VIII. DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
ŞI ARMONIZARE CU LEGISLAŢIA EUROPEANĂ GIURGIU
Înfiinţată prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr.10 / 21.07.2004, în conformitate cu prevederile art.104 alin (1) lit.h şi art.109 din Legea nr.215 / 2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare, Direcţia Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Armonizare cu Legislaţia Europeană Giurgiu este organizată şi funcţionează ca serviciu public de interes judeţean cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Judeţean şi are rolul de a asigura la nivel judeţean aplicarea politicilor şi strategiilor privind serviciile publice de gospodărie comunală în concordanţă cu cele din Uniunea Europeană
Principala preocupare a conducerii Direcţiei în perioada imediat înfiinţării a fost aceea de amenajare a sediului , a asigurării minimului de dotări şi condiţii pentru desfăşurarea activităţii , angajarea în conformitate cu prevederile legale a personalului, ocuparea prin concurs a principalelor posturi din statul de funcţii şi organigramă, aprobate de Condiliul Judeţean.
Dacă la 03.01.2005 , Direcţia Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Armonizare cu Legislaţia Europeană Giurgiu funcţiona cu un număr de 4 salariaţi, cu sprijinul consiliului Judeţean , în cursul anului 2005 au fost angajaţi încă 5 salariaţi, în prezent D.J.G.A.L.E. având un efectiv total de 9 salariaţi .
Principalele activităţi desfăşurate în anul 2005 , care constituie în acelaşi timp obiective prioritare din Programul de dezvoltare economico – socială al judeţului, sunt:
-
Implementarea programului judeţean de management al deşeurilor
S-au intreprins acţiuni pentru pregătirea şi derularea proiectului de management integrat al deşeurilor pentru Fondul de coeziune ( măsura ISPA 2002 RO/16/P/PA/013-16), locaţia optimă a depozitului de deşeuri menajere urmând a fi stabilită de consultantul de specialitate Acţiunea este în curs de desfăşurare.
2. Implementarea serviciilor de gospodărie comunală ( salubrizare , ecologizare , alimentare cu apă , etc) la nivelul unităţilor administrativ teritoriale.
Au fost încheiate convenţii de colaborare cu 26 de consilii locale privind implementarea serviciilor de gospodărie comunală.
O atenţie importantă am acordat problemelor referitoare la salubrizarea comunelor în conformitate cu prevederile O.G. nr.87 / 2001 privind serviciile publice de salubrizare . În acest sens a fost întocmit propriul Regulament de organizare şi funcţionare a serviciului public judeţean de salubrizare , care a fost depus la Direcţia juridică a Consiliului Judeţean .
Au fost sprijinite consiliile locale în întocmirea Studiilor de oportunitate, iar după aprobarea de către acestia , în strânsă colaborare cu reprezentanţi ai primăriilor a fost întocmit Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de salubrizare al fiecărei comune, Regulamentul de delegare a caietului de sarcini, a instrucţiunilor pentru ofertanţi şi a altor documente prevăzute de lege pentru pregătirea şi susţinerea licitaţiilor , astfel că în luna octombrie 2005 s-au ţinut 10 licitaţii şi 4 în luna noiembrie 2005 în total au avut loc 14 licitaţii publice finalizate prin contracte de concesiune.
Acţiunea este în derulare , fiind definitivată documentaţia de licitaţie publică pentru încă 5 unităţi administrativ teritoriale (comune), adică din cele 26 comune cu care am încheiat convenţii de colaborare, la această dată se poate afirma că 19 UAT au făcut un important pas în direcţia implementării serviciilor publice de salubrizare.
Pentru realizarea acestei activităţi au fost efectuate deplasări în localităţile respective, discuţii, explicaţii şi consultări cu reprezentanţii autorităţilor locale cu privire la necesitatea şi oportunitatea înfiinţării serviciilor de salubrizare – cerinţă, atât a legii 215 / 2001 legea administraţiei publice locale , cât şi a Directivei 1999 / 31 / CE.
3.Acordarea asistenţei de specialitate în contextul prevederilor legislaţiei de mediu, româneşti şi europene
Lunar şi anual , pe baza constatărilor din teren , în colaborare cu Direcţia Judeţeană Antiepizootică au fost întocmite rapoarte de monitorizare a condiţiilor de mediu din zona Giurgiu – Vamă.
4. Transport public judeţean şi interjudeţean
Având în vedere modificarea legislaţiei privind programele de transport persoane, judeţean şi interjudeţean între două judeţe limitrofe , în primul trimestru al anului 2005, pe baza propunerilor ARR, au fost finalizate proiectele programelor de transport persoane judeţean şi interjudeţean pe perioada 01.07.2005 – 30.06.2008, care au fost supuse dezbaterii comisiilor de specialitate şi aprobate de Consiliul Judeţean.
În urma unor sesizări şi propuneri din teritoriu au fost solicitate agenţiei Giurgiu a ARR completarea programului judeţean de transport persoane pe unele trasee (ex: reintroducerea cursei Novaci – Mihăileşti ) .
5. Situaţia economico-financiară
În bugetul aprobat pentru anul 2005, D.J.G.C.A.L.E. a avut următoarele sume alocate:
TOTAL – 499.000 lei Ron
Cheltuieli de personal – 310.000 lei Ron
Cheltuieli materiale şi servicii – 144.000 lei Ron
Cheltuieli de capital - 45.000 lei Ron
În acest an D.J.G.C.A.L.E. a efectuat plăţi în sumă de 162936 lei Ron, astfel:
-cheltuieli de personal - 105.115 lei Ron
-cheltuieli materiale şi servicii - 30609 lei Ron
-cheltuieli de capital - 27212 lei Ron
Subvenţia de la buget a fost în 2005 de 138.136 lei Ron.
S-au încasat venituri proprii în sumă de 24800 lei Ron, care provin din activitatea de monitorizare a factorilor de mediu în zona Giurgiu – Vamă, precum şi din vânzarea caietelor de sarcini pentru licitaţiile deschise organizate de D.J.G.C.A.L.E. şi consiliile locale în vederea concesionării serviciului de salubrizare din comunele de pe raza Judeţului Giurgiu.
IX. BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ “I.A. BASSARABESCU” GIURGIU
Informarea asupra activităţii Bibliotecii Judeţene Giurgiu în anul 2005 a urmărit în principal trei aspecte:
1. Stadiul realizării proiectelor cuprinse in strategia de dezvoltare din anul 2005.
2. Analiza comparativă a activităţii bibliotecii în anul 2005, raportată la anul 2004, în principal, dar şi cu referiri la anii precedenţi, pentru a avea o viziune mai clară asupra dinamicii indicatorilor de performanţă realizaţi.
3. Strategia activităţii bibliotecii în anul 2006.
-
STADIUL REALIZĂRII PROIECTELOR CUPRINSE ÎN STRATEGIA DE DEZVOLTARE DIN ANUL 2005
În Strategia culturală a bibliotecii judeţene pentru anul 2005, două au fost obiectivele majore:
-
dezvoltarea procesului de informatizare prin achiziţionarea programului specializat de bibliotecă TINLIB şi convertirea bazei de date existente în acest program;
-
continuarea construcţiei noului sediu al bibliotecii judeţene (în speranţa finalizării lui) şi darea în funcţiune în anul 2006.
În ceea ce priveşte informatizarea, prin implicarea financiară a Consiliului Local Giurgiu cu suma de 450 milioane lei, proiectul s-a desfăşurat conform programului stabilit: au fost achiziţionate cinci calculatoare şi programul TINLIB. S-a trecut imediat la convertirea bazei de date, care cuprinde cărţile intrate în colecţiile bibliotecii după anul 1997 în noul program, urmând ca, în anul 2006, să fie îmbogăţită retroactiv actuala bază de date cu titlurile intrate în anii anteriori. Mari eforturi financiare şi umane au fost depuse pentru derularea celui de-al doilea proiect: construcţia noului sediu al bibliotecii, în condiţiile în care adaptările impuse de exigenţele unui edificiu de interes public nu au fost prevăzute de proiectant şi s-au făcut din mers, implicând costuri financiare mai mari decât cele propuse iniţial: utilizarea ca material de construcţie a sticlei Nevada pentru obţinerea luminozităţii, o mai judicioasă folosire a spaţiului interior şi delimitarea zonelor prin introducerea unor balustrade din inox.
2. Analiza comparativă a activităţii bibliotecii între anii 2004-2005
Având în vedere diversitatea serviciilor oferite publicului, biblioteca şi-a organizat activitatea în trei domenii importante, intrinsec legate:
-
Completarea şi prelucrarea fondului de publicaţii constituit în profil enciclopedic, de largă circulaţie a informaţiilor şi a valorilor culturale.
-
Comunicarea colecţiilor prin servicii specifice şi acţiuni culturale de promovare a marilor valori culturale locale, naţionale şi universale, adresate diverselor categorii socio profesionale.
-
Acordarea asistenţei de specialitate bibliotecilor comunale şi revitalizarea interesului pentru lectură şi studiu al oamenilor din comunele judeţului Giurgiu.
Serviciul de completare, evidenţă şi prelucrare a fondului de publicaţii are ca obiect de activitate completarea colecţiilor deja constituite cu cele mai interesante apariţii curente şi retrospective, inventarierea lor şi sistematizarea informaţiilor conţinute, conform standardelor naţionale şi internaţionale.
Investiţiile majore din informatizare şi din construcţia clădirii (peste un miliard de lei) au afectat în bună măsură serviciul de completare a colecţiilor, în special a achiziţiei de carte nouă.
În aceste condiţii, eforturile au fost orientate spre atragerea donaţiilor particulare, prin acţiuni de promovare a necesităţii lecturii şi a valorificării unor cărţi care stau stinghere în biblioteci particulare după ce şi-au împlinit menirea.
Printre donatorii anului 2005, remarcăm, din nou, pe domnul Culcea Corneliu - 600 volume, Remus Tunaru - peste 800 volume, Constantin Stoenescu - 100 volume şi alţii.
De buna funcţionare a acestui serviciu depinde în mare măsură realizarea indicatorilor de performanţă ai activităţii unei biblioteci publice care, de fapt, ne stabilesc locul în ierarhia naţională. Cifrele realizate la acest capitol, comparativ cu anul 2004, sunt:
An
|
Nr. volume
|
Valoare/RON
|
Titluri
|
Abon.
|
Total la sf. an
|
Achiz.
|
Donaţii
|
Achiz.
|
Donaţii
|
Cant.
|
Val./RON
|
2004
|
2.020
|
974
|
36.326
|
8.767
|
1.724
|
56 (76.725)
|
195.974
|
167.556
|
2005
|
1.189
|
1.062
|
27.462
|
11.841
|
893
|
64 (9.240)
|
195.737
|
206.348
|
TOTAL 2004 – 2994 vol. în valoare de 45.093 RON
2005 - 2251 vol. în valoare de 39.303 RON
Comparând cifrele realizate în anul 2005 cu cele din ultimii trei ani ( 2002 - 2254 vol; 2003 - 2020 vol.; 2004 - 2994 vol.), se observă o anumită scădere la capitolul achiziţie, justificată prin eforturile bugetare destinate realizării celor două proiecte majore.
Analizând în profunzime structura achiziţiilor pe domenii, se constată un alt dezechilibru motivat de imposibilitatea respectării unei politici de achiziţie coerente, în funcţie de interesele de lectură ale cititorilor. Dacă, în ceea ce priveşte calitatea achiziţiilor, raportul este satisfăcător (45% - literatură de informare, 55% - literatură de formare, divertisment) în ceea ce priveşte cantitatea volumelor/titlu, situaţia este dezastruoasă: în jur de 2 vol./titlu, în condiţiile în care, cel puţin în cazul bibliografiei şcolare, necesarul este de minimum 5 vol./titlu. În acest caz, se impune suplimentarea sumelor alocate achiziţiei de carte, cel puţin la nivelul indicat de Legea 593/2004 - 50 de exemplare la 1000 de locuitori (minimum 3.500 volume).
Remarcăm o anumită creştere a numărului de abonamente, graţie donaţiilor oferite de Ministerul Culturii, dar şi o scădere a numărului total de volume de la sfârşitul anului prin eliminarea din colecţiile bibliotecii a 2.488 de volume, cărţi uzate fizic din cauza condiţiilor insalubre de depozitare şi a circulaţiei.
Comunicarea colecţiilor este sectorul în care profesionalismul, pasiunea, integritatea bibliotecarilor trebuie să estompeze toate carenţele legate de baza materială şi financiară a unei instituţii de acest gen.
Într-o societate a exploziei mediatice, pentru a fi viabile, bibliotecile, ca instituţii de informare şi documentare, sunt obligate să-şi redimensioneze activitatea în aşa fel încât să poată controla informaţia. În acest an se vor depune eforturi mari pentru completarea retroactivă a bazei de date cu titluri intrate înainte de 1997 şi a realizării Intranetului prin conectarea la reţea a secţiilor de împrumut.
Relaţiile cu publicul reprezintă sectorul cel mai delicat al serviciului de comunicare, întrucât transparenţa, accesul la lectură şi informaţie, satisfacerea necesităţilor de lectură a potenţialilor solicitanţi trebuie să fie la cel mai înalt nivel. Pentru aceasta, dincolo de profesionalismul angajaţilor (o bună pregătire de specialitate, cultură generală de nivel mediu, apetenţa pentru dialog, receptivitate la nou), normele bibliotecare impun asigurarea accesului liber la raft, a unor condiţii specifice de lectură şi informare, acces liber la informaţiile din bazele de date ale bibliotecilor din România, posibilitatea organizării unor acţiuni culturale de înaltă ţinută intelectuală şi spirituală, care să pătrundă în mintea şi sufletul cititorului.
Promovarea colecţiilor trebuie să răspundă solicitărilor explicite ale cititorilor prin derularea raportului cerere-ofertă, dificil de realizat în condiţiile în care biblioteca nu a putut achiziţiona titlurile popularizate prin mass-media sau a numărului mic de exemplare/titlu, dar şi să impună în conştiinţa cititorilor cărţile esenţiale ale culturii naţionale şi universale, creând noi necesităţi de lectură prin raportul ofertă-cerere, iarăşi dificil de realizat din cauza fondului învechit şi a numărului mic de titluri intrate în colecţiile bibliotecii, raportat la cele peste 10.000 de titluri editate anual în România. Pentru ca acest feet-back să funcţioneze, sunt necesare eforturile conjugate ale bibliotecii cu celelalte instituţii abilitate în promovarea culturii pe plan local şi cu cele desemnate să gestioneze banul public în interes general.
Cifrele realizate în 2005 în relaţiile directe cu publicul au marcat o uşoară scădere faţă de anul trecut, fapt explicabil prin completarea necesarului de carte abia spre sfârşitul anului (noiembrie - decembrie ) când au fost alocate sumele solicitate pentru achiziţie.
An
|
Cititori
|
Vol. Difuzate
|
Frecvenţă
|
2004
|
6.909
|
136.480
|
53.391
|
2005
|
5.607
|
120.372
|
42.252
|
Acţiunile culturale reprezintă un aspect important al activităţii bibliotecii în comunicarea colecţiilor pentru atragerea unui număr mai mare de cititori la lectură, fie prin marcarea marilor evenimente culturale ale anului în curs, fie prin promovarea valorilor culturii locale, naţionale şi universale. Cele mai importante acţiuni ale anului 2005 au fost:
- Luna cărţii la sate - ample acţiuni culturale cu tema: "Modalităţi de conlucrare între instituţiile administraţiei locale pentru promovarea culturii".
- 19 martie - 110 ani de la naşterea poetului Ion Barbu - Concurs între liceele giurgiuvene despre viaţa şi opera poetului, cu participarea criticului Mircea Coloşenco.
- Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor; lansarea revistei Libris,nr. 6
- Concursul Naţional de Creaţie literară "Petre Ghelmez" - ediţia III; lansarea antologiei "Fabrica de vise"
- Salonul Cărţii 2004 - ediţia a IX-a, lansarea catalogului colectiv al cărţilor şi a calendarului evenimentelor culturale
Activitatea metodică în cele 46 de biblioteci comunale şi 2 orăşeneşti s-a desfăşurat în parametri proiectaţi, astfel încât bibliotecile să fie organizate unitar în ceea ce priveşte: gestiunea sistemului informaţional (cataloage), acces liber la raft, acţiuni culturale pe raza comunei.
La sfârşitul anului 2005, în bibliotecile publice din judeţul Giurgiu consemnăm existenţa a 432.570 volume, din care peste 3000 volume intrate în 2005 (doar 10 ex. la 1000 de loc., faţă de 50 de ex. câte sunt prevăzute în Legea bibliotecilor).
Exerciţiul financiar la sfârşitul anului 2005 se prezintă astfel:
-
Cheltuieli
|
Valoare/RON
|
Personal
|
363.472
|
Cheltuieli materiale
|
89.761
|
Cheltuieli de capital
|
523.779
|
Indicatorii de performanţă realizaţi de Biblioteca Judeţeană Giurgiu la sfârşitul anului 2005 la capitolul cheltuieli pentru fiecare locuitor al municipiului Giurgiu sunt:
-
Cheltuieli
|
Valoare/RON
|
Cheltuieli curente
|
6,47 R/loc.
|
Cheltuieli achiziţie
|
0,56 R/loc.
|
Cheltuieli de capital
|
7,48 R/loc.
|
Spaţiul bibliotecii
|
0,013 m/loc.
|
Cheltuieli anuale de personal
|
5,19 R/loc.
|
3. STRATEGIA CULTURALĂ A BIBLIOTECII JUDEŢENE ÎN ANUL 2006
În anul 2006 se va acorda o atenţie specială derulării celor două proiecte, în care sunt implicaţi, în egală măsură, conducerea şi salariaţii Bibliotecii Judeţene pe de o parte şi administraţia locală pe de altă parte:
-
continuarea procesului de informatizare prin dezvoltarea bazei de date şi extinderea reţelei de calculatoare cu încă trei posturi de lucru (I.A., S.C., F.).
-
finalizarea construcţiei noului local al bibliotecii (subsol şi exterior), activitate începută în anul 2004, precum şi achiziţionarea, în limitele bugetului alocat a mobilierului adecvat funcţiilor sale.
Vor fi continuate acţiunile culturale devenite deja tradiţionale:
1. Concurs Naţional de creaţie literară "Petre Ghelmez" ediţia a IV-a. În anul 2005 au participat 80 de concurenţi şi a fost editată antologia "Fabrica de vise", Edit. Cronos.
2. Ziua cărţii şi a bibliotecarului, cu tema "Biblioteca - tezaur al valorilor locale, naţionale şi universale". Cu acest prilej se va lansa volumul intitulat "Ascensiuni spre crestele destinului" - dicţionarul personalităţilor giurgiuvene, semnat de Elena Ştefan şi coordonat de Ion Gaghii.
3. Salonul Cărţii, ediţia a X-a, prilej cu care vor fi editate lucrările "Catalogul colectiv al editurilor" şi "Calendarul manifestărilor culturale pe anul 2007"
Un proiect ambiţios, de mare importanţă locală şi naţională, îl reprezintă înfiinţarea, în acest an, în incinta Bibliotecii Judeţene Giurgiu a "Fondului Naţional pentru Memorialistică Literară", un proiect aprobat în şedinţa publică a Asociaţiei Române pentru Patrimoniu din octombrie 2005, prin care Biblioteca Judeţeană « I.A. Bassarabescu » Giurgiu a primit onoranta sarcină să tezaurizeze sute de manuscrise ale unor scriitori români contemporani din ţară şi străinătate. Acestea se vor adăuga la Fondul de manuscrise Artur Silvestri, donat în anul 2005, care conţine, printre altele, manuscrise olografe sau dactilo ale lui D. Murăraşu, Victor Eftimiu, Fănuş Neagu, Ion Coja, Leonida Lari, Dan Ciachir, Eugen Barbu, ş.a.
X. CENTRU JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE
Având în vedere proiectele şi programele proprii desfăşurate în anul 2005 şi ţinând cont de atribuţiile instituţiei privind coordonarea şi sprijinirea din punct de vedere metodologic a aşezămintelor culturale în domeniul educaţiei permanente, a conservării, iniţerii, valorificării şi cercetării obiceiurilor şi tradiţiilor populare, precum şi a meşteşugurilor tradiţionale, au fost desfăşurate următoarele activităţi:
1.În domeniul educaţiei permanente privind învăţarea nonformală pe tot parcursul vieţii, instituţia a desfăşurat următoarele activităţi:
-
acordarea asistenţei de specialitate aşezămintelor culturale (case de cultură, cămine culturale) din judeţ la cererea acestora sau din proprie iniţiativă;
-
sprijinirea soliştilor vocali şi instrumentişti, rapsozi, baladişti şi tarafuri în vederea participării la diverse manifestări;
-
revitalizarea şi constituirea unor colective corale şi de dansuri populare în şcoli, cămine culturale şi licee, în colaborare cu factorii educaţionali de la nivelul localităţilor rurale;
-
specializarea şi pregătirea personalului instituţiei în ceea ce priveşte educaţia permanentă a adulţilor cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor şi Asociaţiei Universităţilor Populare Germane.
2.Au fost efectuate culegeri şi cercetări în scopul evaluării şi valorificării potenţialului existent în localităţile judeţului Giurgiu, pe teme de etnografie şi folclor, cum sunt tradiţii folclorice legate de date calendaristice de peste an:
-
luna martie: Obiceiurile „Turta furnicii”, „Lăsatul Secului” şi „Sânt Toader”;
-
luna aprilie: Cercetarea şi înregistrarea audio-video a obiceiurilor pascale din judeţul Giurgiu:
-
Lazărul – în localităţile Vărăşti, Valea-Dragului
-
Arătatul său – Vărăşti, Pietrele
-
Floriile –Greaca
-
Buieniţii – Hotarele (Hereşti), Valea-Dragului, Vărăşti
-
Focurile de Joimari – Putineiu, Oinacu, Comana
-
Marţul – Comana (Falaştoaca)
-
mediatizarea filmului documentar de scurt metraj „Căluşul din Giurgiu” în zonele judeţului unde se mai păstrează acest obicei. Instituţia a participat cu acest material la Festivalul Internaţional al Filmului Etnologic şi Etnografic „Ethnos” (Bacău 12 – 14 mai 2004) şi a obţinut locul al II-lea.
-
cercetarea obiceiului Scaloianul şi Paparuda finalizat cu realizarea unui film de scurt metraj;
-
luna August: obiceiul privind grâul şi pâinea – turtă realizată din prima făina de grâu în localităţile Slobozia, Putineiu, Toporu;
-
noiembrie – decembrie cercetarea obiceiurilor de iarnă în scopul cunoaşterii întregului potenţial existent şi descoperirea şi revitalizarea acestora – cercetare finalizată cu Festivalul De Datini Şi Obiceiuri de Iarnă „O Ce Veste Minunată!” ediţia a XIII-a 17 decembrie 2005.
3.Un alt domeniu al activităţii de cercetare îl reprezintă arta tradiţională existentă în judeţul Giurgiu.
-
arta populară revitalizează şi etalează o mare atitudine conservatoare a lumii săteşti; astfel au fost întocmite chestionare ce au fost difuzate directorilor de cămine culturale, cu tema „Claca” sau „Şezătoarea” – obicei străvechi românesc şi Torsul – credinţe privitoare la acest obicei. În urma acestui studiu instituţia noastră a desfăşurat în perioada 1 februarie – 15 martie 2005 a III-a ediţie a Festivalului Judeţean „Şezătoarea”.
-
realizarea de expoziţii permanente de artă populară şi costum popular tradiţional în căminele culturale din judeţul Giurgiu;
4.Au fost cercetate cântecele şi jocurile populare specifice zonei folclorice Vlaşca acestea fiind valorificate de Ansamblul Folcloric VLAŞCA al Centrului Judeţean Pentru Conservarea Şi Promovarea Culturii Tradiţionale Giurgiu care a prezentat în minunate şi inedite suite de dansuri şi cântece populare româneşti spectacole pe întreg parcusul anului cum sunt:
-
spectacol omagial dedicat Marii Uniri – 24 ianuarie 2005;
-
spectacol omagial dedicat Zilei Internaţionale a Femeii 8 martie 2005;
-
în colaborare cu Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu s-au desfăşurat acţiunile „Comori Vlăşcene”, „Liceeni în scenă”, „Hora Satului” în perioada aprilie – mai 2005.
-
25 Aprilie 2005- Spectacol festiv ocazionat de Semnarea Tratatului de Aderare a României;
-
29 iunie 2005 – Spectacol organizat cu prilejul sărbătoririi Zilei Dunării.
-
cercetarea obiceiului „Căluşul” cu participarea cetelor de colindători din Oinacu, Braniştea, Comasca, Prundu, Frăteşti concretizat cu un film documentar realizat în colaborare cu Televiziunea Română si Televiziunile Germană, Austriacă si Franceză.
-
cântecul şi dansul popular au fost puse în valoare la cea de-a XIV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică Populară „Pe Marginea Dunării” august 2005.
-
reprezentarea peste hotare a cântecelor şi dansurilor populare româneşti de către Ansamblul folcloric Vlaşca la Festivalul Internaţional de Folclor de la Akccabat – Trabzon Turcia iulie 2005 şi la Festivalul Internaţional de Folclor de la Burriana – Spania octombrie 2005;
5.Creaţia literară a fost pusă în valoare în cadrul Festivalului de Creaţie literară „Dimitrie Bolintineanu” organizat în localitatea Bolintin Vale în colaborare cu fundaţia „Dimitrie Bolintineanu” - octombrie 2005.
6.Frumuseţea artei coregrafice în ceea ce priveşte dansul clasic şi contemporan, dansul modern şi dansul popular a fost pusă în valoare la cea de-a III-a ediţie a Festivalului de Copii şi Tineret „Dans Pas cu Pas” – 7 mai 2005.
7.Realizarea CD-ului volum III al orchestrei Ansamblului folcloric VLAŞCA, volum care valorifică căntece populare tradiţionale din diverse zone folclorice ale ţării.
8.Difuzarea revistei culturale „SUD” la toate Centrele Judeţene de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale din ţară precum şi la Căminele Culturale din judeţ.
9.Mediatizarea activităţii Centrului Judeţean Pentru Conservarea Şi Promovarea Culturii Tradiţionale Giurgiu s-a realizat cu sprijinul:
-
tuturor ziarelor locale (Vlaşca, Giurgiu Expres, Cuvântul Liber, Jurnal de Giurgiu, etc)
-
postului local de televiziune Muntenia TV în colaborare cu care se derulează şi astăzi emisiunea folclorică „Lada de zestre”.
-
televiziunii naţionale TVR2 (Spectacol de colinde, cântece si dansuri populare, decembrie 2005, realizator Niculina Merceanu ).
Întreaga activitate a instituţiei a avut în vedere descoperirea, valorificarea şi promovarea zestrei folclorice a judeţului Giurgiu, care a fost transmisă din generaţie în generaţie şi aşezată în semn de respect alături de strămoşii noştri şi de tot ce înseamnă românesc.
Dostları ilə paylaş: |