producătorii de energie nu pot creşte preţurile. Ceea ce ne apasă însă sunt creanţele pe care le avem de recuperat », explică Daniel Burlan, directorul general al SNLO. Burlan spune că are de recuperat de CET-uri şi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) 500 de milioane de lei, iar pe de altă parte compania are datorii de 300 de milioane de lei la bugetul de stat pentru care plăteşte penalizări. « CET-urile nu încasează bani de la populaţie, iar RAAN nu a primit întreaga subvenţie pentru apa grea produsă », explică Burlan situaţia blocajului financiar care duce la pierderile companiei. SNLO nu mai primeşte subvenţii de la stat din 2007. Viitorul este în cărbuni Problema este că atât CNH cât şi SNLO sunt direct afectate de politica de protecţie a populaţiei pe care România o realizează prin preţurile reglementate la energie. Pe de altă parte însă, liberalizarea completă a pieţei i-ar prinde pe mulţi dintre producătorii de energie cu investiţiile în modernizare nefăcute, ceea ce ar genera nişte preţuri reale extrem de ridicate. « Cel mai mare duşman al nostru este indecizia, dar strategia minieră şi industria mineritului au stat şi vor sta la baza dezvoltării societăţii. Acolo unde activitatea minieră a dispărut, comunităţile nu şi-au mai găsit un viitor", a conchis Găman. 5 firme intersate de un grup de 625 mil. euro la Rovinari Enel (Italia), Alro, Vimetco (Rusia) şi două companii din China sunt interesate de realizarea unei investiţii de 625 de milioane de euro într-un grup de 500 de MW alături de Complexul Energetic Rovinari.
Potrivit domniei sale, celelalte două companii sunt din China, iar scrisorile de intenţie vor fi deschise pe data de 30 septembrie. Investiţia va fi derulată printr-un parteneriat public-privat (ppp), CE Rovinari urmând să participe cu active în acest proiect. Tiberiu Trotea a spus că o valoare estimativă a investiţiei se ridică la 1,250 de milioane de euro pentru un MW construit, fără să fie luate în calcul instalaţiile de captare , transport şi stocare a dioxidului de carbon. Directorul CE Rovinari a adăugat că astfel de blocuri energetice vor fi construite şi în cadrul complexurilor energetice de la Craiova şi Turceni, adăugând că toate cele trei unităţi vor pune în funcţiune blocuri energetice închise în anii anteriori şi modernizate. Domnia sa a ţinut să sublinieze că cele trei complexuri sunt profitabile şi că de mult urmăresc să funcţioneze într-o companie integrată, acest lucru fiind o oportunitate pentru dezvoltarea lor şi atragerea de fonduri. Reprezentantul CE Rovinari a făcut aceste afirmaţii în contextul în care societatea pe care o reprezintă urmează să facă parte, alături de celelalte două complexuri din Oltenia şi de Societatea Naţională a Lignitului (SNLO), din Complexul Energetic Oltenia. Ministerul Economiei urmează ca, în circa două săptămâni, să adopte o hortărâre în ceea ce priveşte înfiinţarea complexurilor energetice Oltenia şi Hunedoara, pe structurile SNLO şi CNH (Compania Naţioanlă a Huilei), a declarat, ieri, Claudiu Stafie, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA): “În două săptămâni se aprobă în Guvern reorganizarea sectorului de producţie a energiei în cele două complexuri energetice - Hunedoara şi Oltenia. Formarea companiilor «Electra» şi «Energetica» a fost blocată în instanţă şi am căutat soluţii alternative care sunt acum pe masa Guvernului. Credem că această soluţie poate să fie viabilă”
"CSAT va fi informat, în următoarea şedinţă, că Guvernul renunţă la «Electra» şi «Energetica», iar proiectul de restructurare a sectorului energetic şi minier va viza înfiinţarea Complexurilor Oltenia şi Hunedoara", a afirmat ieri directorul general al Companiei Naţionale a Huilei (CNH), Constantin Jujan. Statul va diviza CNH până la finalul anului Emilia Olescu * Subvenţiile pentru cele şapte mine ale CNH au fost, anul trecut, de 254 milioane lei * Claudiu Stafie: “Trebuie să scăpăm de datoriile istorice ale companiilor de stat” Statul român va diviza Compania Naţională a Huilei (CNH) până la finalul acestui an, separând minele profitabile de cele neviabile, a precizat, ieri, în cadrul unei conferinţe pe teme de minerit, organizată de “Focus Energetic”, Claudiu Stafie, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA). Potrivit domniei sale, exploatările miniere considerate neviabile vor funcţiona până în 2018, perioadă în care vor continua să fie subvenţionate cu sume din ce în ce mai mici. Subvenţiile pentru cele şapte mine ale CNH (patru profitabile şi trei neprofitabile) au fost, anul trecut, de 254 milioane lei. "Am stabilit că trebuie să separăm minele viabile de cele care, din păcate, nu au această posibilitate şi au nevoie de subvenţii de la stat. Am separat cele şapte mine în patru viabile şi trei neviabile. Cele trei neviabile vor merge până în 2018, perioadă în care vor primi în continuare subvenţii. Până în 2018 trebuie inclusiv să ne asumăm obligaţiile de mediu şi să le punem în practică. După 2018 cele trei mine neviabile vor fi închise şi ecologizate", a spus domnul Stafie. Minele viabile ale CNH vor fi restructurate, "nu neapărat prin concedierea anumitor persoane", dar cu obligaţia reducerii cheltuielilor de funcţionare, a mai precizat domnia sa: “Dacă vrem să oferim şansa continuării existenţei mineritului în Valea Jiului trebuie să respectăm cerinţele UE. Trebuie să scăpăm de acest balast care este datoria CNH. Trebuie să găsim soluţii pentru aceste datorii, alături de Ministerul Finanţelor Publice şi UE". Claudiu Stafie a subliniat că niciuna dintre companiile deţinute integral sau majoritar de stat, care au datorii, inclusiv societăţile din industria apărării, nu-şi pot plăti obligaţiile restante. "Toate companiile cu capital majoritar de stat trebuie curăţate de datoriile istorice. Aceste societăţi, cum ar fi Termoelectrica sau alte companii din domeniul armamentului, nu pot plăti aceste datorii". Compania Naţională a Huilei şi-a păstrat cu înverşunare locul fruntaş pe lista marilor datornici la bugetul de stat, înregistrând, la jumătatea acestui an, datorii de peste 1,86 miliarde lei, potrivit listei marilor datornici, publicată de Agenţia Naţională pentru Administrarea Fiscală (ANAF). Arieratele CNH au mai crescut, în ultimele trei luni, de la circa 1,82 milioa-ne de lei - valoarea datoriilor acestei companii la 31 martie 2011. Statul vrea să vândă “Cupru Min” până la finalul anului Statul intenţionează să vândă minele “Cupru Min” până la finalul acestui an, a precizat, ieri, Claudiu Stafie, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), prezent la o conferinţă pe teme de minerit, organizată de “Focus Energetic”. Domnia sa a subliniat că procedura de licitaţie va fi demarată în perioada imediat următoare: “La «Cupru Min» începem în perioada următoare. Deja am primit peste zece scrisori de intenţie. Vom face anunţul de selecţie până la finalul lunii septembrie. Urmează două luni pentru depunerea ofertelor şi selecţia propriu-zisă. Oricum, noi ne-am propus să vindem «Cupru Min» până la sfârşitul anului”. Controlată în totalitate de Misnisterul Economiei, “Cupru Min” Abrud a fost lansată de două ori la privatizare, pe parcursul anului 2008, fără succes, însă.
Obiectul principal de activitate al SC “Cupru Min” SA Abrud este exploatarea şi livrarea în forma specifică a resurselor/rezervelor de minereu cuprifer din perimetrul minier Roşia Poieni. Activităţile secundare vizează producerea şi comercializarea agregatelor de carieră, operaţiuni de perforare şi derocare cu materiale explozive, asistenţa tehnică în domeniul minier. INSERT Claudiu Stafie a precizat că, în ceea ce priveşte programul de privatizare al “Oltchim”, acesta trebuia finalizat în acest an, însă procedura va fi prelungită pe intervelul a câteva luni şi în 2012. RMGC este dispusă să renegocieze cu statul împărţirea profitului de la Roşia Montană Emilia Olescu Reprezentanţii Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) sunt dispuşi la orice tip de discuţii cu oficialii statului referitoare la partea care-i va reveni acestuia din urmă după exploatările aurifere de la Roşia Montană, în cazul în care acestea vor avea loc, a declarat, ieri, Cecilia Szenesy, directorul tehnic al companiei, în cadrul unei conferinţe organizată de “Focus Energetic”. Domnia sa a precizat, însă, că participaţia statului român în această afacere este deja "competitivă": "Suntem dispuşi la orice discuţii, dar deja participaţia statului este competitivă, având în vedere că 56% din beneficiile acestui proiect rămân în România. Acest procent de 56% este comparativ cu cele obţinute de ţări din Europa de vest". Partea de 56% din beneficiile proiectului, respectiv 4,2 miliarde dolari, care, potrivit calculelor RMGC, ar urma să revină statului reprezintă încasările din taxe, impozite şi redevenţe, precum şi sumele din vânzarea aurului şi argintului, la un preţ mediu de 900 de dolari/uncie. Sorin Găman, director general în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) a subliniat că estimările făcute de RMGC sunt corecte, fiind deja acceptate de instituţia pe care o reprezintă. Cecilia Szenesy a spus că aceste calcule sunt făcute de doi economişti de seamă de la Harvard, unul dintre ei fiind fost şef al Băncii Mondiale. Totodată, domnia sa mai specificat: “La nivel de Europa, este acceptat un nivel de cianură de 10 mg/l, într-o exploatare de acest gen. Noi ne-am angajat la 5 mg/l, însă 80-85% din producţie poate fi făcută cu un nivel de cianură de maxim 3 mg/l de apă”. Astfel, reprezentntul RMGC a explicat că poate renegocia cu oficialii statului şi nivelul cianurii din apă produse în urma exploatării aurifere. În cadrul conferinţei de ieri, Claudiu Stafie, sectretar de stat MECMA, a declarat: "Ministerul Economiei doreşte exploatarea la Roşia Montană. RMGC trebuie să îşi ia autorizaţia de mediu, problema este acum la Ministerul Mediului. Apoi vom vedea exploatarea în sine". RMGC este controlată de firma canadiană “Gabriel Resources”, care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acţiuni, prin firma “Minvest” Deva, iar alţi acţionari cumulează 0,23% din titluri. RMGC este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţi acţionari cumulează 0,23% din titluri.
SNLO nu primeşte subvenţii de la stat, a mai afirmat Daniel Burlan, subliniind că societatea nu a mai majorat preţul lignitului din anul 2007. Astfel, preţul de vânzare al unei tone de lignit către producătorii de electricitate se ridică la 56-58 de lei, costul de producţie având acelaşi nivel. Sorin Găman, director deneral în Ministerul Economiei, instituţie care controlează SNLO, a afirmat că problema datoriilor societăţii este una de "circuit financiar", iar SNLO nu este o companie cu pierderi. În perioada 2009-2011, în cadrul SNLO au fost făcute disponibilizări de personal de 1.035 de persoane. “Disponibilizările de personal şi aplicarea celorlalte măsuri din Programul de restructurare conduc la reducerea cheltuielilor de exploatare şi, în special, a celor cu munca vie", ne-a declarat, recent, într-un interviu, directorul companiei. SNL Oltenia Târgu-Jiu a fost înfiinţată în anul 2004, prin reorganizarea CNL Oltenia SA Târgu-Jiu. Obiectul principal de activitate al SNL Oltenia este extracţia şi prepararea lignitului. Capitalul social, în valoare de 89 milioane de euro, este deţinut în întregime de statul român, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Capacitatea de producţie este de 18 milioane de tone/an de lignit energetic, din care 96% în exploatări la zi şi 4% în exploatări subterane. Emilia Olescu România vrea să intre pe alte pieţe, pentru exploatarea de zăcăminte noi de uraniu Ţara noastră intenţionează să colaboreze cu alte state, în vederea exploatării de noi zăcăminte de uraniu, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe organizate de “Focus Energetic”, Sorin Gămnan, director general în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA). Domnia sa a subliniat că trebuie luate măsuri pentru asigurarea uraniului necesar funcţionării celor patru reactoare de la Cernavodă: “Avem două posibilităţi: achiziţionarea de combustibil sub diferite forme sau exploatarea de zăcăminte din alte ţări”. Autorităţile prospectează oportunităţi de achiziţie din ţări africane, Iordania sau Kazahstan, a specificat domnia sa: "Încercăm să intrăm în ţări în care producătorul francez de uraniu «Areva» este mai puţin implicat. Pentru durata de viaţă a reactoarele nucleare 1 şi 2, de circa 40-50 de ani, uraniul este suficient. Pentru funcţionarea reactoarelor 3 şi 4 căutăm fel de fel de demersuri”. Potrivit domnului Găman, la sfârşitul acestei luni sau la începutul lunii octombrie va avea loc la Bucureşti o întâlnire mixtă româno-kazahă, în cadrul căreia se va discuta posibilitatea ca ţara noastră să achiziţioneze urnaiu din ţara caspică. În acest sens, comisia româno-cazahă va lua o decizie în cel mai curt timp. "Problema identificării de noi resurse de uraniu pentru a asigura funcţionarea reactoarelor 3 şi 4 este destul de apăsătoare", a confirmat diretorul general al Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), Nicu Popa. Oficialii au precizat că rezervele naţionale de uraniu sunt considerate secret de stat şi nu pot fi făcute publice, subliniind, însă, că zăcămintele de uraniu neexploatate din ţara noastră se află spre final. CNU are ca obiect de activitate explorarea zăcămintelor de uraniu din România. În ultimul timp, de construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă s-au arătat interesate companii din China şi Coreea, după ce grupurile energetice CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (Franţa-Belgia), care au semnat acordul de investiţii în 2008, s-au retras din proiect. Compania care va dezvolta acest proiect este “EnergoNuclear”, acţionariatul acesteia fiind alcătuit din "Nuclearelectrica", cu circa 84% din capital, "Enel", cu peste 9% din acţiuni şi "ArcelorMittal", cu o deţinere mai mare de 6%. Unităţile nucleare 3 şi 4 vor avea o putere instalată de 720 MW fiecare şi vor dubla capacitatea de producţie a centralei de la Cernavodă. Cele două reactoare nucleare funcţionale ale centralei de la Cernavodă asigură aproape 20% din necesarul de electricitate la nivel naţional. Emilia Olescu Vânzarea “Moldomin” - blocată de ANAF Procesul de vânzare a minelor din cadrul SC “Moldomin” SA a fost blocat de Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF), a declarat, ieri, Sorin Găman, director general în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), în cadrul unei conferinţe pe teme de minerit, organizată de “Focus Energetic”. Domnia sa a precizat: “Licitaţia de la «Moldomin» este făcută de lichidator, cu scopul de a continua lucrările de exploatare de la minele respective. Procesul a fost, însă, blocat de ANAF. Rămâne să se deblocheze situaţia şi vom vedea ce se va întâmpla”. Reprezentanţii ANAF ne-au precizat că S.C. “Moldomin” se află în procedura de insolvenţă, “în formă simplificată (faliment)”, subliniind că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are calitate de creditor bugetar. “În ceea ce priveste «blocarea» de către ANAF a celor două oferte finale, menţionăm că în cadrul procedurii de valorificare desfaşurată de lichidatorul judiciar numit în dosarul nr. 2518/115/2010, judecatorul sindic, prin încheierea din data de 01.09.2011, a dispus pe cale de ordonanţă preşedinţială «suspendarea provizorie a procedurii de valorificare a bunurilor aflate în patrimoniul S.C. «Moldomin” S.A. până la soluţionarea de către judecătorul sindic a cererii de anulare a aceleiaşi proceduri”, ne-au mai declarat reprezentanţii ANAF. La finalul lunii iulie au fost deschise cele două oferte finale, rămase în cursa pentru pentru privatizarea minelor de la Moldova Nouă, după ce trei societăţi au depus oferte pentru achiziţionarea acestora. După cum ne-a declarat Răzvan Zăvăleanu, managing partner al "RTZ & Partners", administratorul judiciar al "Moldomin", una dintre companii nu a reuşit să ajungă până în stadiul de des-chidere a ofertelor, întrucât dosarul depus de aceasta nu cuprindea toate documentele obligatorii. Astfel, oferta a fost respinsă încă din faza de verificare. În cadrul procedurii de vânzare a minelor "Moldomin" au fost cumpărate nouă caiete de sarcini.
Pentru a fi profitabile, minele de cupru au nevoie de investiţii de circa 150 de milioane de euro. Licenţele de exploatare ale "Moldomin" mai sunt valabile 11-12 ani. ANAF, principalul creditor, a deschis procedura falimentului.
"Am stabilit că trebuie să separăm minele viabile de cele care, din păcate, nu au această posibilitate şi au nevoie de subvenţii de la stat. Am separat cele şapte mine în patru viabile şi trei neviabile. Cele trei neviabile vor merge până în 2018, perioadă în care vor primi în continuare subvenţii. Până în 2018 trebuie inclusiv să ne asumăm obligaţiile de mediu şi să le punem în practică. După 2018 cele trei mine neviabile vor fi închise şi ecologizate", a spus domnul Stafie. Minele viabile ale CNH vor fi restructurate, "nu neapărat prin concedierea anumitor persoane", dar cu obligaţia reducerii cheltuielilor de funcţionare, a mai precizat domnia sa: “Dacă vrem să oferim şansa continuării existenţei mineritului în Valea Jiului trebuie să respectăm cerinţele UE. Trebuie să scăpăm de acest balast care este datoria CNH. Trebuie să găsim soluţii pentru aceste datorii, alături de Ministerul Finanţelor Publice şi UE". Claudiu Stafie a subliniat că niciuna dintre companiile deţinute integral sau majoritar de stat, care au datorii, inclusiv societăţile din industria apărării, nu-şi pot plăti obligaţiile restante. "Toate companiile cu capital majoritar de stat trebuie curăţate de datoriile istorice. Aceste societăţi, cum ar fi Termoelectrica sau alte companii din domeniul armamentului, nu pot plăti aceste datorii". Compania Naţională a Huilei şi-a păstrat cu înverşunare locul fruntaş pe lista marilor datornici la bugetul de stat, înregistrând, la jumătatea acestui an, datorii de peste 1,86 miliarde lei, potrivit listei marilor datornici, publicată de Agenţia Naţională pentru Administrarea Fiscală (ANAF). Arieratele CNH au mai crescut, în ultimele trei luni, de la circa 1,82 milioa-ne de lei - valoarea datoriilor acestei companii la 31 martie 2011. PUTEREASNLO are datorii de 300 milioane lei de D.H.
Profitul brut al Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia s-a cifrat la 41 milioane lei, după primele şapte luni ale anului 2011, iar datoriile au însumat 300 milioane lei, a anunţat,ier, directorul general al companiei, Daniel Burlan, la conferinţa Focus Energetic. ”Datoriile SNLO se ridică la 300 de milioane lei şi avem de încasat 500 milioane lei. La şapte luni, am realizat un profit brut de 41 milioane lei. Am reuşit să obţinem eşalonarea datoriilor către stat. Ne plătim datoriile restante”, a afirmat Daniel Burlan. Profitul SNLO rezultă din activitatea de exploatare. Directorul general al societăţii a precizat că din anul 2007 costul de producţie este acelaşi cu preţul de vânzare către beneficiar, pentru menţinerea preţului energiei către consumatorul final. ”Din 2007, costul de producţie la cărbune este de 56 - 58 lei pe tonă, acelaşi fiind şi preţul cu care se livrează pentru beneficiari. Noi nu facem profit, ca să nu se majoreze preţul energiei”, a declarat Daniel Burlan. Ministerul Economiei nu ştie cât aur de la Roşia Montană va rămâne în România de Stefan Etves Oficialii Ministerului Economiei habar nu au cu câte tone de aur va rămâne România din exploatarea zăcămintelor de la Roşia Montană. Oficialii companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) au precizat, joi, că din zăcământul de aur aflat la Roşia Montană, de circa 314 tone, 245 tone vor fi extrase. Întrebat câte tone de aur va păstra România din proiectul minier de la Roşia Montană, directorul Direcţiei Resurse Minerale din cadrul Ministerul Economiei, Mihai Găman, nu a ştiut ce să răspundă. „Statul nu are capacitatea de a investi într-un astfel de proiect, pentru că ar trebui să se înfiinţeze o companie de stat separată. Statul nu îşi permite o astfel de companie”, a spus Găman. Pe de altă parte, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Pătruţi, a explicat că rezervele de aur ale României, estimate de companiile care le exploatează, se ridică la aproximativ 700 tone, în timp ce resursele de argint sunt evaluate la 2.000 tone. „Unul dintre cele mai mari zăcăminte de aur şi argint este cel de la Roşia Montană, evaluat la aproximativ 300 tone de aur şi 1.600 tone de argint”, a explicat preşedintele ANRM. Primul lingou ar putea fi turnat în 2014 Directorul de proiectare tehnică al RMGC, Cecilia Szentesy, a precizat că rezervele de aur în situl de la Roşia Montană se ridică la aproximativ 314 tone de aur şi 1.500 tone de argint. „În timpul procesului de exploatare, se pierde cam 20%, randamentul proiectului este de 80%, respectiv 245 tone de aur şi 900 tone de argint. La un preţ mediu de 900 de dolari uncia, valoarea zăcământului este estimată la 7,5 miliarde de dolari”, a spus Szentesy.
de Ş.E.
Rezervele de uraniu ale României nu vor fi suficiente pentru a asigura producţia de electricitate în reactoarele nucleare 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, iar autorităţile prospectează oportunităţi de achiziţie din ţări africane, Iordania sau Kazahstan. “Încercăm să intrăm în ţări în care producătorul francez de uraniu Areva este mai puţin implicat. Pentru durata de viaţă a reactoarele nucleare 1 şi 2, de circa 40-50 de ani, uraniul este suficient. Pentru funcţionarea reactoarelor 3 şi 4 căutăm fel de fel de demersuri (precum cumpărarea de la furnizori sau exploatarea de zăcăminte în alte state - n.r.)”, a declarat Mihai Sorin Găman, director în Ministerul Economiei, citat de Mediafax. Potrivit lui Găman, la sfârşitul acestei luni sau la începutul lunii octombrie la Bucureşti va avea loc o întâlnire mixtă româno-kazahă în care se va discuta posibilitatea ca România să achiziţioneze urnaiu din ţara caspică. "Problema identificării de noi resurse de uraniu pentru a asigura funcţionarea reactoarele 3 şi 4 este destul de apăsătoare", a afirmat diretorul general Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), Nicu Popa. CNU are ca obiect de activitate explorarea zăcămintelor de uraniu din România. Rezervele naţionale de uraniu sunt considerate secret de stat şi nu pot fi făcute publice. Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, caută noi acţionari pentru continuarea proiectului de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 după ce grupurile energetice CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (Franţa-Belgia), care au semnat acordul de investiţii în 2008, s-au retras din proiect. De proiect s-au arătat interesate mai multe companii din Japonia, China, Coreea şi SUA. Unităţile nucleare 3 şi 4 vor avea o putere instalată de 720 MW fiecare şi vor dubla capacitatea de producţie a centralei de la Cernavodă. Cele două reactoare nucleare funcţionale ale centralei de la Cernavodă asigură aproape 20% din necesarul de electricitate la nivel naţional. Yüklə 151,56 Kb. Dostları ilə paylaş:
|