Consiliul judeţean sibiu anexa la hcj sibiu nr. 48/ 2017


ANALIZA CONSUMURILOR DE ENERGIE



Yüklə 1,18 Mb.
səhifə3/11
tarix30.07.2018
ölçüsü1,18 Mb.
#62932
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11

ANALIZA CONSUMURILOR DE ENERGIE

Sectorul energetic este un sector economic dinamic. Deși puternic reglementat la nivel național, el trebuie să susţină dezvoltarea economică şi reducerea decalajelor de dezvoltare ale României faţă de Uniunea Europeană, în special în contextul noilor politici europene cu privire la diminuarea intensității în CO2 a economiei europene.


În acest sens, obiectivul general al strategiei naționale cu privire la sectorul energetic, îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, la preţuri acceptabile, adecvate unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă ridicat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.
Dezvoltarea economică, structura economiei, aplicarea măsurilor de eficienţă energetică și a politicilor privind decarbonizarea economiei reprezintă principalii factori de influenţă ai consumului intern de energie primară. Nu in ultimul rand, dependența față de importurile de energie primară poate reprezenta un factor important de influență a sectorului energetic național, însă evoluția importurilor de energie pimară arată o înjumătățire a cantității de energie importată în România per capita, ilustrând atât modificarea structurii economiei, cât și rodul politicilor europene în domeniul energiei și al climei.
Tabelul IV. Productia si importul de energie primara in Romania


Anul

2003

2005

2007

2009

2011

2013


Importul net de energie primară în România (tep/locuitor)

0.47

0.51

0.61

0.35

0.39

0.30


Producția de energie primară în România (mil tep)

29.5

na

na

na

na

26.1

Sursa: EUROSTAT (Producția și importurile de energie. Importul net de energie primară)
Pentru că datele statistice nu sunt întotdeauna disponibile până la nivel județean, în cazul documentului prezent s-a lucrat și cu date de la nivel național translatate la nivel județean folosind cheia ponderii PIB al judetului Sibiu în PIB național, astfel:

Figura IV. Ponderea produsului intern brut al judetului Sibiu in produsul intern brut national

Sursa: calcule realizate de către consultant utilizând, în principal, datele disponibile în baza de date a INS, Tempo

La nivelul județului Sibiu, consumul de energie electrică, estimat pe baza ponderii produsului intern brut al județului în PIB național și folosind cifrele din Balanța energetică, este în creştere, după cum se poate observa din tabelul și graficul de mai jos:

Tabelul IV. Consumul final energetic calculat pentru judetul Sibiu





2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Consum final energetic - energie electrică - SB (GWh/an)

820.8

918.7

907.5

931.9

878.8

912.0

929.2

941.4

874.9

941.9

948.9517

Consum final energetic - energie termică - SB (GWh/an)


543.6

529.1

466.2

456.8

438.9

422.5

418.5

388.3

353.1

332.1

325.86

Figura IV. Evolutia consumului de energie electrica si de energie termica in judetul Sibiu in perioada 2005 - 2015

Dacă din punctul de vedere al consumului de energie electrică,se observă o tendință de creștere ușoară, consumul de energie termică prezintă o tendință clară de diminuare/descreștere, ale cărei cauze ar putea fi reprezentate atât de schimbarea profilului economic (pondere ramuri industriale) sau scăderea numărului populației, cât și de măsurile adoptate pentru îmbunătățirea eficienței consumului de energie termică, prin înlocuirea echipamentelor energointensive, prin anveloparea termică a clădirilor, inclusiv înlocuirea ușilor și ferestrelor cu unele mai performante și, nu în ultimul rând, prin construirea unor clădiri cu performanțe energetice mai bune.

Pe sectoare, consumul de energie (GWh/an) al județului Sibiu se prezintă astfel:

Tabelul IV. Consumul de energie al judetului Sibiu, pe sectoare de activitate, in perioada 2005 - 2015






2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Industrie (inclusiv construcții)

2564.60

2602.89

2466.04

2320.52

1760.61

1793.57

1786.15

1754.07

1573.72

1685.26

1646.93


Transporturi

1069.05

1147.32

1211.00

1374.49

1431.76

1304.81

1337.92

1381.11

1338.43

1432.84

1430.26

Consumul populației

1966.48

2053.83

1935.70

2059.31

2140.05

2075.63

1985.09

2089.35

1933.28

1934.81

1889.70

Agricultura și silvicultura

57.86

68.21

66.58

74.59

102.52

99.90

109.04

128.79

117.77

111.20

117.93

Alte ramuri ale economiei

495.59

717.76

635.33

536.15

526.16

535.77

510.94

522.66

497.54

509.81

516.49

SURSA: Baza de date TEMPO – INS

Figura IV. Consumul de energie al judetului Sibiu, pe sectoare de activitate, in perioada 2005 - 2015



Din punctul de vedere al tipului de resursă energetică primară utilizată, consumul de energie în județul Sibiu a fost determinat pe baza unei abordări top-down, de la nivel național, folosindu-se ca și cheie de repartizare PIB-ul județului și ponderea fiecărui tip de resursă produsă în totalul energiei produse în România, în perioada analizată. Rezultatele sunt urmatoarele:
Tabelul IV. Consumul de energie al judetului Sibiu, pe purtatori de energie, in perioada 2005 - 2015

Purtătorul de energie (GWh/an) /Anul

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Cărbune

1263

1420

1458

1402

1181

1083

1200

1194

905

868

860

Gaze naturale

1988

2182

1941

1944

1819

1811

1834

1914

1726

1656

1583

Țiței

1998

2058

1909

1854

1717

1607

1508

1479

1514

1721

1730

Lemne de foc (inclusiv biomasă)

447

480

473

535

579

592

510

592

571

576

552

Alți combustibili

12

12

27

30

33

27

39

47

46

45

53

Energie hidroelectrică, nuclearoelectrică sș energie electrică din import

443

436

463

597

628

686

633

642

691

800

815

Energie din surse neconvenționale

2

3

3

4

4

4

5

8

7

7

7

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=IND107A

Figura IV. Evolutia consumului de energie al judetului Sibiu, pe purtatori de energie, in perioada 2005 - 2015

Pentru anul 2013 ponderea fiecărui tip de resursă în totalul energiei consumate în județul Sibiu se prezintă conform graficului următor:

Figura IV. Ponderea fiecarui purtator de energie in consumul de resursa energetica primara al judetului Sibiu, in anul 2013


Din punctul de vedere al emisiilor de GES, se observă o tendință de diminuare a acestora, coroborat cu descreșterea consumului de enegie și cu o ușoară schimbare a structurii acestuia, variațiile cele mai mari înregistrându-se în consumul de cărbune și de produse petroliere, probabil și în legătură cu creșterea consumului de energie pentru sectorul de transport. Ponderea emisiilor provenite din utilizarea gazelor naturale se menține relativ constantă, variind între 27% și 32% din totalul emisiilor de GES, cu observația că după anul 2010, intervalul de variație al acestor emisii s-a restrâns între 29% și 32%.

Figura IV. Evolutia emisiilor de gaze cu efect de sera in judetul Sibiu, pe purtatori de energie, in perioada 2005 - 2015



Figura IV. Ponderea emisiilor de GES, pe tip de resursă energetică primară, in totalul emisiilor de GES ale judetului Sibiu, in anul 2013

Infrastructura furnizării de energie se află în dezvoltare, atât în ceea ce privește energia electrică, cât și referitor la gazele naturale; astfel, la nivelul anului 2006, în județul Sibiu mai erau mai puțin de 1000 de gospodării neelectrificate, în 27 de localitati18; din punctul de vedere al acoperirii cu rețele de distribuție și furnizare a gazelor naturale, lungimea rețelelor a depășit 1500 km în anul 2015, față de 1264 km în anul 2005; numărul de localități alimentate cu gaze naturale este de 49, dintre care 38 în mediul rural. Deși rețelele se extind, se observă o diminuare a cantității de gaze naturale consumate în gospodariile populației, în special după anul 2011.
Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite

Tabelul IV. Reteaua si volumul gazelor naturale distribuite in judetul Sibiu in perioada 2005 - 2015




Anul

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Lungime rețele de distributțe a gazelor naturale (km)

1264,6

1377,9

1365,2

1374,9

1401,1

1418,2

1448,7

1456,1

1449,2

1487,9

1505,3

Numărul de localități în care se distribuie gaze gaturale



































Urban

9

9

10

10

11

11

11

11

11

11

11


Rural

38

38

38

38

38

38

38

38

38

38

38

Gaze naturale distribuite în judetul Sibiu

305880

244661

224426

230548

193443

200467

208310

198788

185607

271799

239585

din care: pentru uz casnic

148923

136443

126005

132744

121769

121904

129728

119538

112373

103596

113417

Sursa: INS

Energia electrică

Deși județul Sibiu este unul dintre cele mai bogate din punctul de vedere al resurselor de gaze naturale, acesta nu este și unul dintre cele mai bogate din punctul de vedere al capacităților de producere a energiei elecrice astfel exceptand Hidroelectrica, principalii producători de energie de la nivel județean au următoarele puteri instalate:

Tabelul IV. Capacitati de producere a energiei electrice instalate in judetul Sibiu dupa anul 2009

Tip resursa

Putere cu PIF conform Dispecerului Energetic National (MW)

cogenerare

0.95

fotovoltaic

43.67

hidro

47.04

total

91.66

Sursa: Transelectrica

Datele prezentate sunt cele inregistrate dupa anul 2009, dupa aplicerea ordinului ANRE 59/2009.

În secțiunea hidro sunt înscrise doar microhidrocentralele apărute după anul 2009
Capacităților de producere menționate li se adaugă turboagregatele instalate pe raul Sadu (și nu numai), administrate de către Uzina Hidrocentrale Sibiu (Hidroelectrica). Aceasta administrează 7 hidrocentrale și 19 centrale hidroelectrice de mică putere și microhidrocentrale, însumând un numar de 52 hidroagregate, care au o putere instalată de 135,34 MW. Producția de energie în anul mediu hidrologic este de 374,216 GWh.
Deși județul nu beneficiază de cel mai ridicat potențial energetic solar, harta centralelor fotovoltaice indică prezența acestui tip de facilitate de generare a energiei pe teritoriul județului Sibiu.



Figura IV. Harta centralelor fotovoltaice aflate in functiune in Romania, in luna noiembrie 2016

Potrivit hărții RET și a centralelor electrice eoliene, în județul Sibiu nu sunt instalate centrale eoliene.



Figura IV. Harta centralelor eoliene aflate in functiune in Romania, in luna noiembrie 2016

Sursa: Transelectrica

http://www.transelectrica.ro/web/tel/integrarea-in-sen-a-centralelor-eoliene


Energie termică:
Potrivit datelor ANRSC, la nivelul lunii septembrie 2016, singurul furnizor de energie termică în sistem centralizat din județul Sibiu, se afla la Sibiu și deservea un număr de 757 de apartamente conectate la sistemul de încălzire, față de 5994 la sfarșitul lunii ianuarie 2005. Combustibilul utilizat în instalațiile acestui producator este de tip gaze naturale.

Consumatorii care nu sunt racordaţi la sistemul centralizat, işi acoperă necesarul de energie termică utilizând cazane individuale (centrale termice murale) sau, în mediul rural, sobe.


CONSUMUL DE ENERGIE ÎN CLĂDIRILE DEȚINUTE ȘI ADMINISTRATE DE CĂTRE CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU

Aflate sub directa coordonare a CJ Sibiu, instituțiile de tipul centrelor de plasament, centrelor pentru îngrijirea persoanelor cu dizabilități, centrelor pentru asistență socială, centrelor de plasament, căminelor pentru vârstnici, spitalelelor (de urgență, de psihiatrie, de pneumologie etc) etc, dețin clădiri19 și vor beneficia de măsuri de creștere a eficienței energetice și reabilitare, etapizat in funcție de fondurile proprii disponibile și de fondurile extrabugetare identificate. Consiliul Județeen urmează să identifice soluții de intervenție și pentru acele instituțiile care au fost construite la începutul secolului XX, pentru a îndeplini atât cerințele actuale de eficiență energetică, cât și legislația specifică pentru imobilele vechi, cu statut special.

Totodată, prin măsurile care vor fi adoptate, CJ va putea oferi un exemplu de bune practici, așa cum este solicitat inclusiv de către Comisia Europeana în Directiva 2012/27/UE, articolul 5.

Este de menționat faptul că nu toate clădirile CJ Sibiu au fost incluse în analiza noastră, deși este posibil ca și unele dintre cele neincluse să aibă nevoie de măsuri de îmbunătățtire a eficienței energetice. Multe dintre clădirile neincluse sunt constructii realizate in ultimele doua decenii şi s-a considerat că au respectat standardele specifice cu privire la consumul de energie; în cazul clădirilor cu o vechime mai mare, datele privind consumurile de energie nu au fost disponibile pentru această ediţie a Strategiei.

Perioada pentru care au fost colectate informații cu privire la consumul de energie acoperă anii 2005 – 2015, însă nu toți utilizatorii acestor clădiri au avut acces la datele de consum pentru întreaga perioadă.

Din dorința de a stabili cât mai precis ce măsuri pot fi adoptate pentru îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea emisiilor de GES, s-a încercat și colectarea datelor cu privire la consumul de energie pentru autovehiculele aflate în proprietatea/utilizarea entităților care folosesc diferitele clădiri ale CJ Sibiu.



Consumul de energie în clădirile CJ Sibiu

Principalele consumuri de energie din clădirile CJ Sibiu sunt consumuri de energie electrică pentru iluminat și pentru asigurarea funcţionării diverselor aparate-echipamente specifice modului de utilizare birou și/sau spital / centru educaţional / centru de îngrijire și consumuri de energie termică pentru încălzire și/sau prepararea hranei (acolo unde este cazul) și apei calde. Consumurile de energie termică se bazează în principal pe gazele naturale, dar și pe lemn, păcură sau combustibil lichid de tip M.

În perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2017, au fost colectate, parțial, date acoperind perioada 2005 – 2015. Disponibilitatea datelor sau accesul facil la bazele de date existente ilustrează o rată de succes a colectării mult mai ridicata in perioada recenta (2011 - 2015), după cum este evidenţiat și în figura IV-10.

Figura IV-11 arată, pe ani şi purtatori de energie, consumurile de energie, evidențiindu-se consumul foarte ridicat de gaze naturale, comparativ cu energia electrică şi alţi purtatori de energie. Din punctul de vedere al schimbărilor climatice, gazele naturale reprezintă cea mai prietenoasă formă a combustibililor fosili însă, utilizării acestui purtător de energie este necesar să i se asocieze măsuri de optimizare a consumului de energie (instalaţii de ardere cu eficienţă ridicată, reducerea pierderilor de energie prin anvelopa clădirii). De asemenea, pe cât posibil, este utilă utilizarea surselor regenerabile de energie pentru acoperirea unei componente a consumului.


Figura IV. Consumul de energie in cladirile Consiliului Judetean Sibiu, perioada 2005 - 2015

Sursă – CJ Sibiu

Figura IV. Consumul de energie, pe tipuri de purtători, în clădirile Consiliului Județean Sibiu, perioada 2005 - 2015

Sursă – CJ Sibiu

Emisiile de gaze cu efect de seră aferente consumurilor de energie menționate indică o tendință de creștere și apoi de stabilizare după anul 2013. Această evoluție nu este însă una relevantă, ea fiind influențată în mod semnificativ de disponibilitatea datelor referitoare la consumul de combustibil.



Figura IV. Emisiile de CO2 provenite din consumul de energie în clădirile Consiliului Județean Sibiu (tCO2/an)

Sursă – CJ Sibiu
Drept consecință, anul de referință față de care să fie stabilite eventualele obiective de reducere a emisiilor de GES va fi primul an cu cele mai complete date, respectiv anul 2013.

Nivelul emisiilor rezultate din consumurile de energie în clădirile administrate de către CJ Sibiu în anul de referință este de aprox. 8250 t CO2, repartizate, după purtătorul de energie, astfel:


Figura IV. Ponderea emisiilor de CO2 din clădiri, în totalul acestor emisii, în anul de referință, 2013

Referitor la transport, cantitatea de energie consumată pentru vehiculele din flotele gestionate de către serviciile care utilizeaza clădirile menționate anterior, nu depășește un (1) GWh/an și a evoluat, potrivit graficului următor:

Figura IV. Energie consumată pentru flota proprie de autovehicule

Sursă – date CJ Sibiu

Emisiile de GES rezultate din arderea combustibililor, în anul de referință evidențiază utilizarea preponderentă a motorinei ca și combustibil,


Figura IV. Ponderea emisiilor de CO2 din Transport, pe tipuri de combustibili, în anul de referință, 2013




  1. Yüklə 1,18 Mb.

    Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin